BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

Cursul 6
CALITᾸŢILE PSIHOMETRICE ALE TESTELOR

In esenta, un test psihologic este o situatie standardizata, care

permite o masurare obiectiva a unui esantion din manifestarile
psihice
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

O prima conditie pe care o indeplineste un instrument de evaluare

pentru a avea calitatea de test este standardizarea, sub
urmatoarele aspecte:

1) al stimulilor prezentati pentru a provoca reactiile

2) al instructiei date subiectului in legatura cu sarcina ce trebuie

executata; la unele teste, la care timpul de executie are o valoare
simptomatica, acesta este indicat, uneori cu precizie de ordinul
secundelor

3) al modului de cotare a reactiilor, cotare care sa permita o cit mai

mica interventie a subiectivitatii examinatorului si, in consecinta, un
cit mai mare acord inter-examinatori
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE
• O a doua caracteristica a testelor consta in faptul ca rezultatele
individuale sint apreciate prin raportarea lor la cele obtinute de
o populatie cit mai reprezentativa, atit din punct de vedere
numeric, cit si al compozitiei sale, sub aspectul factorilor
relevanti – proces numit etalonare
• Rezultatele populatiei care a servit in etalonarea testului sint
prelucrate statistic pentru a stabili distributia normala a
trasaturii examinate
• Este util ca particularitatile si volumul populatiei care a servit in
etalonare sa fie cunoscute psihologilor care folosesc testul
respectiv
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• În afara de calitatile descrise –

standardizare si etalonare – care
stau chiar la baza construirii
testelor, este nevoie si de a doua
faza de elaborare, extrem de
importanta, si anume de o
examinare a valorii lor diagnostice

• Se poate spune ca este nevoie de

o “testare a testelor”

• Doua sint calitatile de a caror

prezenta si nivel depinde valoarea
testului ca instrument diagnostic si
prognostic, anume: fidelitatea si
validitatea.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Fidelitatea unui test ne indica daca diferentele individuale obtinute

cu ajutorul lui sint determinate de diferentele reale dintre subiecti,
sub aspectul trasaturii masurate, sau sint efectul unor factori
exteriori respectivei trasaturi, efectul unor factori variabili

• Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sint:

a) stabilitatea in timp a rezultatelor

b) stabilitatea rezultatelor in cazul cind aceiasi subiecti sint

examinati de persoane diferite

c) caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul

in ansamblu

d) omogenitatea probelor.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Pentru a se constata stabilitatea in timp a

rezultatelor testul este aplicat acelorasi
persoane, la un interval de timp nu prea lung,
si se calculeaza corelatia dintre cele doua serii
de rezultate

• Acest procedeu numit testare-retestare,

prezinta anumite limitari

• Valoarea coeficientului de fidelitate obtinut

prin procedeul testare-retestare va fi
apreciata, deci, in functie de lungimea
intervalului dintre cele doua examinari. De
exemplu, in cazul unor copii de 7 ani,
coeficientul de corelatie dintre doua examinari
cu scara Stanford-Binet la un interval mic de
timp a fost de 0.90; dupa un interval de 4 ani,
coeficientul mediu a scazut la 0,74, iar dupa
11 ani, la 0,68
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Pentru a se evita neajunsurile

controlului fidelitatii prin testare-
retestare se recurge la
administrarea, la aceiasi subiecti,
a doua forme echivalente ale
testului

• Fidelitatea formelor echivalente

se calculeaza atunci cind exista
doua teste paralele

• Testele paralele trebuie sa

contina un numar egal de probe,
care sa abordeze aceleasi functii,
sa aiba aceeasi dificultate. In plus,
conditiile si timpul necesar
executarii trebuie sa fie similare.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE
• Uneori examinarile sint efectuate de doua persoane. In acest caz
se stabileste masura in care rezultatele sint influentate de
particularitatile psihice ale examinatorului.

• Gradul de experienta al examinatorului in utilizarea testului de

asemenea nu poate fi neglijat.

• Cu cit conditiile de aplicare si de cotare a rezultatelor sint mai

standardizate cu atit variatiile rezultatelor obtinute de mai multi
examinatori vor fi mai mici.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Omogenitatea instrumentului de masurare se pune in evidenta

prin procedeul de divizare: testul este aplicat in intregime, dar in
locul unui rezultat global se stabilesc rezultatele pentru fiecare
jumatate din totalul probelor ce-l compun si se calculeaza corelatia
dintre ele.

• Dificultatea consta in a gasi modalitatea optima de distribuire a

probelor, pentru a obtine jumatati cu valoare aproximativ egala sub
aspect psihometric.

