NARAȚIUNILE POPULARE ALE

INDIENILOR
NORD-AMERICANI

PREZENTARE GENERALĂ
 NORTH AMERICAN INDIANS
• „Of ALL groups of peoples outside our
Western civilization, none have been so
thoroughly studied as the North American
Indians“
POPOARE INDIGENE DIN AMERICA DE NORD

• Când Cristofor Columb a descoperit America, locuiau deja

acolo niște popoare care există din cele mai vechi timpuri.
Se estimează că în 1492, când Columb a debarcat pe
coasta Cubei, existau aproximativ 60 de milioane de
amerindieni. Astăzi, sunt nu mai mult de 2,7 milioane. Se
pare că triburile existente erau acolo de mii de ani. Se
presupune că au venit din Siberia și au populat America
de Nord, Centrală și de Sud, cu aproape 35.000 de ani
înaintea erei noastre. Denumirea de „indieni” au primit-o
tot de la Columb, întrucât acesta credea că a ajuns în India
de Est, numindu-i pe băștinași „los indios”.
 INTERESUL CERCETĂTORILOR
• Interesul pentru zona de la nord de Rio
Grande a survenit târziu, abia în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, sporit de
„pasiunea pentru exotism a romantismului
european și, mai ales, american”(Dan
Grigorescu, Cântecul bizonului, p. V)
FORME DE ORGANIZARE ALE ABORIGENILOR

• Până a ajuns Cristofor Columb în locul pe care europenii l-au

numit „Lumea Nouă”, la sfârșitul secolului al XV-lea, sute de
grupuri culturale distincte existau în America de Nord. Cinci
secole mai târziu, după contacte cu societăţile europene,
contacte care au dus la decimarea şi, în unele cazuri, la
exterminarea multor populaţii native, guvernul federal al
Statelor Unite recunoaşte mai mult de 300 de grupuri diferite
amerindiene în 48 de state limitrofe. În plus, există multe
comunităţi care se numesc „nativ-americane” fără o
recunoaştere oficială federală sau din partea statului. Între
timp, aproape 600 de grupuri separate ale primelor națiuni îşi
păstrează identitatea în Canada.
 ARII CULTURALE
• Antropologul Clark Wissler realizează, în 1914, o împărțire pe
arii culturale pe care o preia, ulterior, Stith Thompson și o
include în studiul The Folktale. Wissler atenționează că
divizarea realizată de el se bazează exclusiv pe cultura
materială, astfel că, pentru fiecare zonă enumerată, oferă
detalii cu privire la mâncare, tipuri și forme de adăpost,
mijloace de transport, îmbrăcăminte, oale, coșuri, arme,
elemente realizate din piei de animal, din lemn, din piatră, din
oase sau din metale, penele și ce se realizează din acestea –
tehnica quill și altele. Această clasificare în arii culturale,
bazată pe cultura generală, este, însă, frecventă, astfel că
Thompson o include și în studiul despre poveștile populare.
 ESKIMO
• Eskimo – această zonă se desfășoară din East
Greenland până în colțul de nord-est al
Siberiei. Eschimoșii sunt răspâdiți pe arii mari,
dar au o cultură uniformă remarcabilă,
dependentă de supraviețuirea lor într-un
climat arctic și pe malurile mărilor înghețate.
Nu sunt niciodată găsiți mai departe de câteva
mile de coastă.
 ESKIMO
Inuiții fac parte din triburile Eskimo. Toată existența lor se bazează pe
climatul rece al tundrei în care locuiesc.
 Un reprezentant eskimo
într-o haină obișnuită
(Eskimo in
ordinary dress)
În general, arta decorativă a
băștinașilor poartă în sine o
simbolistică aparte.
Elementele decorative nu au
doar rol estetic, ci sunt o
ilustrare a anumitor
credințe, gânduri, idei,
mentalități.
Haină a unui shaman eskimo
(Shamanistic coat of eskimo)
 MACKENZIE
• Mackenzie – se intersectează cu eschimoșii la
gura de vărsare a râului Mackenzie și se extind
spre sud în Alberta și Saskatchewan. Este un
grup care și-a primit numele de la râul pe
lângă care locuiesc, râul Mackenzie.
• Între triburile din zona Mackenzie se numără și
Kutchins, Dogribs, Kaskas, Slaves,
Chippewyans etc.
RÂUL MACKENZIE
 KUTCHINS

