SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
ÎN REPUBLICA
MOLDOVA

1
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Securitatea şi sănătatea în muncă este parte

componentă a muncii decente şi reprezintă unul
din indicatorii nivelului calităţii vieţii în orice stat.

Indicatorul se obţine printr-un ansamblu de măsuri

orientate spre asigurarea celor mai bune condiţii
de lucru, spre protejarea vieţii şi integrităţii fizice şi
psihice a lucrătorilor.

Aceste măsuri au scopul evitării, diminuării sau

excluderii riscurilor profesionale, diminuării
numărului persoanelor accidentate în muncă şi a
gradului de gravitate a accidentelor.
2
Politica Statului în domeniul Securităţii şi sănătăţii în muncă
 a) conceperea, încercarea, alegerea, înlocuirea, instalarea,
amenajarea, utilizarea şi întreţinerea componentelor materiale ale
muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele, maşinile şi
materialele, substanţele şi agenţii chimici, fizici şi biologici,
procedeele de lucru);
 b) legăturile care există între componentele materiale ale muncii şi
persoanele care execută sau supervizează munca, precum şi
adaptarea maşinilor, materialelor, timpului de muncă, organizării
muncii şi procedeelor de lucru la capacităţile fizice şi mintale ale
lucrătorilor;
 c) instruirea, inclusiv instruirea periodică, calificarea şi motivaţia
lucrătorilor care participă, cu un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor
suficiente de securitate şi sănătate în muncă;
 d) comunicarea şi cooperarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă la toate nivelurile, de la nivelul grupului de lucru, nivelul
unităţii şi pînă la nivelul naţional.

3
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Realizarea măsurilor de securitate şi

sănătate în muncă necesită existenţa a
două elemente indispensabile: Cadrul
legislativ de securitate şi sănătate în
muncă şi Cadrul Instituţional.

4
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Cadrul legislativ de securitate şi sănătate în

muncă în Republica Moldova este constituit
din:

Acte internaţionale, la care ţara este parte;

Actele naţionale.

5
Acte internaţionale

• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie

1948 (aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie
1990)

• Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale

şi culturale din 16. decembrie 1966;

• Carta socială europeană revizuită (ratificată prin legea nr. 484-

XV din 28 septembrie 2001) trebuie acordată aceeaşi importanță
aspectelor sociale ca şi aspectelor economice.

6
CONVENŢII ALE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A
MUNCII
• Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.155
“Privind securitatea şi igiena muncii şi mediul de muncă”
(ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.755-XIV din 24
decembrie 1999) prin aceasta Conventie, care contine 30 de
articole, se prevede adoptarea unei politici naționale coerente
în domeniul Securității si Sănătății în Muncă.

• Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187

“Privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în
muncă” (ratificată prin Legea nr.72-XVIII din 26 noiembrie
2009) obiectivul acestei Convenții este acela de a promova o
cultură a prevenirii în domeniul securității si sanatății pentru
crearea unui mediu de lucru sigur si stabil.

7
 Acte ce urmează a fi elaborate, în curs de elaborare şi promovare

 cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a

încărcăturilor care prezintă riscuri, în special, afecţiuni dorso-lombare pentru
lucrători.
 cerinţe de protecţie a lucrătorilor expuşi unui potenţial risc în medii explozive.
 cerinţe de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea lor
la vibraţii.
 cerinţe de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea lor
la cîmpuri electromagnetice.
 Regulamentului sanitar privind efectuarea investigaţiilor cu preparate
radiofarmaceutice.
 Regulamentului sanitar privind concentraţiile maximal-admisibile a substanţelor
toxice în aerul zonei de muncă (mediul ocupaţional).
 cerinţe de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
agenţi biologici la locul de muncă.

