CAPITOLUL II-b

DIAGNOSTICUL CRESTERII SI AL
PERFORMANTELOR ECONOMICO-
FINANCIARE ALE ENTITATII:
FLUXURILE GLOBALE DE REZULTAT

01/02/21 Marilena Mironiuc

 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash
 Raţiunile întocmirii Situaţiei fluxurilor de
trezorerie:

n situaţiile financiare sunt întocmite conform

contabilităţii de angajamente şi în baza
principiului independenţei exerciţiului:

efectele tranzacţiilor şi evenimentelor din entitate

sunt recunoscute în contabilitate atunci când
acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul
şi echivalentele de numerar sunt încasate sau
plătite de entitate.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie -
performanța întreprinderii de a genera cash

    de exemplu, o vanzare de produs finit, din

punctul de vedere al contabilităţii reprezintă
un venit, chiar dacă aceasta determină o
creanţă care va fi ȋncasată mai târziu sau ȋn
exercitiul urmator.

 ȋncasarea creanţei constituite ȋn exercitiul

precedent nu va genera un nou venit.

01/02/21
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash
2. rezultatul exerciţiului este afectat de o serie de
convenţii contabile (de exemplu, regimul de calcul
al amortizării, modul de constituire a provizioaelor,
alte politici contabile) şi nu exprimă performanţa
reală a entităţii:
 Amortizarea anuala a imobilizarilor se include in cheltuielile de exploatare,
dar nu are o influenta asupra trezoreriei, decat in situatia in care intr-o zi
se impune inlocuirea unei masini complet amortizate, iar pentru aceasta se
va efectua o plata.

 Provizioanele constituite se vor include in cheltuieli si vor micsora rezultatul

exercitiului, fara a influenta trezoreria. Daca riscurile devin efective atunci
va avea loc o plata. Daca riscul este in totalitate acoperit, provizionul se va
inregistra intr-un cont de venituri si va majora rezultatul exercitiului, insa
nu va avea consecinte asupra trezoreriei, cu exceptia unor aspecte care
intra sub incidenta fiscala. 
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie -
performanța întreprinderii de a genera cash

Situaţia fluxurilor de trezorerie exprimă

„realităţi neconvenţionale”, deoarece nu ia
în calcul veniturile şi cheltuielile de
exploatare considerate “calculate”, care nu
generează încasări şi plăţi în exerciţiul
analizat (cheltuieli cu amortizarea şi
provizioanele, venituri din provizioane,
venituri din subvenţii pentru investiţii
etc.).

01/02/21
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash
3. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor permite determinarea
rezultatului/rentabilităţii fără să permită măsurarea directă a
lichidităţii. O rentabilitate semnificativă evidenţiază că diferenţa
dintre venituri şi cheltuieli asigură remunerarea capitalului
investit. Însă, veniturile nu corespund întotdeauna încasărilor şi
nici cheltuielile plăţilor. Anumite încasări nu reprezintă venituri
(împrumuturile).

 Existenţa profitul/rentabilităţii nu implică automat existenţa

lichidităţii. O lichiditate suficientă sau insuficientă nu
corespunde, prin definiţie, unei rentabilităţi semnificative sau
inexistente. (Sales are vanity, profits are security, and cash is reality.
Jean Pierre Lac)

Pe termen lung, lipsa de profit/rentabilitate poate duce la lipsă

de lichiditate. 01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash

4. Situaţia fluxurilor de trezorerie oferă cele mai

inteligibile şi obiective informaţii, care prezintă
faptele fără a lăsa loc interpretărilor subiective:

informaţia de tip cash-flow constituie esenţa unor

metode moderne de evaluare a afacerilor (metoda
bazată pe actualizarea/capitalizarea cash-flow-
rilor viitoare).