Forty City Mile, Yukon, Gwich`n family

outside home, aprox. 1899.
Man`summer costume
 PLATEAU
• Plateau – din partea de est a Munților
Stâncoși până la Cascadele din vest, și din
Columbia Britanică la Nevada nordică, există o
cultură întrucâtva unificată.
• Popoarele din această regiune aparțin
triburilor Nez Percés, Yakimas, Flatheads ș.a.
PLATEAU
PLATEAU

Femeie din tribul

Yakaman,
fotografiată de
Edward Curtis
 PACIFICUL DE NORD
• Pacificul de Nord – de la Coasta Sudică a Alaskăi,
aproape până la granița cu California, un grup larg
de triburi, multe dintre ele neînrudite lingvistic, au
dezvoltat trăsături comune. Detaliile variază, în
special pe măsură ce se apropie de limitele sudice și
estice, dar interesul în pescuitul somonului și în
multele feluri de a folosi copacii de cedru, și în
poveștile totemice despre eroi culturali, cum ar fi
Raven, Mink sau Bluejay, persistă pe întreaga
regiune.
PACIFICUL DE
NORD

Triburi:
Chinook,
Salish,
Kwakiutls,
Tsimshians,
Tlingits,
Nootkas,
Haidas.
PACIFICUL DE NORD
 CALIFORNIA
• California – statul California constituie o arie
culturală bine definită de aborigeni. Triburile
sunt de obicei foarte mici, și multe dintre ele
se pare că așa au fost mereu. Prezintă o
diversitate lingvistică largă, deși unii dintre ei
aparțin unor familii lingvistice foarte mari și
importante din afara zonei California.
• Triburi:
CALIFORNIA

• Yuroks,
Pomos,
Yokuts,
Chumash,
Luisenas
 PLAINS
• Plains – cea mai cunoscută cultură indiană pentru cititorii albi
este cea din zona preeriei, în care se regăsesc acele corturi
conice (tippi), realizarea de podoabe cu mărgele, rochii cu
pene, călăreți, și, în vremurile mai vechi, cirezi de bizoni. Se
extind între Munții Stâncoși și estul Nevadei de Vest; sudul se
extinde până la limita cu New Mexico și puțin peste Texas. În
est, demarcația dintre această zonă și cea din Central
Woodlands este vagă și poate imposibil de stabilit. În unele
privințe, cultura Plains se regăsește în est, aproape de râul
Mississippi, în alte privințe se pare că se învecinează cu preeria
fără pomi. În nord, ajunge până în Canada. Această parte, din
vestul Stâncoșilor, este numită „Bazin” (Basin).
 PLAINS
• Blackfoot,
Assiniboin,
Arikara,
Cheyenne,
Pawnee,
Arapaho,
 PLAINS

Priests passing before the pipe - Cheyenne

Blackfoot
CHEYENNE – ANIMAL DANCE
CHEYENNE
Porcupine

Porcupines play a variety of roles in different

Native American tribes. In most tribes,
Porcupine is a relatively minor animal spirit,
most often associated with self-defense and
cautiousness. In some Southwestern tribes,
such as the Hopi, porcupines are seen as a
symbol of humility and modesty. In others,
porcupines were considered lucky animals-- in
particular, a hunter who spotted a porcupine
was sure to have a good day hunting.
 CHEYENNE

