Sec. I i.e.n.

-Situatia din Balcani

 89-63 i.e.n.-au loc cele trei razboaie ale lui Mithridates VI Eupator
(Regatul Pontului) cu romanii-ii tin pe romanii departe de Dunare
 Romanii se apropie de Dunare
 75-73- prima expeditie romana care atinge Dunarea-Scribonius
Curio (guv. Macedoniei), urmaraindu-i pe scordisci si pe daci ajunge
la Dunare
 71 i.en.- Terentius Varo Lucullus-ajunge si el la Dunare cu ocazia
unei campanii represive , de urmarire a moesilor si besilor.Este
distrusa cetatea Apollonia, celelalte cetati grecesti se predau, in ele
instalandu-se garnizone romane. Politica vexatorie, taxele duc la
rascoala cetatilor grecesti
 61 i.e.n. -Antonius Hybrida-incearca sa inabuse razmerita cetatilor
grecesti (sprijinite probabil de bastarni), dar sufera o grea
infrangere la Histria
 Epoca Burebista-izvoare scrise
 Ajungând în fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul
Burebista l-a înaltat atât de mult prin exercitii, abtinere de la vin si ascultare
fata de porunci încât , în câtiva ani, a faurit un stat puternic (megale arhe)
si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba înca a ajuns
sa fie temut si de romani. Caci trecând plin de îndrazneala Dunarea si
jefuind Tracia, pâna în Macedonia si Illyria a pustiit pe celtii care
erau amestecati cu tracii si illyrii (scordiscii ?) si a nimicit pe de-a întregul pe
boii aflati sub conducerea lui Critasiros (Campia Pannonica) si pe
taurisci. Spre a tine în ascultare poporul, el si-a luat ajutor pe Deceneu, un
sarlatan care ratacise multa vreme în Egipt, învatând acolo semne de
prorocire, multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba înca de
un timp fusese socotit si zeu, asa cum am aratat când am vorbit despre
Zalmoxis. Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau (getii) este si faptul
ca ei s-au lasat înduplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin. Cât
despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei rascoale, mai înainte ca
romanii sa apuce sa trimita o armata împotriva lui. Urmasii acestuia la
domnie s-au dezbinat, farâmitând puterea în mai multe parti. De curând,
când împaratul August a trimis o armata împotriva lor, puterea era împartita
în 5 state. Atunci însa, stapanirea se împartea în 4. Astfel de împartiri sunt
vremelnice si se schimba când întru-un fel, când într-altul – (Strabon –
Geografia)
 Epoca Burebista –izvoare scrise
 Apoi, în timpul domniei la goti a lui Burebista, a venit în Gotia Deceneu, pe
vremea când Sylla a pus mâna pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu,
Burebista i-a dat o putere aproape regala. Dupa sfatul acestuia, gotii au început sa
pustiiasca pamânturile germanilor pe care acuma le stapânesc francii ...
Comunicând acestea si alte multe gotilor cu maiestrie, Deceneu a devenit în ochii
lor o fiinta miraculoasa, încât a condus nu numai pe oamenii de rând, dar chiar si pe
regi caci atunci a ales dintre ei pe barbatii mai de seama si mai întelepti pe care i-a
învatat teologia, i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare facâdu-i
preoti si le-a dat numele de pilleati, fiindca, dupa cum cred, având capetele
acoperite cu o tiara, pe care o numim cu un alt termen pilleus, ei faceau sacrificii.
Restul poporului a dat ordin sa se numeasca capillati, nume pe care gotii îl
reamintesc pana astazi în cântecele lor, deoarece i-au dat o mare considera tie. Iar
dupa moartea lui Deceneu, ei au avut în aproape aceeasi veneratie pe Comosicus,
fiindca era tot asa de iscusit. Acesta era considerat la ei si ca rege si ca preot
supremn si ca judecator, datorita priceperii sale si împartea poporului dreptate ca
ultima instanta. Parasind si acesta viata, s-a urcat pe tron, ca rege al gotilor,
Coryllus, care a condus timp de 40 de ani popoarele sale din Dacia.-(Iordanes –
Getica)
 Epoca Burebista-izvoare scrise