• Daca jumatatile se realizeaza prin simpla divizare a probelor luate

in ordinea succesiunii lor, rezultatele din jumatatea a doua pot fi
influentate fie pozitiv, de antrenarea in activitate, de familiarizarea
cu situatia de examen, fie negativ de oboseala, de plictiseala
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Un alt procedeu consta in gruparea

probelor impare si a celor pare. In
acest mod, conditiile favorizante si
defavorizante se distribuie egal.

• Cu cit testul este compus din mai

multe probe, cu atit fidelitatea
stabilita prin procedeul injumatatirii
creste, in anumite limite.

• Consistenta inter-probe se
stabileste prin corelatia dintre
fiecare proba constitutiva a unui
test cu celelalte; aceasta exprima
de asemenea gradul lui de
omogenitate
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Fidelitatea depinde de calitatile de construire ale unui test dar si

de natura trasaturilor masurate. De exemplu, fidelitatea in cazul
metodelor de explorare a personalitatii este mai mica decit in
testele ce masoara functii senzoriale.

• Gradul de fidelitate pe care trebuie sa-l prezinte un test depinde

de scopul in care este utilizat. Se admite ca satisfacatoare
fidelitatea de 0,75
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Validitatea este calitatea testelor de a masura exact ceea ce

trebuie sa masoare. Altfel spus, validitatea unui test este data de
masura in care acesta isi indeplineste functia. Intrucit testele sint
construite fie pentru masurare fie pentru predictie, estimarea
validitatii se face determinind:

1. daca testul masoara ceea ce se doreste sa se masoare (in

cazul testelor de cunostinte de exemplu, daca masoara
cunostintele elevului, gradul sau de intelegere, capacitatea de
a aplica principii care au fost predate intr-o anumita secventa
instructionala), sau
2. daca testul poate fi utilizat pentru a lua decizii ori a face
prognoze asupra persoanelor examinate ( de exemplu, in cazul
testelor de cunostinte aplicate la un examen de admitere, daca
persoanele declarate reusite vor obtine rezultate bune in timpul
sau dupa incheierea perioadei de instruire).
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Standardele recunosc patru tipuri diferite

de validitate:

1. validitatea de continut
2. validitatea de constructie
3. validitatea predictiva
4. validitatea concurenta

• Aceste categorii sint denumite “ cele

patru fete ale validitatii”
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Validitatea de continut se foloseste pentru a urmari ce calitati

psihice sau cunostinte masoara testul, corespondenta dintre
continutul sau ca esantion de comportament, pe de o parte, si
comportamentul masurat, pe de alta parte

• Cu alte cuvinte, ea verifica daca testul este un reprezentativ al

comportamentului vizat

• Principala dificultate in verificarea acestui tip de validitate pentru un

test este legata de descrierea amanuntita a domeniului de continut
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Validitatea de construct sau

conceptuala se determina, in
general, pentru teste care
masoara atribute abstracte,
denumite “constructe”, cum ar
fi impulsivitatea, agresivitatea,
etc.

• Un construct este o idee

construita de oamenii de stiinta
pentru a rezuma un grup de
fenomene sau de obiecte

• El nu este observabil direct,

dar poate fi conectat cu entitati
sau evenimente concrete,
observabile
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Validitatea predictiva arata gradul de eficienta al unui test in

prognoza comportamentului unei persoane intr-o situatie data

• Pentru estimarea validitatii predictive se calculeaza coeficientul de

corelatie liniara intre scorurile la un test administrat unor indivizi, de
pilda cu ocazia finalizarii unui curs de pregatire profesionala, si
masurile performantelor obtinute de aceleasi persoane dupa un
timp, cind li s-a dat posibilitatea aplicarii cunostintelor respective.
 BAZELE EVALUARII PSIHOLOGICE

• Spre deosebire de validitatea predictiva, pentru estimarea

validitatii concurente este necesara obtinerea scorurilor la
criteriu aproximativ in acelasi timp cu cele ale testului de la un
esantion de populatie selectionat (personal angajat deja )

• Un asemenea lot difera in general de populatia asupra careia se

vor lua decizii pe baza rezultatelor testului. Daca deosebirile sint
semnificative atunci coeficientul de corelatie liniara intre test si
criteriu nu furnizeaza o estimare utila a validitatii pentru decizie

• Cea ce face insa ca validitatea concurenta sa fie utilizata mai des

decit cea predictiva este faptul ca prima permite ca scorurile
testului si valorile criteriului sa fie obtinute la momente apropiate