Construirea casei Soarelui

Building the Sun lodge

Lup-mic
Little wolf
 CENTRAL WOODLAND
• Central Woodland – cultural, toate triburile la est de
acea linie incertă pe care tocmai am menționat-o și
la sud, până în Tennessee și Carolina de Nord, au
multe lucruri în comun. De obicei, însă, acestea sunt
tratate ca trei subzone. Prima, cea din Central
Woodland, are granițe foarte vagi. Termenul este,
de obicei, aplicat indienilor din regiunea Marilor
Lacuri, dar din punct de vedere logic, este, de
asemenea, folosit pentru toată zona Woodland, cu
excepția celor două menționate.
• Ojibwa,
Iroquois,
Micmac,
Winnebago,
Shawnee
etc.
OJIBWA
OJIBWA
 SOUTHEAST
• Southeast – poate cel mai puțin studiate
dintre triburile native sunt cele care au
ocupat, la început, sudul Statelor, la est de
Mississippi. Majoritatea au fost mutați cu mult
timp în urmă în Teritoriul Indian, și cele mai
bune studii moderne au fost făcute în
Oklahoma, departe de casa lor natală. Dar
unele triburi ca Cherokee, Yuchi și Choctaw
încă au tradiții interesante.
• Cherokee
• Yuchi
• Choctaw
CHEROKEE
 SOUTHWEST
• Southwest – acolo rămân nativii din New Mexico și
Arizona. În contrast cu triburile sud-estice, aceste
popoare, cu puține excepții, ocupă vechea lor casă.
Ei se împart, cu ușurință, în două grupuri – pe de o
parte, triburile Pueblo care ocupă sate permanent,
multe dintre ele vechi de secole; pe de altă parte,
Navaho și Apache, care evită locuirea permanentă,
fiind triburi nomade. În acestă zonă sud-vestică se
regăsesc unele dintre cele mai interesante culturi
aborigene, adică triburile Zuni, Hopi și Navaho.
ZUNI
 TERMINOLOGIA NARAȚIUNILOR POPULARE
AMERINDIENE
• BASM/LEGENDĂ/MIT
• Diferențele dintre aceste trei specii narative se
estompează în literatura amerindienilor, uneori fiind
unite sub denumirea folktale
• Lipsă: contextul zicerii este mult modificat –
marginalizare, reconstrucție – narațiunile ajung filtrate
prin viziunea albilor;
• Lipsă – ne-am ocupat de povești când nu mai aveau
trăsăturile esențiale ale culturii vechi
• Ce generează narațiunile amerindienilor?
 STUDII ȘI COLECȚII AMERINDIENE
• Primele însemnări de literatură aborigenă – documentele Părinților Iezuiți
• Prima colecție – Algic Researches, Henry Rowe Schoolcraft (1839)
• Tsimshian Mythology, Franz Boas (1916) – demonstrează valoarea
antropologică a poveștilor populare; reușește să realizeze o prezentare
etnografică a tribului Tsimshian, care cuprinde informații despre gastronomie,
organizare socială, religie și alte elemente, bazate exclusiv pe datele din 69 de
povești populare
• Tales of the North American Indians, Stith Thompson (1929), antologie de 96
de povești preluate din diverse surse - publicații ale unor instituții de Etnografie
și Folclor, muzee, universități etc. Volumul include și un capitol intitulat
„Povești împrumutate de la europeni”
• American Indian Myths and Legends, Richard Erdoes, Alfonso Ortiz (1984)
• Contemporary Translations of the Native Literature of North America: Coming
to light (1994), Voices from Four Directions (2004), editate de Brian Swann
 TERMINOLOGIA NARATIVĂ ÎN LIMBA
NATIVILOR. EXEMPLE
• În tribul Arikara (Preria Nordică) – există două categorii
fundamentale de povești :
• povești adevărate (true tales) – narațiunile „sacre”, echivalente
miturilor vestice, care se preocupă de geneza medicinei sacre și
relatează evenimente care au avut loc înainte ca pământul să
