PRINCIPIUL

ECOGRAFIEI
DOPPLER:
COLOR,
SPECTRAL,
POWER
SL DR. VASILE
FOTEA
EFECTUL DOPPLER

 variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, atunci când

aceasta se află în mișcare față de receptor.
 Observat
 în cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina),
 cât și în cazul undelor elastice (inclusiv sunetul).

 Frecvența crește (sunetul este mai acut) atunci când sursa se apropie de
receptor și scade (sunetul este mai grav) când sursa se depărtează de receptor.
EFECTUL DOPPLER – DESCOPERIRE

 1842 la Praga de către fizicianul austriac Christian Doppler în tratatul „Despre

lumina colorată a stelelor binare și a altor stele de pe bolta cerească”
 Teoria a fost testată pentru undele sonore de către olandezul Buys Ballot în 1845 –
înălțimea sunetului era mai mare decât frecvența emisă, atunci când sursa sunetului
se apropie de receptor, și mai joasă decât frecvența emisă când sursa se
îndepărtează de el.
 Hippolyte Fizeau a descoperit în anul 1848, în mod independent, același fenomen
în cazul undelor electromagnetice (în Franța efectul este numit Doppler-Fizeau)
EFECTUL DOPPLER – APLICAȚII

 Radarul - Aparatele radar măsoară lungimea de undă a undelor radio reflectate de o

mașină în mișcare, prin aceasta putându-se stabili viteza acesteia
 Astronomie – stelele ce se depărtează de noi vor avea lumina deplasată spre "partea
roșie" a spectrului, în vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasată spre
"partea albastră" a spectrului; - teoria expansiunii Universului – majoritatea
observațiilor ne arată că lumina ce ajunge la noi este deplasată spre roșu, deci corpurile
cerești se îndepărtează
 Ultrasonografie - permite măsurarea vitezei de deplasare a sângelui în vase datorită
reflexiei acestora pe elementele figurate
ULTRASONOGRAFIE

 PRINCIPIU: reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului omenesc,

diferenţiată de impedanţa acustică a acestora, permite realizarea unor imagini
anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A, TM).
 ENERGIA folosită – unde mecanice cu foarte mare frecvenţă (“ultrasunete”) = 2-
12 Mhz.
 Undele ultrasonore utilizate in imagistică sunt produse de cristalele piezoelectrice
prezente în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru ecografie în funcţie de
aplicaţia căreia i se adresează.
 Undele ultrasonore propagate în ţesuturi sunt atenuate şi reflectate de diferitele
tipuri de ţesuturi şi de interfeţele dintre acestea.
 Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a obţine
imaginea precum şi informaţiile Doppler.
ULTRASONOGRAFIE

Pro pag are a ultras une te lo r

• piele 1700
• muşchi 1580
• ficat 1600
Mediul A
• sânge 1570 Interfaţa acustică
Media ţesuturilor 1540 m/sec

• Apă 1480
• Aer 330
• Os 3500
Mediul B
ULTRASONOGRAFIE

 FRECVENŢA
 2-12 MHz;
 cu cât frecvenţa este mai mare cu atât
penetrarea este mai redusă.

FRECVENŢA

FRECVENŢA

PENETRAREA

PENETRAREA

REZOLUŢIA

REZOLUŢIA
 LUNGIMEA DE UNDĂ
 inversul frecvenţei;
 determină rezoluţia spaţială.

 AMPLITUDINEA
 puterea semnalului; Co mpo rtame ntul US func ţie de
 determină amplitudinea semnalelor reflectate. fre c ve nţă
ULTRASONOGRAFIE
 MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe
verticală amplitudinea undelor reflectate (perimată);
 MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală –
dinamică; permite înregistrarea în dinamică a mişcărilor cavităţilor
cardiace;
 MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri,
bidimensională, a unor secţiuni anatomice corespunzatoare zonei
anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analiza miscărilor în
timp (cord, fetus în uter etc);
 Mod DOPPLER:
 DOPPLER SPECTRAL - calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu
afişare grafică
 COLOR FLOW IMAGING - cod de culoare, pentru direcția de flux
 ANGIO / POWER DOPPLER – amplitudine semnal fără codificare a
direcției de flux
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ

 Posibilități și limite
 Parametrii utilizați pentru afișarea informației Doppler
 Aspectul fluxului in artere și vene
din măsurători ale mișcării. În scanerele cu ultrasunete, o serie de impulsuri sunt transmise pentru a detecta mișcar
măsurate ca o diferență de timp directă sau, de obicei, în termeni de schimbare de fază din care se obține „frecven

ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ

 Doppler continuu
 utilizează transmisie și recepție continuă
cu ultrasunete
 Sonda conține două traductoare separate,
unul pentru transmisie și altul pentru
recepție
 Informația Doppler este obținută de la
toate vasele din calea fasciculului (până
când fasciculul de ultrasunete devine
suficient de atenuat datorită adâncimii)
 nu poate să determine locația specifică a
vitezei în fascicul și nu poate fi utilizată
pentru a produce imagini cu flux de
culori
 Doppler pulsat
din măsurători ale mișcării. În scanerele cu ultrasunete, o serie de impulsuri sunt transmise pentru a detecta mișcar
măsurate ca o diferență de timp directă sau, de obicei, în termeni de schimbare de fază din care se obține „frecven

ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ

 Doppler continuu
 Doppler pulsat
 Prin emisie pulsată se obțin și
informațiile despre profunzimea
semnalului
 Emițătorul funcționează și ca receptor
 Poziția volumului și
lungimea/dimensiunea eșantionului
Doppler de-a lungul fasciculului cu
ultrasunete poate fi aleasă de operator
 Permite evaluarea direcției fluxului
(color flow) și a formei de undă
(spectral)
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRICIPII DE BAZĂ

 US fluxului sangvin (color sau spectral) –

în esență rezultat din măsurători ale mișcării
 Cristalele din sondă emit o serie de
impulsuri (ca un sonar) pentru a detecta
mișcarea sângelui (se reflectă pe elementele
figurate)
 Ecourile din țesutul staționar sunt aceleași
de la puls la puls
 Ecourile de la vectorii în mișcare prezintă
ușoare diferențe de timp pentru întoarcerea
semnalului către receptor (sonda US)
 semnalul primit are o frecvență diferită
determinată de efectul Doppler în
conformitate cu ecuația:
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ
 trebuie să existe mișcare în direcția fasciculului;
 dacă fluxul sangvin este perpendicular pe fascicul, nu există nicio
mișcare relativă de la puls la puls
 Mărimea semnalului Doppler depinde de:
 Viteza sângelui: pe măsură ce viteza crește, la fel și frecvența Doppler;
 Frecvența US: frecvențele mai mari cresc frecvența Doppler
 Ca și în modul B, frecvențele mai mici au o penetrare mai bună.
 Astfel, alegerea frecvenței este un compromis între sensibilitatea la flux și
adâncimea de penetrare
 Unghiul de atac (înclinarea fascicolului față de vas): frecvența Doppler crește
pe măsură ce fasciculul cu ultrasunete devine mai aliniat la direcția de curgere
(unghiul dintre fascicul și direcția de curgere devine mai mic).
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ
 Unghiul de atac (înclinarea fascicolului față de vas): frecvența Doppler crește
pe măsură ce fasciculul cu ultrasunete devine mai aliniat la direcția de curgere
(unghiul dintre fascicul și direcția de curgere devine mai mic).
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ

 Există o limită superioară a frecvenței Doppler detectabilă fără

ambiguitate
 teoria eșantionării necesită ca frecvența de eșantionare (frecvența de
repetare a pulsurilor PRF) să fie mai mare de două ori decât frecvența
eșantionată (frecvența Doppler). Această condiție este cunoscută sub
numele de criteriul Nyquist.
 PRF determină compromisul dintre adâncimea de penetrare,
densitatea liniei de imagine și frecvența cadrelor imaginii și este
astfel selectată, încât frecvenșa Doppler să se încadrează în Limita
Nyquist – pricipala limitare în US Doppler.
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ
 Principala eroare – fenomenul de aliasing

 Frecvența de repetare a pulsului este restricționată de poziția și volumul eșantionului

 Intervalul de timp dintre impulsurile de eșantionare - suficient pentru ca un impuls să

călătorească de la traductor la reflector și înapoi, înaintea următorului puls
 Dacă este trimis un al doilea impuls înainte de primirea primului, receptorul nu poate
discrimina între semnalul reflectat de la fiecare impuls
 Odată cu creșterea adâncimii eșantionului cresc și timpii de dus și retur ai impulsului către și
dinspre reflector reducând frecvența de repetare a impulsului - frecvența Doppler detectabilă
scade cu adâncimea
 PRF scăzut – evaluare pentru viteze mici (de exemplu, fluxul venos)

 aliasing – PRF mic pt vase cu viteze mari (amestec de culoare respectiv, taierea vârfurilor)