 Inscriptia de la Dionysopolis (Balcic)-in cinstea lui Acornion

 Se pastreaza doar 49 de randuri (dar primele 9 mutilate, se mai pot
citi 2-3 cuvinte)
 In aceste prime randuri se poate citi un toponim: Argedavon si
cuvantul parinte. In aceasta cetatearfi ajuns la un moment dat
Acornion si ar fi obtinut o dezlegare (?-poate de tribut)
 Despre Burebista ni se spune ca este cel dintâi si cel mai mare
dintre regii din Tracia si ca a stapânit dincolo si dincoace de Dunare.
Acornion a ajuns în mare prietenie cu Burebista, a obtinut foloase
pentru cetatea sa si l-a sfatuit pe rege, care i-a devenit binevoitor.
Acornion a fost si sol al lui Burebista pe lânga Pompeius cu care s-
a întâlnit la Heracleea Lyncestis (in Bitolia), reusind sa obtina
bunavointa romanilor.
 Marile probleme
 Din parcurgerea literaturii, se remarca frecventa unor
probleme si întrebari care devin obsesive:
 1. Care a fost nucleul politic de la care a pornit Burebista
opera de unificare si de cucerire
 2. Formatiunea politica întemeiata de Burebista a fost
sau nu stat, iar, daca a fost stat, de ce tip a fost
 3. Care a fost capitala lui Burebista
 4. Care este succesiunea cronologica a expeditiilor lui
Burebista
 5. Prin ce mijloace a reusit Burebista supunerea
formatiunilor politice getice si dacice si unificarea lor
 Nucleul initial si capitala lui Burebista

 Argedava? Unde este Argedava?- Popesti (pe raul

Argesius-ipoteza Radu Vulpe)
 Sargedava?-adica o dava de pe Sargetia (Costesti)-
ipoteza Constantin Daicoviciu
 Argedava ar putea fi in Dobrogea-C. Daicoviciu
 Zargedava?-ipoteza Nicolae Gostar-Racatau sau Brad, in
S. Moldovei potrivit lui Ptolemeu
 Se pare ca Argedava din inscriptia de la Balcic nu are
nicio legatura cu Burebista, deci nu poate lamuri
problema nucleului initial
 Textul lui Strabon il numeste pe Burebista barbat get,
deci uniunea lui de triburi trebuie cautata in zona
extracarpatica
 Capitala lui Burebista

 Propuneri: Costesti, Sarmizegetusa Regia,

Popesti
 I. H. Crisan-capitala itineranta
 Problema statului
 Megale arhé=mare stapanire
 Mihail Macrea, Dionisie Pippidi-vasta uniune de triburi
 I.H. Crisan, C. Daicoviciu-stat
 Stat sclavagist incepator de tip militar-C. Daicoviciu
 Stat de tip tributal sau asiatic-I. H. Crisan
 Stat teritorial extensiv (ca al odrisilor)
 Formatiune politico-militara efemera –Karl Strobel
 Statul presupune: cancelarie, armata, justitie, adunari,
functionari care sa adune taxele, vami, personaje care sa
asigure relatiile cu exteriorul, sistem monetar coerent,
sistem religios cat de cat unitar
 Singurele dovedibile sunt armata, o religie cat de cat
coerenta si o incercare de reforma religioasa facuta de
Deceneu
 Inceputul domniei si politica interna
 Inceputul domniei in jur de 82 i.e.n., poate ceva mai
devreme-Deceneu a venit in tara gotilor cand Sylla a
preluat puterea la Roma, adica anul 82, cand s-a
proclamat dictator
 Primele campanii de cucerire incep in jur de 60, deci din
82 si pana in 60 este intervalul in care Burebista a
unificat formatiunile politice getice si dacice
 Mijloace: pasnice (casatorii) sau violente (urme de
distrugeri in cateva dave :Cârlomanesti, Zimnicea,
Radovanu, Cascioarele, Crasani, Cetateni)
 S-a crezut ca pericolul roman ar fi usurat si grabit
unificarea-greu de crezut ca pwricolul roman a fost
perceput de conducatori marunti
 Mijloace religioase-Deceneu se pare ca a avut mare
putere de convingere
 Campaniile de cuceriri
 Strabon prezinta cuceririle lui Burebista în urmtoarea ordine:
 1. trece Dunarea si jefuieste Tracia, Macedonia si Illyria, ocazie cu
care, poate la întoarcere, îi pustieste pe celtii care traiau amestecati cu
tracii si illyrii- mai mult ca sigur este vorba de scordisci (neam celtic),
situati la sud de fluviu si la vest de Morava, în zona de varsare a Savei
în Dunare
 2. nimiceste pe de-a întregul pe boii aflati sub conducerea lui Critasiros
si pe taurisci (tot celti).

