CONSIDERAȚII PRIVIND

MANAGEMENTULRESURSE
LOR EDUCAȚIONALE
ELECTRONICE
ȚURCAN Aurelia,
dr., prof.univ.inter.USEM
 Învăţământul electronic sau e-learning reprezintă o modalitate actuală
de dezvoltare a educaţiei, în concordanţă cu descoperirile tehnologice. O
definiţie concisă a termenului de învăţământ electronic poate fi:
“oferirea educaţiei, instruirii sau învăţământul prin mijloace electronice
 Termenul este utilizat în zilele noastre și ca termen unificator pentru o
multitudine de tehnici de învăţare, instruire prin mijloace asistate de
calculator. Învăţământul electronic se referă la utilizarea tehnologiilor
Internetului pentru a furniza un vast șir de soluţii care amplifică
performanţa și cunoștinţele. În general, termenul de e-learning este
sinonim cu online learning, Web based learning.
 Considerații privind managementul:

 Dintre accepţiunile multiple şi definiţiile date termenului de management

Frederick W. Taylor definea managementul , în cartea sa Shop
Management, publicată în 1903, astfel: „a şti exact ce doresc să facă oamenii
şi a-i supraveghea ca ei să realizeze aceasta pe calea cea mai bună şi mai
ieftină”.[8]
 Managementul ca știință este “studierea procesului de management în
vederea sistematizării şi generalizării unor concepte, legi, principii, reguli,
a conceperii de noi sisteme, metode şi tehnici care să contribuie la creşterea
eficienţei activităţilor desfăşurate pentru realizarea unor obiective”[8]
 Corneliu Russu redă
managementului noțiunea de „sistem de
conducere”, care
 „are o latură constructivă, formată din structura
organizatorică și sistemul informațional,
 și o latură funcțională, care constă în deciziile
prin care conducătorii își exercită acțiunea asupra
obiectului conducerii lor, ansamblul acestor decizii
formând esența proceselor de conducere....”
 SA VEDEM Structura sistemului de management
 Repere privind managementul resurselor educaționale
electronice

Managementul resurselor educaționale electronice, fiind

o parte integrantă a managementului, îndeplineşte mai
multe roluri, principala fiind orientată spre
perfecționarea sistemului educațional, calitatea căruia
este direct proporțională cu creşterea economică.
Este știut faptul, că în societatea cunoaşterii oamenii bine
școliți devin cel dintâi capital care contribuie la formarea
avuţiei naţionale. Deci, principalul motor al creșterii
economice și dezvoltării societății este educația .
Societatea informaţională este o formă nouă a civilizaţiei umane, mult mai
perfectă, în care accesul egal şi universal la informaţie, în corelaţie cu o
infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o
dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie,
îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea în Uniunea Europeană.
 societatea mileniului III nu poate exista fără un accelerator puternic –
educația digitală.
 Îmbogățirea tezaurului de cunoștințe în Era informațională este posibilă
doar prin educație permanentă, educație la distanță, educație online sau e-
learning.
 În zilele noastre, când timpul este din ce în ce mai limitat, iar volumul de
informaţie foarte mare, platformele e-learning îşi fac destul de repede loc
în sistemul de învăţământ deoarece permit utilizarea mai eficientă a
resurselor materiale cât şi umane
 Platformele educaţionale oferă oportunităţi de învăţare, instruire şi programe cu
ajutorul mijloacelor electronice care sunt pe placul elevilor. De asemenea, platformele
e-learning sunt uşor accesibile, stimul pentru învăţare,interacţiune şi colaborare.
 Profesorii își pot organiza materialele de instruire și să le utilizeze în sesiuni de
instruire și evaluare cu precizarea ordinii materialelor în sesiune, a duratelor de
parcurgere recomandate și a domeniilor cărora li se adresează
 Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel
(limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se orienteze către o educaţie
continuă, capabilă să îl pregatească pe individ oriunde    s-ar afla şi nelimitat în timp.
 Nu demult, calculatorul era un obiect rar şi exotic, fiind considerat un lux la care
mulţi oameni nici nu îndrăzneau să viseze şi spuneau că este ceva inutil pentru
omenire, o pierdere de timp.
 Însă anii au trecut, iar mentalităţile oamenilor au fost schimbate, în prezent lucrurile
stând într-o altă lumină, de data aceasta favorabilă tehnologiei.
   În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale –
Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).
În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în
procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi
muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu
profesorul
Schimbarea digitala în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi
anume :
 1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

 2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual

Resursele educaționale electronice ca orice metodă de învăţare şi

această instruire asistată pe calculator prezintă avantaje şi dezavantaje,
oportunități și amenințări, care pot fi sistematizate cu ajutorul analizei
SWOT.
Analiza SWOT este un instrument foarte util folosit pentru
proiectarea unei noi metode digitale educaționle sau pentru dezvoltarea
unor metode deja existente. Este necesar în dezvoltarea strategiei si
implicit în cresterea profitabilitatii managementului resurselor
educationale electronice.
 
PUNCTE TARI PUNCTA SLABE
1. Stimularea capacităţii inovatoare de învăţare 1. Folosirea în exces a calculatorului:
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor  pierderea abilităţilor practice de calcul;
prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;  afectarea sănătății.
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;  
4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate; 2.Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis
5. Dezvoltarea culturii vizuale; în timpul orelor ;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi 3. Utilizarea informației copy-paste și a plagiatului, fără
ulterior utilitatea; prelucrare și analitică.
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a  
calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice,  
de tabele.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1. Stil de muncă independentă, stil cognitiv și eficient ; 1. Individualizarea excesivă a învăţării;
2. Strategii adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii; 2. Limitarea dialogului profesor – elev;
3. Feed-back permanent; 3. Costurile ridicate ale tehnologiei digitale :
4. Dezvoltă gândirea;  un impediment pentru o bună parte a populaţiei,
5. Stimulează gândirea logică şi imaginaţia;  este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.
6. Diverse metode pedagogice;
7. Perspectiva relaţională - stabilirea unei relaţii umane şi  
sociale între educat şi educator.
 Concluzii.
 Cercetările realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări la nivel global au
arătat că utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie
contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor.
Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că preferă metodele
clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile
tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul
calculatorului, internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
  Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi
domenii, nebănuite anterior si le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre
acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o
evoluţie uimitoare.