ROMÂNIA ṢI

INTEGRAREA EURO-
ATLANTICĂ
„O viață avem români… și-o cinste! Deșteptați-
vă că am dormit destul!” Mihai Viteazul
UNIUNEA EUROPEANĂ
 Uniunea Europeană (abreviat UE) este o uniune
economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este
compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se
trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică
Europeană (CEE), formată din șase state în 1958. În
anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin
aderarea unor noi state membre și și-a crescut
puterea prin adăugarea de domenii economice,
sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la
Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub
prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a
bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la
Lisabona, care a intrat în vigoare la 01.12.2009 .
 Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale
independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere
între statele membre. Cele mai importante instituții ale UE
sunt Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii
Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală
Europeană. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani
de cetățenii europeni.

 Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem

standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre.
În cadrul Spațiului Schengen (care include state membre UE și state
non-UE) controalele vamale au fost desființate. Politicile UE sprijină
și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a
capitalului, au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor
interne și se păstrează politici comune în domeniul comerțului,
agriculturii, în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost
înființată de asemenea și o uniune monetară, Zona Euro care este
compusă în prezent din 17 state. Prin Politica Comună pentru afaceri
externe și securitate, UE și-a dezvoltat un rol limitat în relațiile
internaționale și de securitate.
 Cu o populație combinată de peste 500 de milioane de
locuitori, care reprezintă 7.3% din populația lumii,
Uniunea Europeană generează un PIB de 17,6 trilioane
de dolari americani în 2011 (mai mare decât orice altă
țară din lume), care reprezintă 20% din PIB-ul estimat în
termeni de paritatea puterii de cumpărare la nivel
mondial.
 Este considerată a fi o construcție sui generis, fiind
considerată de unii ca fiind de facto o confederație.
Începând cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are
personalitate juridică internațională și poate încheia
tratate.
 În 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace,
„pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul
păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului
în Europa”.
 SIMBOLURILE UNIUNII
EUROPENE
Simbolurile Uniunii
Europene sunt specificate în
proiectul de constituție al UE, în
Partea IV, Dispoziții Generale și
Finale, articolul 1. Majoritatea
acestor simboluri au fost create
de Consiliul Europei între anii
1950 - 1960 fiind adoptate
de Uniunea Europeană :
DRAPELUL
 DEVIZA
 "Unitate în diversitate" este deviza Uniunii Europene și este
rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri,
80.000 de tineri, între 10 și 20 de ani. A fost folosită pentru
prima dată în 2000 și a fost pentru prima dată menționată
oficial în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru
Europa, încheiat în 2004. Semnificația devizei este ca, prin
Uniunea Europeană, europenii își unesc eforturile pentru a
lucra împreună pentru menținerea păcii și pentru
prosperitate. Numeroasele culturi, tradiții și limbi diferite
care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul
nostru.
 Uniunea Europeană este fondată pe principiul "unitate în
diversitate": diversitatea culturilor, obiceiurilor, credințelor
și limbilor. Tocmai această diversitate face ca Uniunea
Europeană să fie ceea ce este: un spațiu al diversității
celebrate ca sursă de bogăție și nu un "creuzet" în care
diferențele se topesc.
 MONEDA EURO
 La originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau
la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declară că
piața comună este unul dintre obiectivele Comunității Europene ce
va contribui la o “uniune mai strânsă între popoarele Europei”.
Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea
Economică și Monetară și pune bazele monedei unice. Iar în
decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca
moneda unică să poarte numele de “euro”, iar in 1 ianuarie 1999,
euro a devenit moneda europeană unică.
 Începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în circulație
și în buzunarele cetățenilor europeni. În acel moment, doar 12 din
cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alăturat Grecia și
Slovenia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene.
Monedele și bancnotele naționale ale statelor din Zona Euro au
fost scoase din circulație pe 28 februarie 2002. Reprezentarea
grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon,
ea trebuind să facă legătura atât cu leagănul civilizației și
democrației europene, cât și cu prima literă din cuvântul "Europa".
 IMNUL EUROPEAN
 În ianuarie 1972, Comitetul Miniștrilor al
Consiliului Europei a adoptat un imn european:
aranjamentul muzical fără text realizat de
Herbert von Karajan, al preludiului la “Oda
bucuriei” din Simfonia a IX-a de Beethoven, iar
în 1985, Șefii de Stat și de Guvern din țările
membre reuniți în cadrul Consiliului European,
la Milano l-au adoptat ca imn oficial. Imnul este
interpretat cu prilejul ceremoniilor europene.
Alegerea acestei melodii ca imn subliniază
aspirația spre valorile comune, unitatea în
diversitate și idealurile de libertate, pace
și solidaritate care stau la baza Uniunii
Europene.
 ZIUA EUROPEI
 Data de 9 mai a fost aleasa ca Ziua a Europei de
Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se
ca punctul de pornire al construcției Europei unite a fost
declarația prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman,
ministrul de Externe al Franței, a propus Germaniei,
vechi inamic al țării sale, dar și altor state, să contribuie
la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună
"bazele concrete ale unei federații europene
indispensabile pentru menținerea păcii".
 Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza
diverse acțiuni și festivități, menite să apropie Uniunea
Europeană de cetățenii ei, dar și pe cetățenii uniunii între
ei.
 ROMÂNIA ṢI INTEGRAREA
EUROPEANĂ
 Integrarea României în Uniunea Europeană este un
proces care a început cu aderarea României la Uniunea
Europeană.
 Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc
la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la
summitul de la Salonic din 2003 și confirmată
la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind
progresele României din octombrie 2004 a afirmat de
asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare
pentru România și Bulgaria. Cele două țări au
semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația
Neumünster din Luxemburg.
 România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a
avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie
1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat
de Preferințe al Comunității, după care a semnat o serie de
acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale.
În 1980, România a procedat la recunoașterea de facto a
Comunității Economice Europene, prin semnarea Acordului
privind crearea Comisiei mixte România - CEE, concomitent,
fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.
 Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană
datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord
de Comerț și Cooperare. Acordul european a intrat în
funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost
puse în aplicare începând din 1993 printr-un "Acord
Interimar". România a trimis solicitarea de a deveni membru
pe 22 iunie 1995, împreună cu Declarația de la Snagov, un
document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin
deplin pentru integrarea europeană.
 STATUTUL ROMÂNIEI ÎN UNIUNE
 După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005,
România a devenit stat în curs de aderare, obținând statutul de
observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare, fiind
necesară asigurarea prezenței reprezentanților români la nivelul
instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora.
Statutul de observator activ a permis Românei să își exprime
punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a
deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influența aceste
decizii și promovându-și interesele naționale.
 România a participat ca observator activ în următoarele instituții
ale Uniunii Europene:
 Parlamentul European
 Consiliul European
 Consiliul Uniunii Europene
 Comitetul Reprezentanților Permanenți
 Grupurile de lucru ale Consiliului
 Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene
 Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.
 După aderare România a trecut de la statutul de
observator activ la cel de membru cu drepturi
depline. România a devenit a șaptea țară din UE
după numărul de locuitori. Țara desemnează 35
de deputați pentru Parlamentul European, dar
numărul acestora va scădea printr-o reorganizare
a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de
la Nisa. Limba română a devenit una dintre
limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după
numărul de vorbitori, în concurență strânsă
cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să
se poată adresa instituțiilor în această limbă.
Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba
română, a primit statut oficial.
 EFECTE ASUPRA VIITORULUI UNIUNII
 Amplasarea geopolitică a României va influența politica
UE cu privire la relațiile cu Europa de Est, Orientul
Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în
Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de
a-și demonstra supremația în regiune.
 Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile
regionale ale României. În consecință, România a impus
un regim de vize pentru câteva state est-europene precum
Republica Moldova, Serbia, Rusia, Ucraina, Belarus
și Turcia.
 Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa
Centrală cât și din Balcani. Acest lucru reflectă ambițiile
dualiste ale guvernului român, care dorește îmbunătățirea
integrării euro-atlantice a țării, concomitent cu crearea
unei zone de stabilitate la Marea Neagră.
 ADERAREA ROMÂNIEI LA NATO