Pare a fi vorba de doua campanii diferite. Dacǎ Strabon respecta
ordinea evenimentelor, campania sudica a fost prima. Cercetatorii de la
Cluj, C. Daicoviciu si I. H. Crisan cred ca cea vestica a fost cea dintâi.
 Scopul campaniei sudice pare a fi mai ales jaful. Totusi, decretul în
cinstea lui Acornion precizeaza ca Burebista a stapânit teritoriul de o
parte si de alta a Dunarii. Desigur ca afirmatia ar putea sa se refere
strict la cursul inferior al Dunarii, deci sa aiba în vedere Dobrogea si nu
si zona de la sud de Romania. Cercetarile arheologice arata ca, dupa
campania lui Burebista, scordiscii au ramas pe loc, nu au fost dizlocati.
 Campania vestica
 Campania vestica ar fi avut loc pe la 60 i.e.n.
 I.H. Crian considera ca acest razboi ar fi fost nu unul de
cucerire, ci unul de eliberare, în urma caruia ar fi fost
recuperate de la celti teritoriile dacice din zona Tisei. Boii si
tauriscii locuiau în zona Austriei si a Câmpiei Pannonice,
respectiv în Ungaria si Slovacia. Campania ar fi fost purtata
pâna la Dunare, în dreptul Bratislavei. Se crede ca
Burebista s-a ferit sa mearga mai departe, spre vest,
pentru ca ar fi riscat un razboi cu regele suebilor, Ariovist.
Rezultatul a fost ca celtii ar fi fost nimiciti cu totul. Se crede
ca aceasta campanie a avut loc în anul 60 deoarece Caesar
vorbeste la un moment dat despre boii care s-au stabilit pe
la 59-58 în teritoriul de azi al Elvetiei. Stramutarea lor este
pusa in legatura cu campania distrugatoare a lui Burebista,
singura care i-ar fi putut determina sa se mute în masa.
 Campania pontica
 Coloniile grecesti-interesante din motive
economice
 Devenise o practica ca unele capetenii tracice
sau getice sa se erijeze in protectori ai coloniilor
si sa perceapa tribut
 Burebista profita de 2 momente favorabile:
moartea lui Mithridates VI in 63 si infrangerea lui
Antonius Hybrida in 61.
 Campania este greu databila, a fost candva dupa
59 i.e.n., cel mai probabil in intervalul 55-48
 Campania pontica
 Anul 55 este sugerat de relatarile lui Dion Chrisostomos.
El a ajuns la Olbia in anul 95 e.n si a povestit ca orasul
se resimtea inca in urma atacului getilor care avusese loc
cu 150 de ani inainte in urma caruia fusesera cucerite
toate cetatile de la Olbia si pana la Apollonia
 In 48 campania era incheiata caci inscriptia de la Balcic a
fost sapata in piatra in anul 48, candva intre 7 iunie si 9
august. Pompeius avea titlul de imperator,dar inca nu
fusese infrant in batalia de la Pharsalus de catre Pompei
(care are loc la 9 august)
 Olbia cucerita prima prin lupte, urmeaza Tyras care
probabil se supune de bunavoie. Egyssus (Tulcea) are
urme de distrugeri, deci se pare ca a fost cucerit prin
lupte
 Campania pontica

 Histria-decretul in cinstea lui Aristagoras vorbeste despre

distrugerea zidurilor cetatii si efortul acestuia de a le reface.
Sanctuarul lui Apollo Tamaduitorul ramasese fara preot, averile
cetatenilor erau secatuite
 Tomis si Callatis-nu exista informatii, posibil s-au predat de buna
voie
 Dionysopolis (Balcic)-s-a predat, a fost in bune relatii cu burebista
 Odessos (Varna)-inscriptie care vorbeste despre intoarcerea unor
cetateni din bejenie
 Mesembria (Nasebar)cucerita cu armele-s-a descoperit o inscriptie
care vorbeste despre 3 strategi care au condus o oaste impotriva lui
Burebista
 Apollonia (Szopol) era distrusa de gen. Lucullus din anul 71 si nu
putea sa se opuna unui atac, probabil s-a predat
 Moldova

 Moldova apartinea bastarnilor si ramane o

enigma cucerirea ei, nu este consemnata
de izvoare
 Arheologic se constata disparitia culturii
Poienesti –Lukasevka
 Se crede ca ar fi fost cucerita de Burebista
inainte de campania pontica
 Sfarsitul domniei lui Burebista
 48- Pompeius (cu care este probabil ca Burebista avea o
intelegere mediata de Acornion) este infrant la Pharsalul
de catre Caesar
 Suetonius si Appianus spun ca Burebista devenise un fel
de dusman personal al lui Caesar si ca Vaesar avea in
plan o expeditie impotriva getilor si alta impotriva partilor
 Suetonius spune ca Octavianus ar fi fost trimis de Caesar
la pollonia spre a pregati expeditia impotriva getilor
 Campania getica nu a mai avut loc caci Caesar este
asasinat in 44
 In acelasi an moare asasinat si Burebista in timpul unei
rascoale. Motivul? Evitarea atacului roman (?). Ipoteza
este credibila doar daca Burebista ar fi fost asasinat
inainte de moartea lui Caesar
 Teritoriul s-a dezmembrat in 4 parti, ulterior in 5