(fostul Alburnus Major de pe vremea romanilor, 131 e.n.) este situata în judetul Alba, lânga orasul Abrud, în Tara Motilor din Muntii Apuseni. • Este o localitate miniera montana, cu aproximativ 4000 locuitori, asezata pe valea râului Rosia, afluent al Abrudului, între masivele Cetate si Carnic de o parte si Orlea si Jig, de alta parte. Scurt istoric • Râul Roşia este bogat în minerale,în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depăşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă. • Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa. • A fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria. • Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131. • În ruinele fostului oraş, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roşia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roşiei erau şteampuri care funcţionau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roşiei era debitul apei insuficient pentru şteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac artificial (tău). Zonă turistică
• Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei.
Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. • Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Ţarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activităţii miniere. • În apropierea Roşiei Montane se află doua formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic si Dealul Cetăţii. Monumente naturale • Pe raza comunei Roşia Montană se • Provenienţa stâncii este necunoscută. află doua situri geologice protejate, Legenda spune că ar fi fost scăpată declarate monumente ale naturii: acolo de un uriaş ce o transporta pe Piatra Corbului şi Piatra Despicată. braţe peste Munţii Apuseni cu mii de • Piatra Corbului se află în sudul ani în urmă. comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. • Formaţiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăţi în ruine sau a capului unui corb, de unde şi denumirea. • În apropierea Pietrei Corbului, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii se află altă formaţiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. LACURI • Pentru separarea aurului de restul • Tăul Cornei este situat la obârşia văii minereului s-au construit mori de apă Corna, afluent direct al râului Abrud, la numite „şteampuri”. mică distanţă de satul Corna, la • Tăul Mare este situat aproape de altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este izvoarele văii Roşia, la o altitudine de unul din cele mai frumoase şi mai 930 m. A fost construit în anul 1908 şi vizitate tăuri din zonă. a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafaţă mai mare decât celelalte lacuri. • Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la altitudinea de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea. • Tăul Ţarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roşiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o ţarini, de unde şi denumirea, şi de câteva case împrăştiate prin apropiere Proiectul minier
• Comuna Rosia Montana, care face
obiectul primei concesiuni a companiei Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC) este site arheologic protejat prin Legea nr.5/2000. • Gabriel Resources Ltd este companie orientata spre „achizitia, exploatarea si dezvoltarea proiectelor de metale pretioase”, ce are doua proiecte de minerit în România, Rosia Montana si Bucium. • Proiectul propus va înlocui actuala mina si va dezvolta o exploatare miniera moderna si de mare amploare, precum si o uzina de recuperare a aurului bazata pe o tehnologie avansata, stabilind astfel un nou standard pentru industria miniera din România. • Proiectul prevede urmatoarele: - Obtinerea a 300 tone aur si 1600 tone argint anual - Stramutarea sau relocarea a circa 900 de familii însumând circa 2000 de persoane • A urmat „Studiul de optimizare” facut de SNC Lavalin, care prevede o productie anuala de 13 milioane tone pe 16 ani. • Dupa publicarea comentariilor tehnice pe marginea Proiectului, firma canadiana a recunoscut ca atât cheltuielile de investitie, cât si costurile de operare au fost subestimate si a emis noi estimari financiare. Impactul asupra mediului
• Valea Roşia va trebui împărţită în patru mine deschise, în timp ce
altă vale, Corna, va trebui sa fie transformată într-un iaz de depozitare a ceanurii cu o suprafaţă de 6 km², cu un dig înalt de 180m. • În total, proiectul se estimează că va genera 196 de milioane de tone de cianură. • Un raport lansat de Academia Română declară că metoda folosită pentru separarea aurului de cianură este împotriva reglementărilor de mediu ale UE deoarece orice folosire a cianurii la scară largă în minerit este interzisă. • Convenţia Europeana a Peisajului care are ca obiectiv principal promovarea protecţiei peisajelor, managementul şi amenajarea acestora şi organizarea cooperării europene în acest domeniu. Impactul asupra economiei locale
• Proiectul va avea un personal de aproximativ 250 de oameni pe o
perioadă de aproximativ 15 ani, după estimările International Finance Corporation. • Proiectul va crea peste 1.200 de locuri de muncă pe timpul fazei de construcţie a minei şi 600 de locuri de muncă permanente după ce proiectul ca deveni operaţional. • 2 miliarde USD vor intra în trezoreria statului român • În contradicţie, Academia Română susţine că zona se va distruge considerabil, ceea ce va afecta valoarea turistică a zonei. Impactul asupra sitului arheologic
• Ruinele cetăţii romane Alburnus Maior
• Ruinele cetăţii romane, Alburnus
Maior, vor fi şi ele distruse pentru completarea proiectului. • Alburnus Maior e „un patrimoniu naţional unic în lume” e considerat de UNESCO. • Compania a investit timp de trei ani într-o exploatare arheologică Efecte negative asupra mediului in proiectul Roşia Montană • Potrivit art. 174 din Tratatul CE politica de mediu ,UE îşi propune patru obiective principale: - menţinerea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - protejarea sănătăţii oamenilor; - utilizarea prudenta şi raţionala a resurselor naturale; - promovarea în plan internaţional a măsurilor corespunzătoare problemelor regionale ori planetare ale mediului. • Tipul de exploatare propus la Roşia Montana contravine conceptului de dezvoltare şi utilizare durabilă, prevăzut şi prin Convenţia de la Rio de Janeiro privind diversitatea biologică, deoarece : - are impact social negativ (900 gospodarii strămutate şi 2000 de oameni dezrădăcinaţi); - afectează în mod semnificativ toţi factorii de mediu (apa, aer, sol) şi toate formele de viaţă vor fi afectate direct pe o suprafaţa de cel puţin 1600 ha şi indirect pe o suprafaţă greu de evaluat; - exploatarea prevăzuta va epuiza în scurt timp resursele naturale; - poate compromite dezvoltarea durabila a zonei şi o serie de activităţi economice la nivel regional (ex. valorificarea potenţialului natural prin turism, agroturism) pentru o perioada de timp îndelungată. Reacţia publică
• şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul minier: Academia Română,
Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică Biserica Unitară, compania non-guvernamentală Greenpeace, organizaţia politică Federaţia Europeană a Partidelor , International Finance Corporation (parte a Băncii Mondiale) . • În Ungaria populaţia se opune proiectului in timp ce guvernul canadian a anunţat că susţine proiectul Gabriel Ressources. • În anul 2005, Gabriel Ressources a început o nouă campanie media pentru proiect. • Publicaţii ca Academia Caţavencu şi ediţia în limba română a National Geographic a refuzat să mai publice reclame ale Gabriel Ressources în urma protestelor organizaţiilor ecologice.