 PRF mare pentru a examina viteze mari, s-ar putea să nu fie identificate viteze mi ci.
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – PRINCIPII DE BAZĂ
 Pricipala eroare – fenomenul de aliasing

 Color flow

 Spectral
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler color (CFI – color flow

imaging)
 pentru a identifica vasele

 pentru a identifica prezența și direcția de

curgere
 pentru a selecta poziția eșantionului și
unghiul de atac, în vederea examinării
Doppler spectral în poziția în care există
anomalii de culoare;
 oferă o cantitate limitată de informații pe o
regiune mare
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler color (CFI – color flow imaging)

 produce o hartă în coduri de culoare a frecvențelor Doppler din eșantion, suprapuse pe
o imagine cu ultrasunete în modul B
 Elementele traductorului sunt comutate rapid între imaginea în modul B și fluxul de
culori pentru a da impresia unei imagini simultane combinate
 Alocarea culorii la schimbările de frecvență se bazează, de obicei, pe direcție (de
exemplu, roșu pentru deplasarea către fasciculul cu ultrasunete și albastru pentru
îndepărtarea de acesta) și mărime (nuanțe de culoare diferite sau saturație mai mică sau
mai mare funcție de frecvență)
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler color – factori de influență

 Puterea: intensitatea fascicolului US transmis în țesuturi
(obișnuit presetat pentru diverse aplicații)
 Compensarea (gain): crește sensibilitatea la semnalele de
flux (prea mult – aliasing)
 Frecvența: afectează adâncimea de penetrare respectiv
rezoluția
 PRF: mic pentru viteze mici, mare pentru viteze mari –
reduce aliasing-ul
 Dimensiunea eșantionului: influențează nr. de cadre pe
secundă (afectează viteza de procesare)
 Focalizarea: eșantionul trebuie plasat în focarul fasciculului
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler color – factori de influență

 Triplex color: PRF și frame rate-ul se reduc datorită utilizării simultane a pulsurilor
pentru generarea imaginilor în mod B sau/și CFI
 Persistența: produce imagini mai fine dar cu prețul rezoluției temporale

 Pre-procesarea: ajută la creșterea frame-rate pe seama rezoluției

 Filtrarea: reduce zgomotul (semnale parazite determinate de mișcarea țesuturilor) dar

se pierde și o parte din semnal
 Post-procesarea – asignează harta de culoare inclusiv nuanțe
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler spectral (pulsed wave)

 Evaluarea tipului de flux într-un
eșantion dat
 imaginea în mod B sau CFI este
inghețată și se activează Dopplerul
spectral – duplex scanning; când
ambele sunt active concomitent –
triplex scanning
 oferă informații mai detaliate despre
o regiune mică
 CFI și PW sunt complementare
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler spectral (pulsed wave)

 Oferă o imagine a formei de undă a arterei sau venei investigate

 expresie a vitezei pe întregul ciclu cardiac și a distribuției vitezei în eșantion (gate)

 Dacă se face o corecție exactă a unghiului, atunci se pot măsura viteze absolute

 Trebuie păstrat la maximum 60° ; se observă discrepanțe mari peste această valoare
(apropiere de unghiul de 90).
 Cea mai bună rezoluție a imaginii apare atunci când imaginea în mod B și imaginea
color sunt înghețate, permițând ca toate pulsurile de eșantionare să fie folosite pentru
Doppler spectral
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler spectral – factori de influență

 Puterea: intensitatea fascicolului US transmis în țesuturi (obișnuit presetat pentru
diverse aplicații)
 Compensarea (gain): crește sensibilitatea la semnalele de flux (prea mult – aliasing)

 PRF: mic pentru viteze mici, mare pentru viteze mari – reduce aliasing-ul

 Dimensiunea eșantionului (gate)

 Înclinarea fascicolului US – corecția unghiului asigură evaluarea corectă a vitezelor

 Dacă se utilizează imagini concurente (imagini duplex sau triplex în timp real),
rezoluția temporală a imaginii este compromisă
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Doppler spectral – calcule

 Puterea: intensitatea fascicolului
US transmis în țesuturi (obișnuit
presetat pentru diverse aplicații)
ULTRASONOGRAFIE DOPPLER – MODURI

 Power Doppler / angio

 Amplitudinea fluxului este codată color și
nu semnalul de frecvență Doppler
 nu afișează direcția fluxului sau viteze
diferite
 Este adesea utilizat în combinație cu
media cadrelor pentru a crește
sensibilitatea la debite și viteze mici
 Afectat mai mult de aliasing

 Este complementar modurilor color și

spectral