SEMIOLOGIE MEDICALA-

CURS 2
CEFALEE
• Sau durerea de cap , este durerea resimţită la
nivelul regiunii cefalice ca urmare a stimulării
anormale a elementelor prevăzute cu sensibilitate
dureroasă de la nivelul extremităţii cefalice ;
• Este un simptom de ordin general care poate fi
prezent în multe boli organice sau în:
• HTA,
• anemii;
• boli neurologice ( migrena, AVC ) ;
• boli inflamatorii a sinusurilor ( sinuzite, otite) ;
• boli infecţioase ( asociată cu febră) ;
• în spondiloză, în limfoame maligne
Caracteristici :
• cefaleea poate fi acută sau cronică ;
• HTA : sediul fronto-occipital, senzaţie de constricţie, ameţeli,
scotoame ;
• HTA intracraniană : debutează în a doua jumătate a nopţii sau
matinal ; este accentuată de poziţia culcat ; sediul unilateral, iniţial în
accese , ulterior permanent , însoţit de vărsături explozive, fără greaţă
, bradicardie şi tulburări vizuale ;
• meningită : debut rapid în câteva ore ; cefalee intensă + febră +
fotofobie ( intoleranţă la lumină) ; stare generală alterată ;
• criza severă de glaucom : sediul retroorbital, ochiul este roşu, pupila
dilatată , frecvent asociată cu greaţă, vărsături ;
• migrena : pe stg. sau pe dr. ; accentuată de consumul de brânză , vin
roşu, ciocolată, intoleranţă la lumină , accentuată de zgomote, însoţită
de greaţă / vărsături / scotoame ;
• artroza cervicală : zona occipitală ; este matinală , ameţeli ;
ameliorată de primele mişcări de rotaţie
• IRA cronică
•  !!! cefaleea intensă brutală cu sediul occipital → semn de hemoragie
Ameteala
• Este descrisă frecvent de pacient ca o senzație
neplăcută de falsă deplasare în raport cu mediul
ambiant sau ca o senzație de nesiguranță
posturală, instabilitate ;
• Poate fi prezentă în:
• anemii,
• poliglobulii,
• HTA,
• simptom inaugural în sincopă;
• apanajul unor boli psihiatrice:
-(nevroză, psihoză,depresia) ;
• O atenție deosebită trebuie acordată amețelilor cu
debut brutal, cu amețeală aparentă, vedere
încețoșată și instabilitate
• Cauzele unei amețeli recent instalate:
• stările hipoglicemice – amețeli însoțite de transpirație
excesivă rece ( atenție la pacienții tratați cu insulină în
cazul diabetului zaharat de tip I ) ;
• hemoragii acute ( hematemeză, melene , amețeli cu
debut brutal însoțite cu transpirații )
• simptom premergător sincopei ; simptom premergător
accidentului vascular cerebral
• evaluarea semnelor vitale: puls, TA , respirație,
temperatura .
• amețeala cauzată de scăderea bruscă de TA se manifestă
frecvent în ortostatism sau la schimbarea poziției ; cauza
iatrogenă a amețelilor este cel mai frecvent legată de
tratamentele diuretice aplicate brutal ( scăderea rapidă a
TA )
Vertijul
• Reprezintă o senzație de mișcare fie a mediului înconjurător în
raport cu persoana , fie a persoanei în raport cu obiectele din jur ;
cel mai frecvent , această senzație este rotatorie ;
• dpdv al cauzelor : vertij de cauză periferică ( leziuni periferice ) și
vertij de cauză centrală ;
Vertijul periferic : elemente de urmărit :
-modul de debut : brusc sau progresiv ;
-dacă această senzație este modificată sau nu de schimbarea
poziției ;
-ce alte simptome însoțitoare prezintă;
-dacă prezintă simptome premonitorii caracteristice ( ex. acufene);
-dacă a efectuat tratament cu eritromicină sau streptomicină ;
-dacă suferă de boli organice (hematologice, cerebrale);
-dacă lucrează în mediul toxic ; dacă are tulburări de vedere .
-aceste elemente sunt urmărite atat în cazul vertijului periferic/
central , dar și la amețeli;
-la vertij de tip central acordă o imp. deosebită : vărsăturilor în jet,
cu caracter exploziv ;
Cauzele vertijului periferic :
• infecții labirintice ; toxicele vestibulare ( eritromicina, streptomicina) ;
• particularități semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburări de auz
(debut declanșat de schimbarea poziției) ; nistagmus ( se observă dacă
există mișcări – secuse- ale globilor oculari ; privirea fixă ) ;
• boala Menier – tip de vertij periferic caracterizat prin triada : tinitus
(înfundarea unei urechi) , surditate, vertij
Cauzele vertijului central :
• leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare
medulare ;
Caractere semiologice : 
evoluție de lungă durată ;
nesiguranța permanentă în menținerea echilibrului ;
dificultate sau imposibilitate de deplasare ;
nistagmus de origine centrală ;
semne asociate de disfuncție cerebeloasă ;
substratul etiologic al amețelii și vertijului se identifică prin anamneză ,
examen obiectiv complet , consult interdisciplinar și explorări
complementare .