 România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993.

Un an mai târziu, România a fost primul stat care
răspunde invitației lansate de NATO de a participa
la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării
euro-atlantice în materie de securitate, cu rol major în
procesul de includere a noiilor membri în NATO.
 În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acțiune în
vederea admiterii de noi membri (Membership Action
Plan - MAP). În cadrul acestui mecanism, România și-a
elaborat propriul plan național anual de pregătire pentru
aderare (PNA), care stabilește obiective, măsuri și
termene de realizare în vederea orientării, susținerii și
evaluării eforturilor făcute în pregătirea pentru aderarea
la Alianță.
 La Summit-ul NATO de la Praga (21-22 noiembrie
2002), pe baza evaluării progreselor înregistrate de
statele candidate, șefii de state și de guverne ai tărilor
membre ale NATO au decis invitarea României, alături
de alte șase state Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania,
Slovacia, Slovenia, să înceapă convorbirile de aderare la
Alianța Nord-Atlantică.
 Ambasadorii statelor membre NATO au semnat
Protocoalele de aderare la NATO pentru România și
celelalte șase state invitate să adere, în cadrul unei
ceremonii desfășurate la Bruxelles la 26 martie 2003.
După semnarea Protocoalelor, pentru acomodarea cu
modul de lucru al NATO, statele invitate au fost
implicate treptat în activitățile Alianței, prin participarea,
ca observatori, la lucrările majorității structurilor aliate.
 La 29 martie 2004, România a aderat la NATO.