•CRESTEREA SI

DEZVOLTAREA LA OM
•ELABORAT DE ELEVA CLASEI A VIII-B
•MIHAILIUC SVETLANA
 • VIATA PRENATALA
• Viata copilului începe odata cu fecundatia ovulului care are loc între a 12-a si a 14-a zi a
ciclului menstrual.

• Viata prenatala (intrauterina) cuprinde 3 perioade:

• 1)                  perioada embrionara - 3 luni - organogeneza rapida; se subdivide în 2

perioade:

• a)      blastogeneza - 2 saptamâni;

• b)      embriogeneza - de la 2 saptamâni la 12 saptamâni.

• 2)                  perioada fetala precoce (trim. II de sarcina) - se desavârseste organogene 

• 3)                  perioada fetala tardiva (trim. III de sarcina) - perfectionarea maturizarii

histologice si biochimice .
 •PRIMA COPILĂRIE
• a)                  perioada de nou-nascut - corespunde primelor 28 zile de viata si are câteva particularitati:
• -         crestere rapida staturo-ponderala;
• -         existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica în greutate, icterul fiziologic, criza
genitala, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologica, meconiul;
• -         slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominenta centrilor
subcorticali;
• -         importanta imunitatii transmisa transplacentar;
• -         deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselor;
• -         tendinta infectiilor de a îmbraca aspect septicemic;
• -         patologia dominata de malformatii congeniatle si afectiuni legate de actul nasterii (traumatisme,
infectii).
b)      perioada de sugar (28 zile - 1 an) cu urmatoarele particularitati:
-         cresterea staturo-ponderala continua în ritm rapid;
-         dezvoltarea treptata a functiilor de relatie;
-         dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului;
-         aparitia primului sistem de semnalizare;
-         aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea
alimentatiei;
-         dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii
transplacentare;
-         patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.
c)      perioada de copil mic (anteprescolar)1-3 ani:
-         încetinirea ritmului de crestere;
-         modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre;
-         completarea primei dentitii;
-         desavârsirea functiei motorii;
-         formarea reflexelor conditionate - cuvântul capata valoarea unui nou sistem de
semnalizare
 •A DOUA COPILARIE
• Copilaria a 2 a (3 - 6-7 ani - prescolar) - dentitia de lapte complet aparuta
- încep sa apara primii dinti definitivi:
• -         dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gândirii, vorbirii, locomotiei,
ceea ce duce la cresterea independentii copilului;
• -         ritm de crestere mai lent;
• -         patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca
reumatismul articular acut, cardiopatiile câstigate, tuberculoza osteo-articulara.
 •A TREIA COPILĂRIE
• 3)      Copilaria a 3 a (6-7 ani - pubertate) la fete pubertatea apare la 12 - 14 ani,
iar la baieti la 14 - 16 ani.

• -         maturizarea zonelor corticale ale creierului,

• -         încetinirea cresterii în prima parte a perioadei urmata de o accelerare în

perioada prepubera;
• -         apar primii dinti definitivi;
• -         boli contagioase rare datorita imunizarii spontane (îmbolnavire) sau
provocate (vaccinari)
 •ADOLESCENTA
• Adolescența (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziție biologică, psihologică și socială de la pubertate la 
maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziție este ușor diferit de la un individ la altul și depinde de mai mulți
factori: sex (în general fetele intră în adolescență înaintea băieților), cadrul socio-cultural etc. Organizația Mondială a Sănătății
definește adolescența ca fiind perioada dintre 10 și 19 ani, dar în numeroase țări occidentale se consideră că adolescența începe
între 10 și 18 ani la fete, 12-14 ani la băieți, și se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.
• Această perioadă de tranziție presupune atât modificări la nivel fizic, cât și modificări la nivel de comportament și
personalitate. Adolescentul devine mai preocupat de propria imagine și de poziția sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni,
colegii de școală). În același timp, copilul adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi independent și de a
decide pentru el însuși. Nevoia părinților de control și de supraveghere devine incongruentă cu noile nevoi de dezvoltare și
comunicare ale copilului, iar conflictele devin sursa permanentă a neînțelegerilor între aceștia. Pentru a depăși dificultățile de
relaționare, este util ca părinții să-și stabilească strategii de comunicare în relaționarea cu copii bazate pe empatie și înțelegerea
nevoilor, încredere și respectarea intimității și a spațiului privat.
 •VÂRSTA ADULTĂ TÂNĂRĂ
• Între 20 și 40 de ani deciziile legate de viața intimă a
persoanei sunt în primplan. Sănătatea fizică atinge
maximul, pentru ca apoi să se degradeze lent. Abilitățile
intelectuale capătă noi dimensiuni și sunt valorificate
mai ales în viața profesională.
 •VÂRSTA DE MIJLOC

• Căutarea sensului propriei vieți devine centrală între 40

și 65 de ani. Se deteriorează sănătatea fizică și au loc
modificări hormonale. Abilitățile de 
rezolvare de probleme practice sunt optime, fiind
recunoscute de unii ca înțelepciune.
 •VÂRSTA ADULTĂ TÎRZIE

• După 65 de ani majoritatea persoanelor sunt încă

sănătoase și active, însă sănătatea se degradează în
timp- dar apar strategii alternative de adaptare.
Definirea scopului vieții este tema de maximă
importanță în acestă perioadă.
•MULTUMESC DE
ATENTIE