ȘCOLI DE

MANAGEMENT

Școala clasică

A u to r:
Sd . Sg. M a j . COT T A T u d o r
 CUPRINS
1. I NTRODUCERE
2. F REDERICK TAYLOR
3. H ENRY FAYOL
4. C ONCLUZII
 1. I NTRODUCERE
 Școala clasică-tradițională este nemijlocit legată de activitatea
creatorilor științei managementului: F. Taylor și H. Fayol.
 Reprezintă o abordare anglo-saxonă, preponderent pragmatică,
axată pe metodele inductive
 Abordarea latină aparţine francezului Henry Fayol (1964) care,
utilizând metodele moderne deductive, extinde managementul
taylorist de la cercetarea proceselor de muncă la ansamblul
întreprinderii, de la elementele productivităţii individuale la
procesele de producţie şi la organismele sociale ca factori ai
progresului economic.
 În afară de Taylor şi Fayol, regăsim ca reprezentanți de seamă ai
școlii clasice pe americanii H. Koontz şi C. O’Donnel, rușii
Lisitin, Kuznetov, Kozlova şi Popova, englezii L. Urwick și J.
Woodward, francezul O. Géllinier, germanii K. Bücher, E. Schaer
și H. Nicklish.
 2.F REDERICK T AYLOR
(1856 – 1915)
 a formulat o serie de principii ale conducerii şi organizării
muncii, afirmând pentru prima dată că managementul
întreprinderii trebuie aşezat pe baze ştiinţifice.
 concepe cele patru principii ale managementului ştiinţific :
 dezvoltarea unei “ştiinţe” pentru fiecare loc de muncă, care
să includă reguli de mişcare, realizarea unei munci
standardizate şi condiţii de lucru adecvate;
 selecţionarea cu grijă a lucrătorilor ce au aptitudini
adecvate pentru locul de muncă respectiv;
 pregătirea cu grijă a lucrătorilor pentru a-şi exercita munca,
precum şi oferirea de stimulente acestora;
 sprijinirea lucrătorilor prin planificarea muncii lor şi
atenuarea problemelor ce li se ivesc în exercitarea muncii.
 2.F REDERICK T AYLOR
(1856 – 1915)
 Concepţiile sale privind managementul întreprinderii au dat
naştere la ceea ce astăzi se numeşte “Sistemul Taylor”.
 Meritul deosebit al lui Taylor constă în aplicarea pentru
prima dată a sistemului de stat major în industrie.
 Pentru prima etapă de dezvoltare a managementului,
respectiv a taylorismului, este caracteristică considerarea
deschisă a muncitorului ca o simplă anexă a maşinii.
 Problemele sociale ale muncii erau ignorate.
 Atenţia era concentrată exclusiv spre ridicarea
productivităţii muncii acelui executant.
 3. H ENRY F AYOL
(1842 – 1925)
 inginer şi geolog francez;
 s-a afirmat ca principalul exponent şi promotor al mişcării
europene de management al întreprinderilor;
 a privit managementul atât din punct de vedere al
“organismului material”, adică a totalităţii mijloacelor şi
obiectelor muncii, cât şi din punct de vedere al
“organismului social”, al organizării relaţiilor dintre oameni
în procesul muncii;
 a încercat să analizeze şi să trateze întreprinderea în
întreaga ei complexitate tehnică şi social-economică;
 3. H ENRY F AYOL
(1842 – 1925)
 a împărţit operaţiile manageriale în şase grupe: tehnice
(producţie), comerciale (aprovizionare, vânzare, schimb),
financiare, de evidenţă (contabilitate, statistică), de
asigurare şi administrative (previziune organizare,
coordonare, control, comandă);
 pe baza unei analize temeinice a organizării şi a
managementului întreprinderii, a formulat funcţiunile
acesteia şi diviziunea muncii la nivelul conducerii;
 a determinat funcţiile managementului: a prevedea, a
organiza, a comanda, a coordona, a controla;
 a definit importanţa relativă a capacităţilor care constituie
valoarea personalului întreprinderii;
 4. C ONCLUZII
 În ansamblul său, școala clasică-tradițională are merite
deosebite pentru că a pus bazele constituirii științei
managementului, fenomenele și procesele de management,
economice și rezultatele finale au fost tratate în contextul
legăturilor, interacțiunilor și interdependențelor ce există
între ele și care stau la baza creării și dezvoltării fiecărei
întreprinderi.
 Modalitățile de organizare practicate au contribuit la
creșterea substanțială a productivității muncii și deci, a
eficienței sistemului de management.
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE !
ÎNTREBĂRI ?