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash
5. Situaţia fluxurilor de trezorerie oferă un plus de
informaţii despre aspecte care au fost deja analizate, în
mod static, pe seama situaţiilor financiare:
EX: structura financiară este analizată plecând de la Situaţia poziţiei
financiare şi Situaţia modificării capitalurilor proprii şi reflectă sumele
aparţinând finanţatorilor (proprietari şi creditori) sau rămase de
rambursat la sfârşitul exerciţiului (datoriile).

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă încasările şi plăţile privind

capitalurile externe provenite de la acţionari, creditori, ca şi
remunerarea acestora prin dividende şi dobânzi.

01/02/21 Marilena Mironiuc

 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
IAS 7 “Situaţia fluxurilor de numerar” (Statement of
menţionează că informaţiile pe care le
Cash Flows)
cuprinde constituie baza pentru:
 evaluarea capacităţii entităţii de a genera numerar şi
echivalente de numerar;
 identificarea momentului apariţiei numerarului şi
echivalentelor de numerar;
 cunoaşterea destinaţiei respectivelor fluxuri de numerar
(pentru reluarea ciclului de exploatare, efectuarea de
investiţii, remunerarea finanţatorilor).
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
Situaţia fluxurilor de trezorerie descrie măsura
în care activităţile de exploatare, investiţii şi
finanţare determină fluxuri pozitive (încasări) şi
negative (plăţi) de trezorerie în cursul exerciţiului
financiar:

a. fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare (FTexp)

sunt rezultatul diferenţei dintre încasările (din vânzarea
de bunuri, prestarea de servicii, redevenţe, onorarii,
comisioane, dobânzi încasate etc.) şi păţile (către
furnizori de bunuri şi servicii, angajaţi, fisc, dobânzi
plătite) legate de activitatea de exploatare.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
 Practic, FTexp reflectă cȃt din rezultatul de exploatare
al exerciţiului este efectiv încasat şi care ar trebui să fie
suficient pentru plata unor obligaţii precum:

- achiziiţiile de factori de producţie;

- cheltuielile pe care le implică procesul de
fabricaţie/producţie/prestarea de servicii etc.;
- investiţiile de ȋnlocuire sau de menţinere a capacităţilor de
producţie, realizarea noi investiţii;
- acordarea de dividende, rambursarea împrumuturilor.

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
b. fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţie (FTinv)
sunt rezultatul încasărilor şi plăţilor imputabile
operaţiunilor de investiţii/dezinvestiţii în/din imobilizări
corporale şi financiare şi reflectă deficitul sau excedentul
născut din astfel de operaţiuni;

c. fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare (FTfin)

prezintă încasările şi plăţile aferente finanţărilor din
surse externe la care recurge entitatea, atunci când
fluxurile rezultate din activităţile de exploatare au fost
insuficiente pentru acoperirea operaţiunilor de investiţii şi
pentru remunerarea finanţatorilor.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
Metodele de determinare a fluxurilor de trezorerie:
1. Metoda directă operează numai cu informaţii de tip
încasări şi plăţi:

2. fluxurile de trezorerie aferente celor trei activităţi se

calculează ca diferenţă între încasările şi plăţile efective ce
corespund evenimentelor care s-au produs în entitate, pe
durata unui exerciţiu financiar.

Metoda directă este agreată de investitori deoarece este

punctul de plecare în realizarea previziunilor asupra cash-
flow-urilor, în vederea stabilirii valorii întreprinderii.
1.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7

 Formatul direct de raportare a fluxurilor de numerar are

o asociere mai puternică cu preţurile acţiunilor.

 Metoda directă reduce asimetria informaţiei şi duce la o

creştere a calităţii raportărilor financiare, oferind
informatii mai clare despre sursele de provenienţă şi
utilizările numerarului.

 În România, numărul entităţilor care utilizează metoda

directă este mult mai mare decât în alte ţări europene.
01/02/21
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash – Viziunea IAS 7
 Analiza unui eşantion care cuprinde 65 de societăţi
nefinanciare listate la Bursa de Valori Bucureşti, pentru o
perioadă de 10 ani: 2006-2015, a condus la concluzia că:
 metoda directă este aplicată de 46% din entităţile
analizate;

 metoda indirectă este aplicată de 54% din entităţile

analizate.

