PĂDURILE DE FOIOASE

ECHIPA DE PROIECT:
Bumbănac Elena-Teodora
Gheorghe Alexandra-Maria
Ioniță Vlad-Mihai

Prof. coordonator:
Hanganu Gelu
Clasa a IX-a N1
 CUPRINS
Ce este o pădure de foioase?
În ce zone se găsesc pădurile de foioase?
Ce tip de climă întâlnim în pădurile de foioase?
 Ce tipuri de soluri și reliefuri se găsesc în pădurile de
foioase?
 Din ce sunt alcătuite fauna și flora specifice zonei?
Eventimentele zilei în istorie
 Curiozități despre pădurile de foioase
Scurt chestionar
CE ESTE PĂDUREA DE FOIOASE?
Pădurile de foioase sunt zone în care predomină
vegetația arboricolă și angiospermică. Ele sunt
prezente atât în zonele temperate, cât și în cele
subtropicale și tropicale.
Limita între pădurile de foioase și cele rășinoase se
situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcție de
relief, substrat și microclimat, care duc uneori și la
inversiuni de vegetație.
LOCALIZAREA PĂDURILOR DE FOIOASE PE
GLOB

Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede
(in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est),
unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa
creasca. Se mai găsesc în sud-estul Australiei și în estul Americii de Sud.
Daca in Europa și vestul Asiei, mediul pădurilor de foioase se întâlnește între
paralelele de 43 si 60 de grade, în estul Asiei el coboară între paralelele de 24 si 50
de grade latitudine nordică.
CLIMA
 Tipurile de climă prezente în pădurile de foioase sunt climatul
temperat continental și oceanic.
 In mare, clima se afla sub influenta latitudinii si a vanturilor de vest,
respectiv sub influenta deplasarii ciclonilor tropicali si subpolari.
 Exista 4 anotimpuri, dintre care 2 extreme: veri calde si ierni
friguroase, dar cu zapada multa, ceea ce face ca solul, in general, sa nu
inghete.
 De aceea, in afara caracterului temperat, care reprezinta o medie mai
mult teoretica, aceasta clima se remarca prin schimbari frecvente si
uneori bruste de vreme, prin alternante neperiodice, de zile și luni
ploioase cu altele secetoase, prin ani foarte ploiosi si altii saraci in
precipitatii.
 Temperaturile pădurilor de foioase sunt cuprinse între -30 de grade
celsius (în timpul iernii) și 30 de grade celsius (pe parcursul verii).
CLIMĂ
Cercetările recente atestă faptul că schimbarea de climă alterează
modul în care pădurile de foioase răspund la temperatură,
precipitații și secetă.
Pădurile de foioase tropicale si subtropicale sunt dense și au mai
multe straturi de arbori. Acest lucru împiedică lumina solară să
ajungă la sol.
Temperatura medie a pădurilor de foioase este de 10 grade celsius
și cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsă între 760 mm și
1520 de mm. Pădurile de foioase temperate au și precipitații sub
formă de zăpadă. Pădurile de foioase trebuie să aibă cel puțin 120
de zile fără îngheț. Această perioadă se poate extinde până la 250
de zile în unele păduri de foioase tropicale și subtropicale.
TIPURI DE SOLURI
 Solurile prezente sunt
1. Cambisoluri (brune acide de padure)
2. Argiluvisoluri
Sunt brune de pădure și mult mai fertile decât podzolurile, deoarece au un grad
mai redus de levigare. Frunzele căzute toamna influențeaza fertilitatea prin
descompunerea lor si,totodata, pastreaza umezeala, astfel formandu-se un
humus finisat bine amestecat cu minerale. De asemenea, solurile sunt profunde
si bogate in elemente interschimbabile, fiind formate pe paturi de dezagregari
periglaciare pe nisip, pietrisuri sau loess, care contin astfel de elemente.
 Există și 2 varietăți extreme de sol: Un sol mai levigat (in climatul oceanic, de
obicei sub stejar) cu un orizont A, avand o nuanta de bej-malos. Orizontul A
este cenusiu, iar cel B mai ruginiu (datorita prezentei oxizilor de fier).
Diferentieri locale, importante in orizontul de sol, sunt impuse de roci,
expozitia versantilor, panta si drenaj.
RELIEFUL
Relieful acestui mediu este de altitudine joasa, predominand
câmpiile, podișurile, iar munții fiind dezvoltați sub 1000 m
altitudine. Specificul reliefului, din punct de vedere al mediului,
consta intr-o dubla mostenire. Este vorba, pe de o parte, de
suprafete si niveluri de eroziune, de obicei tropicale, iar pe de alta de
reliefuri cuaternare modelate alternativ in faze periglaciare si
temperate.
De la relieful cuaternar s-au mostenit atat depozite superficiale
variate, cat si reliefuri intre care o densitate mare de vai bine
adancite, versanti relativ stabili, reliefuri colinare si de acumulare.
Morfogeneza cea mai activa a existat aici in conditiile de tundra din
timpul glaciatiunii cuaternare cand raurile carau multe pietrisuri si
creau vai largi pe care le pardoseau cu aluviuni.
RELIEFUL
Hidrografia este constantă, datorită apelor acumulate în