Se preconizează transpunerea în legislaţia naţională a circa 30 de Directive UE în

domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

E pe cale de ratificare Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii 161

8
Convenţia OIM din 7. 06. 1985 cu privire la serviciile de igienă a muncii

 Vizează crearea serviciilor cu atribuţii de profilaxie

şi responsabilităţi pentru consultarea angajatorului
asupra:

 Cerinţelor de creare, dezvoltare şi întreţinere a unui

mediu de muncă sănătos şi sigur care va contribui
la sănătatea fizică şi psihică optimală legată de
procesul de muncă;

 Adaptarea proceselor de muncă la capacităţile

lucrătorilor, ţinînd cont de starea sănătăţii fizice şi
psihice a acestora.
9
Convenţia OIM din 7. 06. 1985 cu privire la serviciile de igienă a muncii

 Stabileşte:

 Funcţiile serviciilor pentru igiena muncii;

 Organizarea;

 Condiţiile de funcţionare;

10
Transpunerea Directivelor Europene

 Directiva cadru 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind

introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.
 Directiva cadru constituie piatra de temelie a noii politici
comunitare în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în muncă.

 Directiva Consiliului 89/654/CEE din 30 Noiembrie 1989 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă (prima
directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
89/391/CEE).

11
 Directiva Consiliului 2009/104/EC3 şi a Parlamentului European din
16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul
de muncă (a doua directivă specială in sensul articolului 16 alineatul (1)
din Directiva 89/391/CEE) – Codificarea Directivei 89/655/EEC,
modificate prin Directivele 95/63/EC şi 2001/45/EC).

 Directiva Consiliului 92/57/EEC din 24 Iunie 1992 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare
sau mobile (a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul
(1) din Directiva 89/391/CEE).

 Directiva Consiliului 2009/148/EC4 a Parlamentului European şi a

Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecţia lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă .

12
 Directiva Consiliului 92/58/EEC din 24 Iunie 1992 privind cerinţele
minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă (a
noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
89/391/CEE.

 Directiva Parlamentului European și Consiliului 2003/10/CE din 6

februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici(zgomot).

Proiecte în derulare

 Directiva Consiliului 2002/44/EC a Parlamentului European şi a

Consiliului din 25 Iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de
agenţi fizici (vibraţii) (a şaisprezecea directivă specială în sensul
articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE).
 Directiva Consiliului 90/270/EEC din 29 Mai 1990 privind condiţiile
minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor (a cincia
directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
87/391/CEE).
13
Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29
aprilie 2004 privind cerinţele minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri
electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului
16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (conform PNAL, termenul de
implementare - trimestrul IV 2015)

 Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele

minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a
încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de
producere a unor afecţiuni dorso-lombare [a patra directivă specială
în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (conform
PNAL, termenul de implementare - trimestrul IV 2015)

 Directiva Consiliului 92/85/EEC din 19 Octombrie 1992 privind

introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a
sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au
născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în
sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE), conform
Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere
RM-UE 2014-2016, termenul de implemantare – trimestrul IV, 2015
14
Acte naţionale:
1. Legi:
 Constituţia Republicii Moldova
 Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154-
XV din 28 martie 2003;
 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-
XVI din 10 iulie 2008;
 Legea asigurărilor pentru accidente de muncă
şi boli profesionale nr. 756-XIV din 24
decembrie 1999
15
2. Hotărîri de Guvern;
 Nr. 95 din 05 februarie 2009 Monitor Oficial 34-36 din 17
februarie 2009
Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de
protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a
riscurilor profesionale
Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a comitetului
pentru securitate şi sănătate în muncă
 Nr. 353 din 05.05.2010 Monitor Oficial nr. 91-93 art. 525
Cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă
 Nr. 603 din 11.08.2011 Monitorul Oficial nr. 135-138 art. 676
Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către
lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă
 Nr. 80 din  09.02.2012 Monitorul Oficial Nr. 34-37, art. 105
Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile

16
 Nr. nr. 244 din  08.04.2013 Monitorul Oficial Nr. 75-81 art Nr: 298
Cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la azbest la locul de muncă
 Nr. 362 din 27 mai 2014
Cerinţe minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor
pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate
de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz.