 Ȋn alte ţări europene, proporţia utilizării metodei

indirecte ajunge şi la 80-90%.

01/02/21
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash -Viziunea IAS 7
2.Metoda indirectă preferată de managerii care nu doresc
să prezinte utilizatorilor externi imaginea reală despre
activitatea de exploatare şi lichiditatea întreprinderii lor
sau să dezvăluie informaţii sensibile din punct de vedere
comercial.
 Metoda indirectă determină fluxurile de trezorerie din
activităţile de exploatare cu ajutorul informaţiilor din
contabilitatea de angajamente (Situaţia veniturilor şi
cheltuielilor, Situaţia poziţiei financiare), iar fluxurile de
investiţii şi finanţare utilizând informaţii de tip încasări
şi plaţi.
 TREZORERIE.doc 01/02/21 Marilena Mironiuc
 Situaţia fluxurilor de trezorerie - performanța
întreprinderii de a genera cash
 Fluxul de trezorerie (numerar) net sau cash-flow
(FTnet) se determină după relaţia:
FTnet  FT exp  FTinv  FTfin  C / PDCV
FTnet desemnează cresterea/descresterea netă de trezorerie
sau cash-flow-ul (CFl) ȋn cursul exercitiului;

 se poate calcula şi ca diferenţă între Numerarul şi

echivalentele de numerar de la sfârşitul (Nen1) şi de la
începutul (Nen0) exerciţiului financiar, astfel:
CFl  Nen1  Nen0  FTnet
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
 Fluxurile de trezorerie parţiale (Ftexp, Ftinv,
FTfin), ca şi fluxul de trezorerie net (Ftnet) pot
îmbrăca forma insuficienţei sau excedentului de
trezorerie.
 FTexp >0 fluxurile de trezorerie din activităţi de
exploatare pozitive şi cu o valoare cât mai mare →
performanţele activităţii de exploatare, deoarece:
- activitatea de exploatare, eficient gestionată, a generat mai
multe lichidităţi decât a consumat, ceea ce reduce
necesitatea de a recurge la surse externe de finanţare,
amplifică autonomia financiară a entităţii, crează
premisele pentru creşterea sa durabilă.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
!!! Când FTexp prevalează în totalul fluxurilor nete de
trezorerie → echilibrul de trezorerie este în mare parte
atins prin forţele proprii ale întreprinderii, iar puterea de
investire şi averea acţionarilor creşte.
 FTexp<0 valoarea negativă a acestui flux →
insuficienţă de trezorerie, provocat de cauze
multiple, precum:
- imobilizarea de resurse financiare în stocuri de materii
prime peste necesar sau în stocuri de produse greu
vandabile;
- o politică de credite comerciale neadaptată situaţiei
întreprinderii;
- obligaţii de plată în creştere faţă de terţi.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
!!! Dezechilibrul de trezorerie de exploatare are efect
nefavorabil asupra politicii de investiţii şi de
distribuire a dividendelor întreprinderii.
 FTinv>0 fluxurile de trezorerie din activităţi de
investiţii pozitive sunt expresia superiorităţii
încasărilor în raport cu plăţile generate de
operaţiunile de investiţii, aceasta poate indica:
- intenţia de restructurare a activităţii întreprinderii, care îşi
disponibilizează activele imobilizate;
- credite comerciale mari acordate de furnizorii de
imobilizări;
- dividende semnificative încasate de la entităţile afiliate
etc.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
!!! La astfel de surse de lichiditate întreprinderea nu
poate recurge în mod curent, având în vedere că
operaţiunile care le generează au caracter
ocazional.
 FTinv<0 fluxurile de trezorerie din activităţi de
investiţii negative → insuficienţa trezoreriei
derivate din activitatea de investiţii, care va
contribuie la reducerea lichidităţii întreprinderii;

