Notiuni de anatomie

functionala
Sindroame neurologice
Patologia neurologică
 accidente vasculare cerebrale şi medulare
 traumatisme craniene, medulare şi ale
sistemului nervos periferic
 procese tumorale cerebrale, medulare şi ale
canalului rahidian
 procese inflamatorii cerebrale, medulare şi ale
sistemului nervos periferic
 boli neurodegenerative
Elementele sistemului nervos
Sistemul nervos central
 Cuprinde encefalul şi măduva spinării
 Este format din substanţă albă şi
cenuşie.
 Are funcţii complexe, de la cele psihice
până la funcţii automate şi reflexe

Sistemul nervos periferic

 cuprinde toate căile periferice de
conducere senzitive şi motorii:
 nervii periferici
 plexurile
 rădăcinile nervoase
SISTEMUL MOTOR
Sistemul motor
 Ariile corticale
 Căile de conducere intranevraxiale
 Nucleii motorii ai nervilor cranieni/rahidieni conţin
neuronii motorii periferici. Aceştia preiau impulsurile de la
axonii neuronilor motorii centrali şi transmit comanda
musculaturii efectoare.
 Căile de conducere periferice care conţin axonii
neuronilor motorii periferici şi sunt reprezentate de rădăcini,
plexuri nervoase şi nervi periferici.
 Efectorii: muşchii striaţi
Studiul miscarilor = dificil

• Miscarile sunt punctul final dupa o serie de

comenzi
• Depind de istoria motorie a unui individ
• Fiecare moment al unei miscari este potential
unic
• Necesita abordarea functionarii retelelor
neuronale
Ariile corticale
 aria premotorie (ariile 6 şi 8 Brodman, în regiunea
prefrontală) identifică scopul şi elaborează schema
mişcării.
 aria motorie primară (aria 4 Brodman, în girusul
precentral) conţine neuronii motori centrali care
generează comanda de mişcare. Există o dispoziţie
specifică somatotopică a întregului corp în funcţie de
numărul de unităţi motorii de la nivelul fiecărui
segment corporal care realizează imaginea
deformată a unui corp uman, aşezat cu capul în jos
pe girusul precentral: „homunculus motor”
CENTRI MOTORI CORTICALI
Homunculus motor
MISCAREA SIMPLA A
DEGETELOR
REALIZAREA UNOR MISCARI
COMPLEXE
GANDIREA UNOR MISCARI LA
NIVELUL DEGETELOR
Căile de conducere
intranevraxiale
Fascicolul piramidal - conţine axonii
neuronilor piramidali din aria motorie.
Traiectul acestor fibre este prin capsula
internă, partea anterioară a trunchiului
cerebral (piramidele pontine, bulbare), se
încrucişează imediat sub bulbul rahidian şi
trec în regiunea anterioară a cordoanelor
laterale ale măduvei spinării.
Neuronul motor periferic
 Este calea finala comuna
 Face sinapsa cu muschii prin placa
neuromotorie
 Localizare:
 Nucleii motori ai nervilor cranieni
 Nucleii motori din coarnele anterioare ale
maduvei spinarii
 Neurotransmitator: acetilcolina
 Unitatea motorie
 Motoneuronul
si totaliatea
fibrelor
musculare
inervate de un
neuron
Placa neuromusculara
Sistemele de coordonare şi
control
 Nucleii cenuşii de la baza creierului:
 nucleul lenticular, nucleul caudat şi claustrum precum şi nuclei ai
talamusului
 prin conexiuni cu cortexul cerebral si cu cerebelul realizeaza:
reglarea tonusului muscular, iniţierea şi susţinerea mişcărilor,
controlul fineţii, preciziei acestora, precum si realizarea
comportamentelor motorii complexe care presupun inlantuirea
unor miscari rezultate ca urmare a unor antrenamente sustinute
(ritmicitate, inlantuirea miscarilor)
 Cerebelul este implicat în controlul exactităţii mişcărilor
şi reglarea tonusului muscular.
Clasificarea tulburarilor motorii
Sistemul senzitiv
 RECEPTORI
 TREI NEURONI
 CAI DE CONDUCERE
 ARII CORTICALE DE PROIECTIE
Sistemul senzitiv
 Receptorii: specifici pentru fiecare tip de sensibilitate
(termica, dureroasa, profunda)
 Căile de conducere periferice : dendritele neuronilor
senzitivi din ganglionii senzitivi ai nervilor rahidieni şi
nervilor cranieni si care intra in structura nervilor
periferici/cranieni ( alaturi de axonii neuronilor motori
periferici)
 Ganglionii senzitivi atasati nervilor rahidieni( radacinilor
posterioare) si nervilor cranaieni conţin primul neuron
senzitiv
 Nucleii senzitivi intranevraxiali: al doilea neuron
senzitiv:
 In coarnele posterioare ale maduvei spinarii pentru sensibilitatea
termica si dureroasa
 In nucleii Goll si Burdach pentru sensibilitatea profunda
 In nucleii senzitivi ai nervilor cranieni pentru regiunea craniana
Sistemul senzitiv
 Căile de conducere intranevraxiale sunt reprezentate
de către axonii neuronilor senzitivi
 căile sensibilităţii termice şi dureroase se găsesc în
cordoanele laterale: fascicolul spino-talamic
 Căile sensibilităţii profunde se găsesc în cordoanele
posterioare: fascicolele Goll şi Burdach
 Sensibilitatea tactilă are două componente
 epicritică, discriminativă ce urmează căi paralele
cu ale sensibilităţii profunde
 protopatică, grosieră ce urmează căi paralele cu
sensibilitatea termică şi dureroasă.
Sistemul senzitiv
 Talamus; al treilea neuron senzitiv
pentru toate tipurile de sensibilitate
 Ariile corticale senzitive reprezentate de
către ariile 3,2,1 Brodman în
circumvoluţiunea postcentrală
„homunculus senzitiv”.
Sindroame neurologice