aibă forma de astăzi și înainte să se dezvolte instituțiile umane,
dar și povești lipsite de sacralitate, despre exploatările din
timpul războiului, evenimente istorice recente, sau experiențe
personale;
• povești (tales). Termenul indigen pentru categoria poveștilor este
naa’iikáWIṧ. Această categorie include povești despre coiotul
șarlatan, alte povești cu animale și povești pentru copii.
 TERMINOLOGIA NARATIVĂ ÎN LIMBA
NATIVILOR. EXEMPLE
• Băștinașii din tribul Choctaw, locuitori tradiţionali ai sud-estului – folosesc un
singur termen pentru naraţiune, în limba nativă. Shukha anumpa se traduce
„hog talk” – „discuţie mitocănească” şi se referă la glume, „baliverne” (tall tales)
şi poveşti cu animale.
• Printre Dene Nhaa, popor care locuiește în zona Subarctică a Canadei, tonhat’
onh wodihé cuprinde toate poveştile tradiţionale (sau „poveştile despre
demult”). Subclasele de naraţiuni includ wodih (în primul rând poveşti despre
eroi culturali şi oameni-animale, deşi este folosit şi pentru poveşti despre
evenimente recente, poveşti de vânătoare, poveşti moralizatoare şi profeţii),
nóghe wodihé (poveşti despre Lupul Şarlatan), şi Mbetsun Yendéhséhi wodihé
(poveşti despre „Băiatul crescut de bunica sa”, un protagonist frecvent în Preria
Nordică şi în tradiţiile narative subarctice).
• Povestitorii tribului Zuñi Pueblo din New Mexico pot spune telapnaawe
(„poveşti”, care sunt considerate ficţionale) şi chimiky’a-na’kowa (poveşti despre
Începuturi, care sunt spuse ca fiind adevărate).
CLASIFICAREA NARAȚIUNILOR POPULARE ALE
INDIENILOR NORD-AMERICANI
Clasificare realizată de Stith Thompson în volumul The Folktale (The
Dryden Press, New York, 1951):
• Mituri de creație („Creation myths”) – diferența dintre mituri și
povești populare se estompează în cultura indigenilor; diferența care
contează este cea temporală – povești „de acum” și povești dintr-un
trecut îndepărtat; explică crearea anumitor elemente ale universului,
ale pământului etc.
• Ciclul Șarlatanului („The Trickster Cycle”) – foarte populare; spuse sub
forma unor anecdote; cel mai cunoscut șarlatan este Coiotul; adesea
se metamorfozează – Raven, Mink, Blue-Jay; apare și ca Old-Man,
Nihansan, Inktomi, Sitknoski, Manabozho, Whiskey Jack; apare în trei
ipostaze: beneficul Erou Cultural, inteligentul escroc sau nerodul.
CLASIFICAREA NARAȚIUNILOR POPULARE ALE
INDIENILOR NORD-AMERICANI
• Povești cu teste și eroi („Test and Hero Tales”) – povești cu eroi care depășesc
teste deosebite și adversari aparent invicibili; uneori este trimis cu scopul de a fi
ucis, alteori învinge adversari din proprie dorință; contextul trimițătorului și al
eroului se schimbă de la o regiune la alta (Blood-Clot Boy, Thrown Away, Salmon-
Boy).
• Călătorii către alte lumi („Journeys to the other world”) – cele două lumi sunt, de
obicei, lumea aceasta și cea „de sus”, superioară; se regăsește și imaginea unor
lumi suprapuse, presupuse case ale ale unor ființe divine, având legătură cu
soarele și luna (ex. The Star Husband).
• Soți și soții animale („Animal wives and husbands”) – mariaj frecvent om-animal
(The Fox-Woman, Eagle and Whale Husbands, The Dog Husband); predomină și
poveștile în care urșii sunt concubini ai oamenilor.
• Diverse povești amerindiene („Miscellaneous American Indian Tales”) – povești cu
răspândire locală, care nu se încadrează în nicio categorie de mai sus (The
Deserted Children