- acesta se explică prin realizarea de investiţii din a căror

exploatare se aşteaptă fluxuri viitoare de trezorerie.
Finanţarea lor se poate face parţial din dezinvestiţii de
imobilizări, însă proiectele de investiţii ample necesită
utilizarea finanţării externe. Marilena Mironiuc
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
 FTfin>0 fluxurile de trezorerie din activităţi de
finanţare pozitive → excedent de trezorerie
provenit din operaţiunile de finanţare.
- la originea sa stau sursele de finanţare externă, menite
să completeze fluxurile de trezorerie generate de
activitatea de exploatare.

 FTfin<0 fluxurile de trezorerie din activităţi de

finanţare negative → rambursarea datoriilor, cel
mai probabil din activitatea de exploatare,
remunerarea acţionarilor pentru capitalul
investit în întreprindere sau lipsa unui program
de investiţii în perioada imediat următoare.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow

!!! Se diminuează astfel gradul de dependenţă faţă

de terţi şi cheltuielile financiare, cu consecinţe
favorabile asupra rentabilităţii întreprinderii.
 FTnet>0 creşterea netă de trezorerie şi echivalente
de trezorerie → excedent monetar temporar
destinat creşterii economice a întreprinderii.
- lichiditatea generată de activitatea de exploatare a permis
acoperirea nevoilor curente şi a celor din investiţii,
nefinanţate din vânzarea de imobilizări, precum şi o
politică de finanţare echilibrată.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii de tip cash-flow
 FTnet<0 fluxul de trezorerie net negativ →
deficitul de disponibilităţi derivat din activitatea
întreprinderii în decursul unui exerciţiu, care
perturbă efectuarea plăţilor curente.

- întreprinderea nu a avut capacitatea de a genera

suficientă lichiditate şi se va confrunta în viitor cu crize
de trezorerie.
- deficitul poate fi acoperit fie din excedentul de trezorerie
şi echivalentele de trezorerie existente la începutul
perioadei, fie din sursele externe.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
1. rata de acoperire din fluxurile de trezorerie
aferente activităţilor de exploatare a obligaţiilor
de plată (Ro) către creditori, acţionari şi a
obligaţiilor derivate din operaţiuni de investiţii:
!!! Indicatorul se calculează ca raport între fluxurile de
trezorerie din activităţi de exploatare şi suma dintre
anuitatea de rambursat a datoriilor care trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an (rata scadenţă anuală
plus dobânzile aferente plătite), dividendele plătite şi
plăţile pentru achiziţionarea de imobilizări:
FT exp
Ro 
A  Div p  Inv
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
!!! Când Ro>1, → întreprinderea a autogenerat
numerar din activitatea de exploatare, care a
permis acoperirea obligaţiilor mai sus amintite.

2. rata de rambursare a datoriilor la termen (RrA)

exprimă ponderea anuităţii de rambursat a
datoriilor mai mari de un an în fluxurile de
trezorerie din activităţi de exploatare:

A
RrA   100
FT exp
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
!!! reducerea indicatorului pe seama sporirii
fluxurilor de trezorerie pozitive din activităţi de
exploatare → creşterea performanţelor activităţii
de exploatare, care a fost în măsură să
remunereze furnizorii de capital, să ramburseze
ratele scadente şi să promoveze noi proiecte de
investiţii.