subteran ce alimentează numeroase izvoare limpezi.
Luncile largi ale vailor râurilor fac distinctia intre acest
mediu si alte medii,inundatiile ce pot aparea brusc,
ramanand in limitele albiilor minore.In regimul climei
continentale, cu alimentatie pluvio-nivala, nivelurile
raurilor atingand nivelul maxim in martie – aprilie, pe
cand in cel oceanic în februarie.
Antropizarea a avut un efect puternic asupra acestui
mediu, Diferentele vazandu-se in functie de roca, panta,
expunere, mod de utilizare al terenurilor.
FAUNA
Este destul de bogata datorita resurselor mari de hrana, dar
mult mai redusa in prezent din cauza antropizarii puternice.
Specifice sunt o serie de erbivore, carnivorele gasindu-se aici
in numar tot mai redus, ca si omnivorele (ursul brun).
 Se mai intalnesc: rozatoare, multe insecte fitofage, animale
insectivore, precum si o bogasta pedofauna. Dintre erbivore,
cele mai cunoscute sunt cerbul si caprioara; dintre
carnivore, lupul, vulpea, nevastuica, rasul, bufnita, eretele,
iar dintre insectivore numeroase specii de pasari, lilieci,
arici. Mai pot fi amintite ca reprezentative mistretul sau
chiar iepurele.
FAUNA
Temperaturile influenteaza intensitatea vietii. Vara,
toate etajele padurii sunt bine populate, pe cand iarna
majoritatea animalelor se refugiaza in sol sau la nivelul
solului. Clima combinata cu factorii locali (relieful)
conduce la o adaptare a vietuitoarelor de unde rezulta
o diversificare regionala a faunei.
FLORA
Principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, 
carpenul, gorunul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, arțarul, 
frasinul, ulmul, salcâmul, gârnița, jugastrul etc. Din punct de vedere taxonomic
cuprinde familiile: Altingiaceae, Betulaceae, Fagaceae, Buxaceae, Cornaceae,
Fabaceae, Pyrinae, Tilioideae, Lauraceae, Oleaceae, Platanaceae, Rosaceae,
Sapindaceae, Aquifoliaceae, Ulmaceae, Salicaceae și arborele Ginkgo biloba.
Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de fotosinteză încetează.
Forma coroanei este determinată în funcție de locul de creștere: arborii izolați
au coroana în formă de cupolă sau de sferă, în timp ce, în cadrul masivelor
forestiere, dezvoltarea acesteia este limitată.
În funcție de intensitatea luminii, frunzele prezintă caracteristici anatomo-
morfologice și fiziologice diferite: frunzele de lumină sunt mai mici, mai groase,
cu o rețea de nervuri mai densă și stomate mai numeroase, comparativ cu cele
de umbră.
FLORA
Indicele suprafeței foliare (ISF) depinde de valoarea
aprovizionării cu apă și cu substanțe minerale; el se
micșorează în cazul unei aprovizionări insuficiente cu
apă și substanțe minerale; la pădurile pure de stejar
ISF = 5 (în anii umezi poate fi mai mare). În celelate
păduri de foioase ISF poate depăși 8, pentru toate
speciile, inclusiv și la arbuști (H. Walter, 1974).
CURIOZITĂȚI
Dacă la marginea pădurii viteza vântului se consideră 100%, la
50 m în interior ea se reduce la jumătate, la 100 m scade la
25%, iar la 200 m atinge 2% din viteza iniţială.
Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure
consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează
în atmosferă 1,3 tone de oxigen.
O tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 15 arbori maturi.
Doar 3 copaci plantați în jurul casei pot micșora facturile de
aer condiționat cu până la 50%! Copacii care sunt plantați în
fața casei, ca un scut împotriva vântului, pot micșora factura
de încălzire cu până la 30%.
CHESTIONAR
1. Termenul ,,foioase’’ se referă la:
a) climatul într-o pădure tropicală
b) copaci cu frunze căzătoare
c) o pădure densă
d) precipitatii 2032 mm
2. Care dintre următoarele organisme aparțin nivelului trofic al consumatorilor primari?
a) păsări și veverițe
b) viermi și fungi
c) carnivore
d) copaci și flori
3. Temperatura medie a pădurilor de foioase este:
a) 21 grade Celsius
b) 10 grade Celsius
c) 4 grade Celsius
d) toate de deasupra
EVENTIMENTELE ZILEI 13 MAI
1846: Statele Unite declară război Mexicului;
începutul războiului mexicano-american.
1861: Astronomul australian John Tebbutt descoperă
cometa C/1861 J1, una din cele mai mari comete ale
secolului al XIX-lea.
1940: Al Doilea Război Mondial: Începe
cucerirea Franței de către Germania, armata germană
traversează Meuse. Winston Churchill ține faimosul
discurs "sânge, trudă, lacrimi și sudoare" în Camera
Comunelor.
EVENIMENTELE ZILEI 13 MAI
1. Nașteri:
• 1857: Ronald Ross, medic englez, laureat Nobel
• 1986: Robert Pattinson, actor, manechin și muzician
englez
2. Decese:
• 1866: Nikolai Brașman, matematician rus
• 1938: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat
al Premiului Nobel 
Sărbători:
 Ziua tatălui
 Ziua Independenței Ecuatorului