Febra
• Temperatura normală a corpului se menține constantă datorită • în FO temperatura este trecută în fișa curbelor biologice ( formată din
echilibrului raportului arderii principiilor energetice și pierderii linii verticale și orizontale ) alături de TA, puls, nr. respirații; fiecare linie
de căldură ; orizontală reprezintă 2 diviziuni de grad ;
• condiții fiziologice de creștere a temperaturii : digestia ; a II-a parte a
• Valori normale : ciclului menstrual ; emoțiile ;
temperatura periferică (axilară) (36,5 – 36,8 ⁰C dimineața ; 36,8 - • anamneza :
37⁰C seara); -modul de debut brusc / progresiv ;
temperatura centrală ( cavitatea orală, vaginală, rectală)este cu -intensitate : 37-38⁰C ( subfebrilitate); 38-39⁰C (moderat); 39-41⁰C
0,3 -0,5 diviziuni de grade mai mare ca temperatura periferică ( mare);
( 37⁰C – dimineața ; 37,5⁰C-seara) -durata;
• tehnica corectă de termometrizare : -in crisis (brusc) – mod de scădere în decurs de cateva ore însoțită de
se verifică coloana de mercur ; transpirație profundă ; de la valori de 40⁰C pană la 37⁰C
se verifică axila ( fără a se produce căldură se înlătură -in lisis (insidios)- cand scăderea este progresivă de la o zi la alta ;
transpirația); • evoluția se urmărește în funcție de trasarea curbei febrile ;
se plasează termometrul în axilă ; • utilizarea antibioticelor modifică într-un fel sau altul curba febrei;
• febra poate apare atat în boli infecțioase ( bacteriene, virale, parazitare,
se lasă minimum 5 minute SIDA) ; boli neinfecțioase ( colagenoza, artrita politraumatică, polimialgia
• în mod curent în clinică, pacientul se termometrizează reumatică); boli hematologice ( leucemiile acute, gama-patiile ) ;
dimineața și seara la orele 7-8 , iar seara la 17-18 ; de asemenea cauze iatrogene (medicale): citostatice; boli neoplazice (cancer
ori de cate ori este nevoie; pulmonar)
Febra
Anamneza :
• prezentarea simptomelor asociate local/general;
• istoric : data și modul de debut , cronologia, tratament efectuat ;
• APP ( antecedente patologice personale): valvulopatii ( boli cardiace)- stenoză/insuficență aortică, insuficiență mitrală; endocardită
bacteriană ; patologie neurologică (există tumori cerebrale care pot debuta cu febră de tip central dacă a efectuat tratament cu
neurotrope = febra malignă , chiar și după anestezice );
• AHC : părinții –boli organice, posibilitatea contagiozității intrafamiliare(boli infecțioase); expunerea ocupațională; călătorii în zonele
endemice ( atenție la bolile tropicale)
Evaluarea pacientului febril cu stare gravă:
• cauze; evaluarea semnelor și simptomelor care atestă atingere viscerală ;
• starea hemodinamică; aprecierea pulsului arterial ( 1 grad de ferbă accelerează pulsul cu 15-20 bătăi); măsurarea TA ;
• aprecierea elementelor de deshidratare (scăderea diurezei) ,somnolența; convulsii febrile la copii ;
Starea de șoc termic se manifestă prin cefalee, polipnee/tahipnee, scăderea TA pană la starea de șoc ;
Frisonul
• precede întotdeauna febra ;
• este o senzație de frig însoțită de tremurături (intense generatoare de
căldură ), la finalul acestor fenomene , bolnavul simte căldură,
moment care concide cu ascensiunea termică ;
• durata : cateva minute sau zeci de minute,evoluand intermitent sau
continuu ;
• apare în boli bacteriene, mai rar în cele virale ; poate avea caracter
solemn în pneumonia acută bacteriană , marcand astfel dechiderea
tabloului clinic al pneumoniei pneumococice
Hipotermia
• scăderea temperaturii periferice sub 36⁰C;
• este însoțită de tulburări psihice majore ; tremurături; paloare ;
cianoză; puls slab→comă→exitus ;
• cauze : îngheț, consum de alcool, mai rar în hipotiroidism ; coma
barbiturică(34⁰C-35⁰C)
Astenia,fatigabilitatea
Oboseala
• este un fenomen fiziologic reversibil ( dispare de
obicei după odihnă ), corespunzător scăderii
rezervelor energetice ale organismului în urma
unui efort;
• oboseala permanentă după odihnă este descrisă
imprecis de pacient;
• oboseala simptom este acea senzație de scădere
a capacităților fizice , psihice ale pacientului și
poate fi nuanțată prin limbaj de pacient ;
Fatigabilitatea
• desemnează o boală rapid instalată , expresie a
scăderii rezervelor energetice ale organismului
(senzație de epuizare fizică ),
Astenia
• este o stare de oboseală generalizată și permanentă , neameliorată
de odihnă;
• un nevrotic se plange mereu de astenie ;
• astenia recent instalată poate marca debutul unei boli infecțioase;
• astenia progresivă însoțită de paloare arată o anemie;
