Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sensul propriu/denotativ al cuvintelor este înțelesul real, hotărât prin convenție de vorbitori.
Acesta nu se schimbă în funcție de context.
Sensul conotativ este un înțeles suplimentar care suportă schimbări în funcție de modul și locul
în care este folosit.
Imaginile artistice
Este o exprimare a realității imaginației scriitorului, introdusă în lumea simțurilor prin
intermediul limbajului.
Există mai multe tipuri de imagini artistice în funcție de simțul folosit în descifrarea lor:
• Vizuale
• Auditive
• Olfactive
• Tactile
• Dinamice
Epitetul și Personificarea
Def. - cuvânt cu rol descriptiv, care îți arată substantivul sau verbul pe care îl determină dintr-o
perspectivă nouă, poate chiar neașteptată.
Epitetul cromatic – un epitet care se folosește de o culoare pentru a descrie cuvântul determinat.
Personificarea este figura de stil prin care se atribuie obiectelor sau animalelor atribute specific
umane
Aliterația și Repetiția
Repetiția este figura de stil care presupune repetarea unui cuvânt sau a unei fraze în vederea sublinierii
ideii transmise în text.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară.
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară. (V. Alecsandri – Iarna)
Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. (M. Eminescu – Scrisoarea III)
Aliterația este figura de stil care se folosește de repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete cu efect
muzical și expresiv.
Prin vulturi vântul viu vuia (Nunta Zamfirei de George Coșbuc).
Și vine vârtejul și vine vântul și vine
suflare de aer
și ne suflă și smulge. (N. Stănescu)
Comparația și Metafora
Comparația este o figură de stil folosită de cele mai multe ori pentru a descrie caracteristicile
unui obiect prin intermediul unui obiect cu trăsături asemănătoare.
Metafora este o figură de stil care se folosește de alăturarea unor obiecte fără caracteristici
asemănătoare pentru a crea o comparație subînțeleasă prin intermediul căreia este depășit sensul
obișnuit al cuvintelor.
Ex. Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu – Scrisoarea III)
Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă
Prin care trece albă regina nopții moartă. (M. Eminescu – Melancolie)