 Sindrom –asociere de semne neurologice

 Sindroame motorii
 Sindroame senzitive
 Sindroame de trunchi cerebral
 Sindroame corticale
SINDROAME MOTORII-
TERMENI
 deficit motor = Scăderea forţei musculare
 paralizie = deficit motor complet: nu există nici o
mişcare
 pareză = scăderea forţei musculare
 monopareză/plegie = afectarea unui membru
 hemipareză/plegie = afectarea unui hemicorp (membrul
superior si inferior de aceeasi parte± afectarea fetei)
 parapareză/plegie = afectarea membrelor inferioare
 tetrapareză/plegie = afectarea tuturor membrelor.
SINDROMUL DE NEURON MOTOR
PERIFERIC
 Este rezultatul afectării neuronului motor periferic la
oricare din nivelurile acestuia: corp celular (în nucleii
motorii intranevraxiali) sau axon (la nivelul rădăcinilor,
plexurilor nervoase şi nervilor periferici).
 Clinic, o leziune la acest nivel se exprimă prin:
1. Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare şi reflexe
2. Diminuarea/abolirea ROT
3. Hipotonie musculară
4. Atrofii musculare
5. Prezenţa fasciculaţiilor. Acestea sunt nelipsite în
leziunile pericarionale, dar pot să apară şi leziuni
axonale.
SINDROMUL DE NEURON
MOTOR CENTRAL
 Este rezultatul afectării neuronului motor central la
orice nivel: corpul neuronal aflat la nivelul ariilor motorii
corticale şi/sau axonilor acestora la oricare nivel al
căilor piramidale
 Clinic, o leziune la unul din aceste niveluri se exprimă
prin:
1. Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare, conservarea
mişcărilor reflexe
2. ROT vii
3. Prezenţa reflexelor patologice –semnul Babinski
4. Hipertonie de tip piramidal (spasticitate).
Miscari anormale