Ordine
 Ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Nr.
54 din  08.11.2001
Norme pentru elaborarea instrucţiunilor de protecţie a muncii
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 33-35 din 07.03.2002
art Nr : 71

Instrucţiuni.
17
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Cadrul Instituţional de securitate şi sănătate în muncă este constituit din:

 structuri la nivel naţional:

1. Ministerul Muncii, Protecţiei sociale şi Familiei;
2. Ministerul Sănătăţii;
3. Inspectoratul de Stat al Muncii;
4. Centrul Naţional de Sănătate Publică;
5. Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective;
6. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova; Inspecţia Muncii a
Sindicatelor;
7. Inspecţia Muncii a Sindicatelor;
8. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova;
9. Întreprinderea de stat „Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de
muncă”;
10. Servicii externe de prevenire şi protecţie.

 structuri la nivel de unitate:

1. Serviciul de protecţie şi prevenire;
2. Comitetul pentru securitate şi sănătate în muncă.
18
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

În anul 2014 şi în 3 luni ale anului 2015 Inspectoratul de stat al

Muncii şi subdiviziunile sale teritoriale au efectuat:
 8429 – vizite de control;
- 7427 – unităţi controlate;
- circa 263,5 mii salariaţi acoperiţi cu control,
din care:
peste 125,8 mii femei;
142 minori.

 3757 controale - aplicarea cadrului legal referitor la securitatea şi

sănătatea în muncă.
 118 controale cu ocazia cercetării accidentelor de muncă.

19
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate:

- 28% - unităţi din ramura comerţului;
- 12% - activităţi de servicii colective, sociale şi personale;
- 14% - unităţi din ramura agriculturii;
- 7 % - unităţi din ramura industriei prelucrătoare;
- cîte 7% -unităţi din învăţămînt şi din construcţii;
- 6% - unităţi din ramura transportului;
- 5% administraţia publică;
- 4% - activitate hotelieră;
- cîte 2% - unităţi din domeniul sănătăţii, şi energetic;
- cîte 1 % - unităţi din industria extractivă, distribuţia apei,
salubritate, gestionarea deşeurilor, informaţie şi elecomunicaţii,
intermedieri financiare şi asigurări.

20
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

 Deficienţe de securitate şi sănătate în muncă cît şi cazuri de încălcare a

cadrului legal referitor la securitatea şi sănătatea în muncă constatate -
41578

 Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă

şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt:
- lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate;
- neevaluarea riscurilor profesionale;
- admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără
instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă;
- prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de
protecţie şi prevenire;
- aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase;
- neasigurarea cu echipament de protecţie individuală şi colectivă;
- amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate;
- exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de
protecţie;
21
 Acţiuni la nivel de unitate pentru a asigura securitatea şi
sănătatea salariaţilor:
 activităţi de protecţie şi prevenire desfăşurate în mod organizat
prin:
- asumare de către angajator a atribuţiilor de securitate şi sănătate în
muncă – în 4767 unităţi;
- persoane desemnate pentru realizarea activităţilor de securitate şi
sănătate în muncă – în 1588 unităţi;
- servicii interne de protecţie şi prevenire – 135 unităţi controlate;
- beneficiază de servicii externe de protecţie şi prevenire – 28 unităţi
controlate.
 Constituirea Comitetelor pentru securitate şi sănătate în muncă şi
asigurarea funcţionării acestora – 291 unităţi controlate;
 Eevaluarea riscurilor de accidentare – 1257 unităţi controlate;

22
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
 Dispun de Planuri de prevenire şi protecţie circa 12 la sută din agenţii
economici vizitaţi cu prilejul controalelor.

 Planurile anuale de prevenire şi protecţie vizează următoarele subiecte:

- modificarea unor utilaje şi procedee de muncă ce prezentau riscuri înalte de
accidentare;
- substituirea unor echipamente periculoase cu altele mai puţin periculoase sau
nepericuloase;
- dotarea echipamentelor tehnice cu dispozitive de protecţie;
- asigurarea cu sisteme de exhaustare a noxelor din mediul de muncă;
- instruirea salariaţilor în materie de securitate şi sănătate în muncă;
- asigurarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru, etc.

