Sunteți pe pagina 1din 21

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

OBIECTIVELE CURSULUI
Cunoaştera ciclului parazitului
Conturarea elementelor diagnostice
specifice,
Principiile si mijloacele terapeutice
Aprecierea prognosticului
STRUCTURA CURSULUI
Epidemiologie,
Etiopatogenie,
Morfopatologie,
Diagnostic: clinic, paraclinic
Evoluţie şi complicaţii
Tratament: medical, chirurgical
DEFINIŢIE
CHH = tu. chistică parazitară a ficatului.
Tenia echinococus granulosus
Omul = gazdă intermediară accidentală

EPIDEMIOLOGIE

- mediul rural
- profesiuni legate de creşterea animalelor
ETIOPATOGENEZĂ
Parazit adult – în intestinul unor
animale (câinele). Ouăle
eliminate prin fecale sunt
ingerate de gazda intermediară
şi eliberează embrionul
hexacant ce ajunge în
circulaţia portală, oprindu-se
în ficat (60%), plămân (15%).
Larva – în viscerele gazdelor
intermediare (ierbivore)

Omul – contaminare accidentală


1. – directă – contact cu câinele
2. - indirectă – consum de apă
infestată sau legume crude
nespălate
MORFOPATOLOGIE

Perete: - Cuticula (anhistă)= membrană albă externă


- Membrana proligeră→cuticula
→lichid hidatic
→vezicule proligere cu scolecşi
Conţinut: - lichid hidatic
- nisip hidatic →vezicule proligere
→vezicule fiice
→scolecşi liberi

Perichistul = parenchim hepatic modificat prin compresiune


TABLOU CLINIC
Stadiul pretumoral – simptomatologie nespecifică
(sindr. dispeptic de tip biliar
± reacţii alergice)
Stadiul tumoral – hepatomegalie ± tu. palpabilă
Stadiul complicaţiilor – icter, HTP, colecţie pleurală
DIAGNOSTIC PARACLINIC
Ecografia – imagine hipoecogenă, rotundă, net
delimitată, cu vezicule în interior sau semnul decolării
membranei
CT, Scintigrafia hepatică
ERCP – raporturile cu căile biliare
Rx abdominal – calcefieri, imagini h-a în aria hepatică
Tablou sangvin – Eozinofilie
IDR Cassoni – pozitivă la 70% din pacienţi
ELISA, Hemaglutinare indirectă – anticorpii hidatici serici
(specifice)
CT

Ecografie

Rx pulmonar
-CH pulmonar bilateral
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII
Dezvoltare lentă, iar după 20-30 ani involuţie spontană ± calcificare

Complicaţii biliare – fisurarea în căile biliare – reacţii alergice


- ruptura în căile biliare – colică, icter, şoc anafilactic,
angiocolită
Complicaţii septice - cavitatea chistului se infectează secundar fisurării
sau rupturii – abces hepatic
Complicaţii mecanice – Ruptura în peritoneu – peritonită închistată sau
generalizat㱺oc
anafilactic
- Ruptura în pleură, plămân şi bronşii – vomica
- Ruptura în pericard – rară –tamponadă
- Ruptura în tubul digestiv – hidatidenterie
- Ciroza hepatică şi HTP – prin compresiune pe
canalicule biliare şi
ramuri portale
TRATAMENT
Trat medical – Mebendazol, Albendazol – utilitate relativă doar în prevenirea recidivelor

Trat. curativ = trat. chirurgical


Indicaţii: - depind de – statusul pacientului
- caracterele chistului
- vârstnic, tarat, cu chist mic, asimptomatic, calcificat–nu impune intervenţia
- tânăr, stare gen. bună – indicaţie absolută, chiar asimptomatic
- CHH mici, profund situate – monitorizare eco. şi trat. Conservator
Obiective:-neutralizarea şi îndepărtarea parazitului-ser hiperton,Betadină
- chistectomie parţială
- prevenirea contaminării intraoperatorii- izolare intraop.
- rezolvarea cavităţii reziduale-sutură şi drenaj
-plombaj cu epiploon
± drenaj biliar, chistectomia totală, hepatectomie reglată

S-ar putea să vă placă și

  • Fisa de Culegere A Datelor
    Fisa de Culegere A Datelor
    Document3 pagini
    Fisa de Culegere A Datelor
    Andrea-AugustaNemes
    Încă nu există evaluări
  • PERICARDITE
    PERICARDITE
    Document35 pagini
    PERICARDITE
    Andrea-AugustaNemes
    100% (1)
  • MASAJ
    MASAJ
    Document20 pagini
    MASAJ
    Andrea-AugustaNemes
    Încă nu există evaluări
  • Constiinta
    Constiinta
    Document34 pagini
    Constiinta
    Cristina Filip
    Încă nu există evaluări
  • MASAJ
    MASAJ
    Document20 pagini
    MASAJ
    Andrea-AugustaNemes
    Încă nu există evaluări
  • TB Secundara
    TB Secundara
    Document97 pagini
    TB Secundara
    Andrea-AugustaNemes
    100% (1)