• bolile endocrine - boala Addison ( insuficiența corticosuprarenală
cronică); boli metabolice ; boli hepatice (B, C ) ;
• sub marca termenului de astenie , pacientul poate relata starea de
oboseala confundand cu dispneea ; dar atenție la bolile
cardiovasculare cand astenia poate însoți dispneea ca urmare a
creșterii nivelului de O2 la nivelul mușchilor scheletici
Adinamia : este oboseala extremă pană la epuizarea capacităților
funcționale și musculare, fiind descrisă ca o slăbiciune musculară
marcată ;
Sindromul oboselii cronice : în bolile psihiatrice e matinală, nefiind
ameliorată de repaus
Prurit

• senzație neplăcută localizată la nivelul tegumentelor și mucoaselor care incită la grataj (mancărime )(scărpinare);
• survine în boli dermatologice, boli renale ( uremia, insuficiența renală cronică), boli parazitare(ascaridioza, lambliaza),
alergodermii;
• simptom revelator în diabetul zaharat ( pruritul vaginal vulvar)sau în cancerul de cap de pancreas ( prurit intens în yona
toraco-abdominală) ;
• dpdv al topografiei : pruritul este localizat ( pediculoza-pielea capului ; hemoroizi-regiunea anală; diabet zaharat- prurit
regiunea vulvară ; înțepături de insecte; dermatoze de contact) sau generalizat ( scabie-acarieni ; dermatoze alergice cu
substanțe autoimune ; cauze alimentare –în general proteine animale ; prurit sinemateria- fără cauză );
• în situația în care pruritul este asociat cu leziuni elementare ( macule, pustule), acestea trebuie diferențiate de leziunile de
grataj ;
• dppdv al anamnezei : mod de debut brusc/progresiv; corelarea cu posibili factori declanșatori ( ex. prurit după baia caldă;
factori alimentari ; contact cu detergenți sau alte substanțe ; anumite plante, păsări, animale de casă);
• evoluția : continuă / intermitentă / progresivă ;
• cauze iatrogene : efectuarea de tratament generatoare de prurit !!!!!; prurit generalizat cu/fără erupții eritematoase din
cauza administrării unor medicamente ca : antibiotice ( în special penicilina →testare înainte de administrare )
Tulburarile alimentare
• apetitul : proces complex senzorial afectiv care deseminează pofta de mancare , dorința și plăcerea de a manca ;
• foamea : necesitatea organismului de manca, caracterizată prin creșterea ingestiei de alimente; este descrisă de
pacient ca o senzație de gol epigastric ( care necesită ingestia de alimente pentru ameliorarea acestei senzații); ;
• sațietatea: senzație de plenitudine gastrică ;
• inapetența ( anorexia) : lipsa poftei de mancare ; se întalnește în neoplasme, nevroze, boli psihiatrice ( anorexia
mentală) ; unele parazitoze ( giardia); boli organice de obicei grave , în stadiu terminal (insuficiență renală
cronică)însoțite de scăderea ponderală ( ce duce la apariția plicii abdominale ); anorexia poate fi recent instalată sau cu
debut progresiv ( cand este însoțită de scăderea ponderală);
• hiperfagia ( hiperorexia): creșterea poftei de mancare ; se întalnește în hipertiroidism(b. Basedow), la gravide
(fiziologică) , în parazitoze, diabet zaharat
• bulimia : creșterea patologică a poftei de mancare ( mese copioase); de obicei pacientul provocandu-și vărsături , curba
ponderală neinfluențată
• sitofobia : teama de a se alimenta ( în aerogastrie și stenoză pilorică );
• sațietatea precoce : apare în bolile care diminuă capacitatea de rezervor a stomacului ( rezecții gastrice )sau în staza
duodenală ;
• parorexia : desemnează un apetit viciat , tendința de a ingera substanțe nocive sau improprii (pămant, cretă, păr)
Transpirația excesivă și hiposudorația :

• transpirația : secreție sudorală; fiziologic cantitatea de sudoare este de 200 ml ; ca și proces fiziologic
participă la menținerea constantă a temperaturii (homeostazia);tot fiziologic , aceasta crește la efort,
la temperatura crescută a mediului ambiant ,
• transpirația patologică :
• excesivă; hiperhidroză ( creșterea secreției sudorale ) care poate fi esențială – accentuată de frig și
emoții, localizată de regulă palmo-plantar; în rahitism – zona occipitală și nas ; în hipertiroidie – zona
palmelor și cap);hipersudorație
• redusă ; hipohidroză; hiposudorație; anhidroză : după administrarea unor medicamente (atropină,
tranchilizante); în boli neurologice ( ex. polinevrite);
• o transpirație cu debut brutal ( rapid instalat),cu caracter exploziv poate marca o boală gravă
(hipoglicemie severă, sincopă);
• în cursul anamnezei urmărim deci modul de debut , simptomele asociate, evoluția, topografia