 Datele statistice demonstrează că, în vederea prevenirii accidentelor de

muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă, angajatorii, în
ansamblu pe ţară, cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume
ce depăşesc 200 mil. lei.

23
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Accidente de muncă şi statistica acestora

 În
anul 2014 în raport cu anul 2013 numărul
accidentelor de muncă mortale s-a majorat
cu 1 accident şi 2 persoane, iar numărul
accidentelor de muncă grave s-a micşorat
cu 8 cazuri şi 22 persoane accidentate
grav.

24
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Pe parcursul anului 2014 şi în lunile ianuarie-aprilie 2015 au fost:

 comunicate, la Inspectoratul de Stat al Muncii 601 accidente.

 Cercetate de:
- inspectorii de muncă – 170 de accidente, în urma cărora au suferit
177 persoane;
- comisiile de cercetare a întreprinderilor - 415 accidente cu
incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă:

-113 au fost clasificate ca accidente de muncă:

din care: 40 mortale (43 persoane decedate);

73 grave (74 persoane au suferit).

25
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
 Ponderea revine:
- industriei prelucrătoare:
14 accidente grave;
8 mortale:
- construcţie:
9 accidente grave;
9 mortale:
- agricultură şi silvicultură:
5 accidente grave;
8 mortale
- energie electrică şi comerţ cîte
7 accidente grave;
2 mortale.
26
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Date referitoare la accidentele de muncă oferite de Biroului Naţional de Statistică
 indice de frecvenţă cuprins între 0, 67 – 1,25 (numărul de accidentaţi care revine la o mie
de salariaţi)
 indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă
cuprins între 22,19 – 35,05 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce
revine unui accidentat).

 Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 200 9-2013 (conform
statisticilor):
- industriei prelucrătoare - 559 accidentaţi;
- sănătate şi asistenţă socială – 217 accidentaţi;
- activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii 209 accidentaţi;
- comerţ – cîte 192 accidentaţi;
- agriculturii şi silviculturii – 168 accidentaţi.

 Repartizarea accidentelor de muncă mortale produse în anii 200 9 – 2013 după genul de
activitate:
- agricultură – 38 accidentaţi mortal,
- transporturi – 25 accidentaţi mortal;
- industria prelucrătoare – 23 accidentaţi mortal;
- construcţii – 18;
- comerţ – 15.
27
Numărul persoanelor accidentate în muncă:
Anii 2004-2008 2998 persoane;
Anii 2009-2013 2696 persoane.

Indice de frecvenţă:
Anii 2004-2008 0,96-1,2;
Anii 2009-2013 0,72-1,03

28
 ACCIDENTE DE MUNCĂ
2009 2010 2011 2012 2013
Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul
total de Numărul total de Numărul total de Numărul total de Numărul total de Numărul
accidentaţi accidentaţil accidentaţi accidentaţil accidentaţi accidentaţil accidentaţi accidentaţil accidentaţi accidentaţil
(inclusiv or mortal (inclusiv or mortal (inclusiv or mortal (inclusiv or mortal (inclusiv or mortal
mortal) mortal) mortal) mortal) mortal)