 sunt rezultatul leziunilor de la nivelul nucleilor bazali şi structurilor strâns

legate de aceştia: substanţa neagră, nucleul roşu, anumiţi nuclei
talamici.
 Apar două tipuri de aspecte clinice în funcţie de tipul de mediere
sinaptică afectat:
 Miscari anormale hipokinetice (Sindromul parkinsonian) este
determinat de afectarea medierii L-DOPA care constă fie în scăderea
cantităţii de L-DOPA boala Parkinson) fie ln alterarea receptorilor
dopaminici ( sindroamele parkinsoniene). Clinic, simptomatologia
cuprinde : hipertonie plastică ( rigiditate), hipo/akinezie, tremor de
repaus
 Miscari anormale hiperkinetice
MIŞCĂRILE ANORMALE
 Tremorul: mişcări involuntare ritmice care deplasează un
segment corporal ( membru sau extremitatea cefalică) de o
parte şi de alta a poziţiei de echilibru.
 Tremor de repaus
 Tremor de mişcare
 Tremor postural desemnează mişcări aritmice,
vermiculare cvasipermanente ale degetelor. Apare în
leziuni ale corpilor striaţi. Pseudoatetoza desemnează
acelaşi gen de mişcări ce apar în leziunile talamice şi
parietale şi se datorează tulburărilor de sensibilitate
profundă.
 Atetoza, coreea balismul: mişcări involuntare aritmice,
haotice
 Ticurile: mişcări simple sau complexe, stereotipe, parţial
controlabile cu un efort considerabil în fazele iniţiale.
 Distoniile: miscari persistente care determina posturi
anormale
Sindromul cerebelos
 este rezultatul leziunilor emisferelor cerebeloase sau căilor cerebeloase
 Clinic apar: tulburări de echilibru, de coordonare, hipotonie.
 Pacienţii prezintă dismetrie, disdiadocokinezie, tremor de
acţiune
 Au tulburări de echilibru, care gradat se exprimă prin:
pierderea capacităţii de a menţine direcţia mersului, mersul
este titurbant, ebrios, cu bază de susţinere lărgită. Ulterior,
mersul nu mai este posibil, pacientul nu mai poate menţine nici
poziţia şezând, cade spre partea emisferului cerebelos afectat.
 La pacientul examinat în decubit dorsal există puţine semne,
acestea apar doar la ridicare şi în mişcare.
SINDROAME SENZITIVE
 scăderea/pierderea sensibilităţii, respectiv,
hipoestezie, anestezie. Este cel mai frecvent simptom,
poate să apară în leziuni la orice nivel al SNC sau SNP
 apariţia paresteziilor: senzaţii de amorţeală, arsură ce
apar în absenţa unor stimulări exterioare. Apare la fel,
în leziuni la orice nivel
 percepţia anormală a unor stimuli exteriori, respectiv,
disestezie, frecventă în leziuni ale SNP:
 hiperestezie dureroasă, ceea ce înseamnă
perceperea exagerată, extrem de durerosă a unui
stimul dureros uşor
 alodinie perceperea oricărui stimul ca fiind dureros
Durerile spontane
• Durerea de tip nevralgic: intensă, cu caracter de
descărcare electrică. Apare în leziunile nervilor
periferici şi cranieni
• Durerea permanentă cu caracter superficial sau
profund. Apare în leziunile nervilor periferici.
• Cauzalgia: durere permanentă, intensă, cu caracter
de arsură, exacerbată de orice mişcare, de orice
atingere. Acest tip de durere este caracteristic
leziunilor nervilor cu importantă componentă
vegetativă simpatică: median, SPI.
• Durerea talamică: cuprinde un hemicorp sau, mai
rar, doar segmente ale acestuia. Este extrem de
intensă, permanentă, are caracter de arsură şi se
agravează la stimuli sonori sau la stres.
Sindroame senzitive
determinate de localizare
 Segmentar pentru leziunile nervilor periferici, plexurilor nervoase,
rădăcinilor tulburările de sensibilitate sunt situate în teritoriul
structurii nervoase respective
 Distal în polineuropatii, poliradiculonevrite există o dispoziţie distală
la extremitatea membrelor” în mănuşi”,”în ciorapi”
 Sindroamele medulare. în cazul leziunilor complete de la nivelul
măduvei spinării, la nivelul leziunii există o zonă de anestezie pentru
toate tipurile de sensibilitate, iar sub nivelul leziunii există anestezie
profundă homolateral şi anestezie termo-algică controlateral
 Sindroamele emisferice
 tulburări de sensibilitate pe hemicorpul controlateral.
 simptome specifice: inatenţie senzitivă ( pa partea afectată nu
percepe un stimul aplicat concomitent cu aplicarea aceluiaşi
stimul pe partea sănătoasă), tulburări de schemă corporală,
anosognozie ( nerecunoaşterea deficitului)
SINDROAME CORTICALE
 AFAZIA
 Afazia Broca ( nonfluentă, motorie)
 Afazia Wernicke (fluentă, senzoriaală, surditate verbală)
 Afazia mixtă
 APRAXIA
 Apraxia ideatorie este rezultatul alterării reprezentării corticale a mişcărilor ( pacientul nu
poate descrie modul de realizare a unei acţiuni)
 Apraxia ideo-motorie reprezintă alterarea etape de programare a secvenţelor
 Apraxia motorie (melokinetică) este rezultatul alterării etapei de punere în acţiune a
muşchilor
 AGNOZIA reprezintă tulburarea de recunoaştere a elementelor din mediu
 Agnozii tactile nu pot fi recunoscute forma, dimensiunile, materialul obiectului palpat
 Agnozii vizuale nu sunt recunoscute obiectele văzute, semnele grafice, feţele persoanelor (
prosopagnozie)
 Agnozii auditive nu sunt recunoscute sunete, zgomote anterior cunoscute şi nici sursa lor.
( afazia senzorială ar intra aici)
 Agnozii spaţiale nu există posibilitatea de orientare în spaţiu, nu există orientrea stânga-
dreapta, nu pot fi apreciate distanţele, nu pot fi localizate obiectele în spaţiu.
 TULBURĂRILE DE VEDERE
 Hemianopsia omonimă
 Cecitatea corticală
 HEMINEGLIJAREA MOTORIE ŞI/SAU SENZITIVĂ este rezultatul leziunilor parietale
Examenul neurologic

„ Unde este localizata leziunea

Leziune unica
Leziuni multiple
Leziuni difuze
„ Care este natura leziunii?”