!!! descreşterea raportului pe seama diminuării

numărătorului → absenţa unei politici de investiţii
în întreprindere sau creşterea autonomiei sale
financiare.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
3. rata de plată a dividendelor (RDivp) reflectă
ponderea dividendelor plătite în fluxurile de
trezorerie din activităţi de exploatare:
Div p
RDivp   100
FT exp
!!! tendinţa de descreştere a raportului ca urmare a
majorării în ritm mai rapid a numitorului în
raport cu ritmul de creştere a numărătorului →
creşterea aptitudinii întreprinderii de a genera
suficient de excedent de trezorerie din exploatare
ceea ce a permis remunerarea aşteptărilor
acţionarilor.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
4. rata de reinvestire (RInvp) pune în evidenţă
ponderea plăţilor pentru achiziţionarea de
imobilizări (corporale, financiare) în fluxurile de
trezorerie din activităţi de exploatare:
Invp
RInvp  100
FT exp

!!! tendinţa de descreştere a raportului, datorită

diminuării numărătorului, → absenţa obiectivelor
de investiţii în strategia întreprinderii, şi
disponibilizarea unui excedent de trezorerie de
exploatare pentru acoperirea altor obligaţii de
plată. 01/02/21 Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
5. rata de plăţilor pentru activităţi de finanţare din Ftexp
(Rpfin) pune în evidenţă ponderea plăţilor determinate
de: rambursarea unor rate scadente, remunerarea
acţionarilor (dividende), rascumpărarea acţiunilor proprii
în fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare:

Tpfin
Rpfin   100
FT exp

!!! exprimă proporţia din Ftexp destinată plăţii

obligaţiilor către finanţatori.

01/02/21 Marilena Mironiuc

 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
6. rata capacităţii globale de rambursare din Ftexp (Rgr)
pune în evidenţă perioada de timp ȋn care datoriile totale
ar putea fi rambursate din Ftexp :

Dt
Rgr  (ani)
FT exp

!!! intervalul de timp de rambursare va fi cu atât mai

mic cu cât mai mari vor fi fluxurile de trezorerie din
activităţi de exploatare.

01/02/21 Marilena Mironiuc

 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

7. rata rentabilităţii comerciale în termeni de fluxuri

(Rc) se calculează raportând fluxurile de trezorerie
din activităţi de exploatare la încasările din
vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii:
FT exp
Rc  100
Vbs

!!! Raportul arată ce fluxuri de trezorerie din

activităţi de exploatare se realizează la 100 lei
venituri din vânzarea de şi prestarea de servicii.

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

8. rata încasării din cifra de afaceri (RÎCA) se

calculează raportând încasările din vânzarea de
bunuri şi prestarea de servicii la cifra de afaceri:

Vbs
RI CA  100
CA

!!! raportul arată ȋn ce proporţie veniturile din

vânzări, reflectate ȋn cifra de afaceri a exercitiului,
au fost efectiv ȋncasate.

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

9. rata încasării din profitul net (RÎPnet) se calculează

raportând cash-flow-ul net la profitul net al
exerciţiului:

Cash  Flow net

RI Pnet  100
Pnet

!!! raportul arată profitul net efectiv ȋncasat ȋn

cursul exercitiului.

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

10. rata încasării din rezultatul global (RÎRglobal) se

calculează raportând cash-flow-ul net la rezultatul
global al exerciţiului :

Cash  Flow net

RI Rglobal  100
Rglobal

!!! raportul arată rezultatul global efectiv ȋncasat ȋn

cursul exercitiului.

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

Ratele fluxurilor de trezorerie

1. Rata de acoperire a obligaţiilor de plată - R o= (FTexp/A+Divp+ Invp)

2. Rata de rambursare a anuităţilor din Ftexp - RrA = (A/ FTexp)100 (%)
3. Rata de plată a dividendelor din Ftexp - RDivp = (Divp /FTexp)100 (%)
4. Rata de reinvestire a Ftexp - RInvp = (Invp /FTexp)100 (%)
5. Rata plăţilor pentru activităţi de finanţare din Ftexp - Rpfin= (Tpfin/Ftexp)100 (%)
6. Rata capacităţii globale de rambursare din Ftexp - Rgr = (Dt/ FTexp) (ani)
7. Rata rentabilităţii comerciale - Rc = (Ftexp/Vbs)100 (%)
8. Rata încasării din cifra de afaceri - RÎ CA = (Vbs/CA)100 (%)
9. Rata încasării din profitul net - RÎPnet = (Cash-flow net /Pnet)100 (%)
10. Rata încasării din rezultatul global - RÎRglobal = (Cash-flow net/Rglobal)100 (%)

01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

Criteriile de performanţă bursieră utilizate de:

 investitorii potenţiali pentru a face aprecieri
asupra evoluţiei preţului de piaţă al unor societăţi
cotate ȋn care intenţionează să investească;
 societăţile care urmează să fie cotate la Bursă.