1 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Agricultură şi silvicultură 37 9 39 8 39 9 23 4 30 8
Pescuitul - - 2 1 - - - - -
Exploatarea carierelor 4 2 3 1 3 - 8 1 7 -
Industria prelucrătoare 117 5 95 2 101 3 123 3 123 10
Energie electrică, gaze şi apă 32 2 32 4 33 3 23 1 30 1
Construcţii 27 2 22 6 30 5 13 - 42 5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 27 4 74 7 29 2 25 - 37 2
Hoteluri şi restaurante 1 - 3 - - - 2 - 1 -
Transporturi, depozitare şi comunicaţii 60 3 39 5 29 5 44 7 37 5
Activităţi financiare 11 - 19 - 12 - 9 - 10 -
Tranzacţii imobiliare 30 - 27 - 23 - 34 1 38 2
Administraţie publică şi apărare 237 3 125 2 101 - 60 - 179 1
Învăţămînt 8 - 15 1 9 - 9 - 21 2
Sănătate şi asistenţă socială 44 -- 62 1 30 - 46 2 35 -
Alte activităţi de servicii comunale, sociale
şi personale 16 - 12 1 13 - 6 1 9 Î
TOTAL 651 30 569 39 452 27 425 20 599 29
36
 ACCIDENTE DE MUNCĂ

Pierderile materiale, indicele de frecvenţă şi indicele de durată medie a incapacităţii temporare de muncă

2009 2010 2011 2012 2013

Numărul total de accidentaţi (inclusiv mortal) 651 569 452 425 599

Indicele de frecvenţă a accidentelor de muncă (numărul de 1,07 0,96 0,76 0.72 1,03
accidentaţi la o mie de angajaţi)

Numărul zile-om incapacitate de muncă a accidentaţilor 14449 13827 15843 13109 14369
care au pierdut capacitatea de muncă de o zi şi mai mult
(inclusiv a decedaţilor), ai căror incapacitate temporară de
muncă a expirat în anul raportat
Indicele de durată medie a incapacităţii temporare de muncă 22,19 24,30 35,05 30,84 23,99
pentru accidente de muncă (numărul de zile-om
incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat)

Pierderi materiale aferente accidentelor de muncă ,mil. lei 296,330 306,380 333,670 185,090 235,000

30
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
 Împrejurări ce duc la accidentare ţin:
- de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel;
- de prindere, lovire sau strivire cu maşini, unelte, unităţi de
transport, diferite obiecte;
- de cădere, prăbuşire sau proiectare de obiecte.

 Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind

de:
- executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare;
- sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare;
- mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de
accidentare;
- mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare.

31
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Acţiuni şi măsuri de prevenire, combatere, sancţionare şi sensibilizare

PREVENIRE
 circa 2600 persoane consultate asupra modului de aplicare a cadrului legal
referitor la securitatea şi sănătatea în muncă.

 Campanii:

 Campanie de inspecţie a muncii în agricultură cu genericul „Prevenirea

şi combaterea muncii nedeclarate şi a riscurilor legate de utilizarea
echipamentelor mecanizate şi a pesticidelor în agricultură” (2011)

 Campanie de inspecţie a muncii în construcţii cu genericul “Prevenirea

şi combaterea muncii nedeclarate, şi a riscurilor pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor din construcţii” (2012)

 Campanie de inspecţie a muncii în industria prelucrătoare cu genericul

„O securitate şi sănătate mai bună – un nivel mai înalt al calităţii vieţii”
(2013)

32
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Acţiuni şi măsuri de prevenire, combatere, sancţionare şi sensibilizare
SANCŢIONARE ŞI COMBATERE

 546 procese verbale cu privire la contravenţia administrativă.

 Sancţionate:
 247 persoane cu funcţii de răspundere:
 - 184 angajatori persoane juridice;
 - 115 angajatori persoane fizice.

 Suma amenzilor depăşeşte 1,5 mln. lei.

 105 dosare de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale

remise în adresa organelor de urmărire penală în vederea examinării
acestora sub aspect penal în conformitate cu art.183 din Codul Penal ;
 10 dosare sînt în proceduri penale;
 10 dosare penale sînt înaintate spre examinare instanţelor de judecată :
 10 dosare – au fost clasate;
 6 dosare penale – sînt în examinare; 33
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Acţiuni şi măsuri de prevenire, combatere, sancţionare şi sensibilizare

SENSIBILIZARE
 Inspectoratul de Stat al Muncii informează prin diferite surse mass-media
despre prevederile legislaţiei din acest domeniu, precum şi despre căile de
respectare a acesteia. În procesele de informare sînt apelate organele de presă
centrale şi locale, diferite posturi de radio şi televiziune.

