USMF “N.

Testemiţanu”+

Şef Catedră 2 Chirurgie

Om Emerit, DHŞM,
profesor universitar V.Hotineanu

Hemoragiile acute digestive

Conf. universitar V. CAZACOV
 HAD poate fi:
 Superioară – când sursa este situată proximal de lig.Treitz;
 Inferioară – când sursa este situată distal de lig.Treitz.
 Oculte: necunoscut de pacient
 Obscur: hemoragia este cunoscută dar sediul ei nu
este precizat.
 HDS superioare de 5 ori mai frecvente decât HDI
infer
 HD mai frecvente la
– Bărbaţi
– Vârstnici
 Pacienţii în urma examenului endoscopic sunt
împarţiţi în III grupe
(clasificaţia Forrest):

I – bolnavi cu hemoragie activă:

A. Sângerare în get;
B. Sângerare laminară.
II – bolnavi cu leziune prezentă fără hemoragie
activă, dar cu riscul reînnoirii a hemoragiei (cu
semne de hemoragie recentă – chiaguri, vase
vizibile, membrane hematice).
III – bolnavii cu hemoragie oprită şi fără semne de
recidivă a ei.
 Diagnosticul diferenţial

 Hemoragiile pulmonare;
 Hemoragiile buco-faringiene
 Clasificare HAD au în bază:
I. Gradul hemoragiei;
II. Cauzele;
III. Localizarea sursei de hemoragie.
Gradele de gravitate a HAD (Gorbaşco,
1982) Gradul hemoragiei
Indicii hemoragii
uşor mediu grav
Numărul hematiilor (x109/l) > 3,5 3,5-2,5 < 2,5

Hemoglobina (g/l) > 100 83-100 < 83

Frecvenţa pulsului < 80 80-100 >100
TA sistolică (mm a col.Hg) >110 110-90 <90
Hematocritul (%) > 30 25-30 < 25
Deficit de volum globular (%) < 20 20-30 >30
 Hemoragiile din varice esofagian
1. Aplicarea sondei Blackmoore;
2. Pituitrină 15-20 unităţi, în glucoză 5% - 200 ml timp de 20-30 min.
3. Hemostaza endoscopică
Scleroterapia: Ligaturare cu inele de cauciuc
 Tratament chirurgical:
I grup – stare de şoc hemoragic, anamneză
ulcesroasă, diagnosticul nu este neapărat din
cauza pierderii timpului, terapia intensivă pe
masa de operaţie – OPERAŢIE URGENTĂ;
II grup - bolnavii cu hemoragii masive –
tratamentul medical ineficace – OPERAŢIA
URGENTĂ amînată;
III grup – bonavii în vârstă de peste 60 ani cu
hemoragie masivă ulceroasă şi cărora masurile
conservative nu le sunt eficace, riscul recidivei
este mare – OPERAŢIA de URGENŢĂ după o
pregătire preoperatorie timp de 24-48 ore.
Varice gastrice
izolate

Ocluzia
venei spelnice
 Incidenţa hemoragiilor în dependenţă de
cauză şi localizare:
1. esofagiene: 3,9% (4-10%): a – divericuli; 1b
1a
b – varice;
8
2. gastroduodenale ulceroase – 49,3% (45-
55%), estimate la 15% din ulceroşi,
raportul hemoragiilor din ulcere gastrice 9 5
şi duodenale: 1:4 – 1:5;
3. ulcerul peptic recidivant p/operator – 6,7
2%;
2
4. gastroduodenale neulceroase – 4,8%; 3
5. tumori gastrice: 10-15%;
6. gastrite, duodenite hemoragice – 5-10%; 4
7. ulcere acute (Curling, Cuşing, medica- 11
mentoase, de stres) – 5-7%;
8. s-mul Mallory-Weiss – până la 10%;
9. hematobilia – 1%;
10. boala Crohn, CUN – 4%;
11. tumori intestinale, diverticuli – 2%; 7
12. hemoroizi – 1%.
12
10
V. Maladiile intestinului subţire
 Tumori;
 Fistula aorto-jejunală (după
protezare de aortă);
 Vene varicos dilatate – în
hipertensia portală;
 Diverticul Meckel
 Boala Chron
 VI.Maladiile Colonului
divericuli diverticuli

Colita ulceroasă polipi

 Alte cauze de HDI
 Colite infecţioase
 Colitele radice
 Colitele ischemice
 Ulcer solitar rectal
 VII. Maladiile rectului
Polipi Tumori

Hemoroizi
 Criterii de eficacitate a terapiei
intensive:

1. Ps, TA, PVC;

2. Er, Hb;
3. Diureza până la 50 ml pe ora.

Hipotonia dirijată cu folosirea ganglioplegicilor –

pentamina.

Nutriţia – la 2-3 zi după oprirea hemoragiei este

indicată dieta Meilengroht.
 Tratament chirurgical:
I grup – stare de şoc hemoragic, anamneză
ulcesroasă, diagnosticul nu este neapărat din
cauza pierderii timpului, terapia intensivă pe
masa de operaţie – OPERAŢIE URGENTĂ;
II grup - bolnavii cu hemoragii masive –
tratamentul medical nu este eficace –
OPERAŢIA URGENTĂ;
III grup – bonavii în vârstă de peste 60 ani cu
hemoragie masivă ulceroasă şi cărora masurile
conservative nu le sunt eficace, riscul recidivei
este mare – OPERAŢIA de URGENŢĂ după o
pregătire preoperatorie timp de 24-48 ore.
 Metodele de operaţie:

1. Rezecţia – letalitate până la 10-15%;

2. Antrumectomia cu vagotomie;
3. Piloroduodenotomie, suturarea vasului + vagotomie;
4. La ulcere cardiace – rezecţia în scară;
5. La ulcere duodenale joase metoda Gram –
ligaturarea preventivă a a.gastroduodenalis,
extraduodenizarea ulcerului, prelucrarea bontuilui
cu suturi Mateşuc.
 Perioada postoperatorie:
1. Sonda în stomac – permanent sau vremelnic
2-3 ori pe zi;
2. Terapia intensivă;
3. Evacuarea intestinului cu clismă;
4. Antibiotice;
5. Nutriţia – din I zi lichid 500 ml;
II zi – fără măsură, de la II-II zi masa
O
VI – VII zi – masa 1-a
 Complicaţii postoperatorii

 Peritonită pe fondul insuficienţei bontului duodenal,

anastomozei, suturilor;
 Plastron, abces intraabdominal;
 Hemoragii intrabdominale sau în tractul digestiv;
 Pancreatita acutp postoperatorie;
 Ocluzia intestinală;
 Dereglări de evacuare din stomac, sau bomntul gastric.