Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Un lucru inovativ în domeniul ştiinţei este faptul că, prin scanarea creierului, se
poate descoperi subiectul viselor oamenilor, acest proces incluzând şi crearea unor
algoritmi pentru a recunoaşte modul de funcţionare al creierului persoanelor în
cauză. Un om de ştiinţă ce se ocupă cu descifrarea viselor a demarat un studiu la
care au participat 20.000 de persoane, observând faptul că, în visele lor, oamenii
sunt rareori singuri, cel mai adesea fiind înconjuraţi de persoanele care le sunt
apropiate în viaţa reală, ceea ce înseamnă că acestea pot fi resurse importante
pentru analizarea relaţiilor de zi cu zi.
• Toate visele sunt manifestări ale creierului. Pot semnifica
anumite temeri pe care le avem, anumite situaţii care ne
stresează sau pur şi simplu o eliberarea a stresului. De
multe ori noaptea procesăm ce am văzut sau ce ni s-a
întâmplat peste zi. De aceea uneori ne apar în vis secvenţe
dintr-un film pe care l-am văzut seara sau momente de
peste zi.
CONCEPŢA DESPRE VIS
• Asemeni actului ratat, visul e un produs de compromis care satisface în acelasi timp
doua tendinţe contradictorii: pe de-o parte e vorba despre dorinţa de a adormi care
tine de sistemul psihic conştient-preconştient, iar pe de altă parte e vorba despre
dorinţa inconştientă care e de natura instinctuală.
• Funcţia visului: visul permite o satisfacere deghizată a dorinţei inconstiente astfel
încat somnul să nu fie perturbat.
• Concepţia lui Freud despre vis e prima concepţie ştiintifică, ea bazându-se pe o
experienţa clinică care confirmă mereu că visul e de fapt realizarea dorinţei
inconştiente. Freud a constatat că pacienţii care erau rugaţi să asocieze în marginea
simptomelor nevrotice inserau în aceste lanturi asociative vise ceea ce i-a aratat lui
Freud că la fel ca simptomul, visul are legatură cu o idee, reprezentare care scapă
controlului conştiinţei
Fie că ne vine sau nu să credem,
trupurile noastre sunt, virtual, paralizate în
timpul somnului - cel mai probabil pentru
a se preveni mişcarea lor în concordanţă
cu ceea ce visam. Potrivit unor studii,
glandele secretă un hormon care ajută la
inducerea somnului, iar neuronii trimit
semnale coloanei vertebrale, care
cauzează relaxarea şi, în cele din urmă,
paralizia temporară a corpului. De
asemenea, atunci când sforăim, nu visam.
Copiii mici nu visează despre ei înşişi până
la vârstă de 3 ani. De la aceeaşi vârstă,
micuţii au în mod tipic mai multe
coşmaruri decât adulţii, până în jurul
vârstei de 7-8 ani. De asemenea, dacă
suntem treziţi în mijlocul unui vis, este mai
probabil să ni-l amintim ceva mai bine
decât am face-o dacă ne-am trezi după o
întreagă noapte de somn.
Coşmarurile sunt temeri pe care le avem
Visele în care apar persoane necunoscute nu vin dintr-o viaţă anterioară. De multe ori visăm
persoane necunoscute care se confruntă cu anumite situaţii. Aceste vise nu ţin de paranormal.
Pot fi persoane pe care nu ni le mai aducem aminte sau scenarii pe care creierul nostru le
generează pentru a ne arăta cum să scăpăm de anumite probleme. Toate visele sunt inspirate de
realitate, chiar dacă uneori nu ne dăm seama de acest lucru.