 Inspectoratul de Stat al Muncii organizează, realizează şi participă în diverse

întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, cu
reprezentanţii mediului de afaceri.

 Inspectoratul de Stat al Muncii colaborează cu Confederaţia Naţională a

Patronatului din Republica Moldova, cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor
din Moldova şi cu alte instituţii interesate.

 Eforturile depuse conduc la stabilirea unei tendinţe sesizabile de conformare a

angajatorilor la prevederile legale din domeniu, deşi se constată o majorare a
numărului persoanelor accidentate în muncă.

34
 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ
Acţiuni şi măsuri de prevenire, combatere, sancţionare şi sensibilizare

ÎNCURAJARE ŞI MOTIVARE

 În vederea sporirii interesului şi motivării angajatorilor

să dezvolte activităţi de prevenire a riscurilor
profesionale şi protecţie a salariaţilor la locurile de
muncă, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
a instituit „Trofeul de excelenţă în securitate şi
sănătate în muncă”.

 Cu acest trofeu au fost menţionate mai mult de 30 unităţi

economice, din diverse domenii de activitate, cu un nivel
înalt de securitate şi sănătate în muncă.
35
 PRIORITĂŢI DE VIITOR
 Nivel Naţional

1. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE

în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prevăzute
de viitorul Acord de asociere RM-UE.

2. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu

atribuţii în materie de securitate şi sănătate.

3. Menţinerea orientării activităţilor de inspecţie către

domeniile de activitate care prezintă riscuri mai mari de
accidentare sau îmbolnăvire.
36
 PRIORITĂŢI DE VIITOR
4. Elaborarea şi aprobarea unui Program naţional sau a unei
Strategii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru
un termen mediu de 3-4 ani şi, respectiv, a Planului de acţiuni
de implementare a acesteia.

5. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru

accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor
de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi
îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea
economică.

6. Propagarea continuă, prin diferite surse mass-media, a

prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, precum şi a căilor de respectare a acesteia.
37
 PRIORITĂŢI DE VIITOR
7. Dezvoltarea capacităţilor insdtructiv-didactice în materie
de securitate şi sănătate în muncă bazată pe prevenirea
riscurilor profesionale ale instituţiilor de învăţămînt de
toate nivelurile şi de toate formele.

8. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului

larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu
deficienţe de securitate şi sănătate în muncă, despre
fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de
muncă, cît şi despre consecinţele acestora.

38
 PRIORITĂŢI DE VIITOR

9. Constituirea mecanismelor legale de acreditare a

serviciilor externe pentru prevenire şi protecţie.

10. Încurajarea apariţiei şi dezvoltării unui spectru mai

larg al măsurilor de securitate şi sănătate în muncă,
oferite de serviciile externe pentru prevenire şi
protecţie.

11. Dezvoltarea continuă a capacităţilor partenerilor

sociali.

39
 PRIORITĂŢI DE VIITOR
Nivel de unitate
1. Elaborare de politici proprii la nivel de unitate
economică pentru prevenirea riscurilor de
accidentare sau îmbolnăvire la locul de muncă;

2. Crearea, dezvoltarea şi consolidarea sistemelor de

management al securităţii şi sănătăţii în muncă la
nivel de unitate economică;

3. Încurajarea apelării la servicii externe de prevenire

şi protecţie calitative;
40
 PRIORITĂŢI DE VIITOR

4. Evaluarea riscurilor profesionale,

elaborarea şi planificarea măsurilor de
protecţie şi prevenire;

5. Monitorizarea şi controlul implementării

măsurilor de protecţie şi prevenire.

6. Dezvoltarea parteneriatului social şi

implicarea salariaţilor în activităţile de
securitate şi sănătate în muncă.
41
 MULŢUMIM PENTRU
ATENŢIE!

WWW\ism.gov.md

42