CHESTIONARUL DE

CERCETARE
• Instrument de investigație
• Ansamblu de întrebări/imagini (stimuli verbali și grafici)
• Logice și psihologice (trecut, prezent, viitor / concret –
abstract )
• Autoadministrat/administrat de operatori de anchetă
 • De unde vă cumpărați dulciurile?

(se poate deduce: ipoteza, poziția teoretică/ideologică,

atitudinile și opiniile invetigatorului)

Exercițiu
• Date factuale
• Opinie
• Omnibus (multitematic)
• Cu întrebări închise (da/nu/nu știu/de acord; cu
precodificări – pro&contra) – atenție la ordinea de
prezentare!
• Cu întrebări deschise (postcodificate) ex. Ce scriitor
român vi se pare a fi cel mai bun?
• Poștale (autoadministrate + ghid)

Tipuri de chestionar
• Tehnica pâlnie (de la general la particular)
• Tehnica pâlnie inversată (de la particular la general)

• Atenție la efectul de halo (contaminarea răspunsurilor)

ex. Credeți că sunteți frumos sau urât?

Credeți că succesul profesional este influențat de aspectul fizic?

Tipuri de întrebări
• Introductive
• De trecere
• Filtru
• De control

Tipuri de întrebări
• Se înțelege formularea?
• Întrebarea nu e prea abstractă?
• Întrebarea depășește anchetatul?
• Suprasolicitã gândirea?
• Este obositoare?
• Este redundantă?
• Sperie?
• Tema este prea intimã?
• Genereazã conflicte cu idealul propriu?
• Generează disonanță cognitivă?

Precauții de formulare
• Informații la prima mână dintr-un context neprovocat (ce
FAC participanții, nu ceea ce CRED ei că fac)

Ex.: observație în cabinetul unui oncolog

Observația
 CE SE PETRECE AICI?

(vs: Ce ipoteză ai? Cum o măsori? Ce eșantion ai ales și cât de mare e? Ai pre-testat
instrumentul de lucru?)

(intri în contact cu o lume și încerci să o înțelegi)

ex.: observație participativă în restaurantele din Chicago
(1949) clienți – chelnerițe – barmani - bucătari
• Importanța contextului și a procesului de înțelegere a
unui comportament anume
 ?

OBSERVAȚIA
PARTICIPATIVĂ
• ORICE cercetare socială este o formă de observație
participativă (nu poți studia lumea socială fără să faci
parte din ea)
• Să vezi prin ochii altora (evenimente, acțiuni, norme,
valori din perspectiva celor studiați)
• Să descrii (detaliul mundan)
• Contextualism (indiferent de aria în care se colectează
datele, evenimentele pot fi înțelese doar dacă sunt situate
în context istoric și social mai vast).
• Să înțelegi că ceea ce vezi este un proces
• Flexibilitate
• Evitarea prematură a teoriilor și conceptelor

TRĂSĂTURILE OBSERVAȚIEI
CALITATIVE
• Observatorii privesc, ascultă, înregistrează (observația
simplă este auto-explicativă)

Cine folosește observația?

Etnografie vs. observație

 • Scrieri științifice asupra diverselor “etnii”
(subculturi, organizații, grupuri/triburi, spațiul public)

ETNO-grafia
• Ex.: observăm spațiul public, comportamentul unei
subculturi (o șatră de romi) sau comportamentul
oamenilor la cofetărie.
 Întrebare-exercițiu:
CE ESTE POFTA DE DULCE?
• Ce e “natural” și “dat” și ce e “construit”? E real ce se
vede? Se poate naturaliza un construct social?
• Să construim: moartea, rasa, boala, homosexualitatea,
electronul, pofta de ciocolată, “inventarea
heterosexualității”

CONSTRUCTUL SOCIAL
RELOADED
• Constructionismul: A sau F? Bine sau rău? Nu se știe.
Cunoști doar ceea ce se spun oamenii că ar fi adevărat
sau fals, bine sau rău. Centrat pe relații. Binele/răul se
(re)construiește permanent prin interacțiune.
• Constructivismul: există un “obiect” construit, dar
realitatea se construiește în mintea noastră, interiorizarea
cunoștințelor, habitus-ul (Pierre Bourdieu – propria hartă
a realității)

Două “construcții”
distincte
• De unde știi că ceea ce vezi e ceea ce vezi?
Ex: De ce abordezi pe cineva cu “mă scuzați” mai degrabă
decât cu “bună”? De ce când mergi la cineva acasă îți
atrage atenția că are vreo 6 cărți deschise pe masă?
ANALIZA IMAGINILOR
 ?

Date/arte vizuale
Tatuaje, bilete de autobuz, etichete, indicatoare de stradă,
logo-uri, contracte și certificate, mesaje pe tricouri, căni
etc., bancnote, certificate, caricaturi, etc.

Exemple
Exil (Devis Grebu)
(Devis Grebu)
Articol newsweek.ro
La “urgență”
Revoltă
“De familie”
 Analiza sistemelor de semne
Cum se leagă unele de altele semnele pentru a crea anumite
sensuri și a exclude altele?

Semiotica
 F. De Saussure

•Semnificat (un concept) + semnificant (o imagine

acustică) = semn lingvistic (o legătură de asociere
psihică)

•Semnul lingvistic = O ENTITATE PSIHICĂ CU DOUĂ

FEȚE unite printr-o legătură arbitrară. El nu cunoaște
altă lege decât legea tradiției.

•Contraexemplu: onomatopeea.
 Se pun laolaltă semne/concepte
Ex. semafor: (“stop”/”liber”) și imagini (“roșu”/”verde”

Cum înțelegem semiotic o

imagine?
• Imaginile NU sunt autonome (roșu e roșu, în contextul
semaforului, pentru că nu este verde)
Charles S. Peirce, William James - PRAGMATISMUL

PRAGMATISMUL
Pentru ca lucrurile să aibă înțeles, ele trebuie să fie utile.

“How To Make Our Ideas Clear” (Ch. S. Peirce, 1878) = 3

grade de claritate
Să ne fi familiarizat cu acel lucru în viața noastră de zi cu zi
Să fim capabili să-l definim
Să știm ce efecte are faptul că pretindem că definiția dată de
noi e adevărată
• Ai nevoie de cunoștințe anterioare ca să poți defini ceva

• Ai văzut cu ochii tăi lucrul respectiv sau ai dedus?

• Ex. La locul crimei, notarea unui vis (este visul o experiență

reală?)

• Înțelesul credințelor noastre = scopul practic pe care îl au în

viața noastră
• “productive beliefs” (William James)

Pragmatism
 Valoarea relativă

Coala de hârtie
 Denotație/conotație
Literal/emoțional
Aparență/realitate (metaforă? Ironie?)

Roland Barthes