 Criteriile sunt grupate în:

1. criterii specifice abordării bazate pe comparaţia de
piaţă (multiplii),
2. criterii specifice abordării actuariale.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã
1.a. rezultatul (profitul) net pe acţiune (Earning Per
Share) calculat, în mai multe variante:
Pnet
EPS 
Nra

• Dacă entitatea a emis si acţiuni preferate (privilegiate), calculul se

realizează doar pentru acţiunile comune, astfel:
Pnet  Div p
EPS 
Nrac
• Dacă investitorul vrea să cunoască potenţialul de
autofinanţare a societăţii în raport cu numărul de acţiuni,
se determină capacitatea de autofinanţare pe acţiune, după
relaţia: CAF
CAFa 
01/02/21 Nra
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1.b. Dividendul pe acțiune (Dividend Per Share) este

un indicator cu valoare informaţională mare
pentru acţionarii minoritari care sunt preocupaţi
de o rentabilitate pe termen scurt:
Divt
Diva 
Nra
!!! informaţii despre numărul şi valoarea totală a fiecărui
tip de acţiuni emise, acţiuni răscumpărabile, acţiuni emise în
timpul exerciţiului financiar etc. se găsesc în Nota
explicativa ”Participaţii şi surse de finanţare”.
!!! profitul pe acţiune se poate calcula pe baza numărului
de acţiuni existent la închiderea exerciţiului sau în funcţie
de numărul mediu de acţiuni din cursul exerciţiului.Marilena Mironiuc
01/02/21
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã
1.c. Coeficientul de capitalizare bursieră, în limbaj
anglo-saxon Price Earning Ratio (PER) - utilizat
pentru a aprecia reacţia investitorilor la
modificările rezultatului net al societăţii cotate.
P
PER 
EPS
sau

P
PER 
CAFa

!!! PER arată preţul (P- Share Price/Stoc Price) pe care investitorii
sunt gata să-l plătească pentru profitul net pe acţiune (EPS);
!!!
01/02/21
PER arată de câte ori investitorii sunt dispuşi să
plătească profitul pe acţiune (“multiplu curs-profit”);
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! PER poate evidenţia câţi ani (exerciţii financiare) de

rezultat net pe acţiune sunt necesari pentru a recupera
investiţia într-o acţiune sau rezultatele net pe acţiune din câţi
ani sunt necesare pentru a recupera investiţia într-o acţiune;

!!! PER arată în cât timp (exerciţii financiare) preţul

(cursul) unei acţiuni capitalizează rezultatul net pe
acţiune.
Nr. Tabelul nr. 1. Valori de referință pentru PER
PER Interpretare
crt.
Acțiunile societății cotate sunt puternic subevaluate pe piața financiară
1. <5
(„vot de neîncredere” din partea investitorilor)
2. 5 - 10 Acțiunile societății cotate sunt subevaluate pe piața financiară
Piața financiară este îndreptăţită să facă aprecieri favorabile cu privire
3. 10 - 15
la rezultatele viitoare ale societății cotate
4. 15 - 20 Acțiunile societății cotate sunt supraevaluate pe piața financiară
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

 Într-o altă variantă, PER rezultă raportând

valoarea societății cotate (CB - capitalizarea
bursieră - Market Value) la rezultatul (profitul) net,
astfel: CB
PER 
Pnet

!!! PER indică de câte ori rezultatul net (Net Profit) al societății
cotate se regăsește în valoarea acesteia (capitalizarea
bursieră).
!!! PER are mai mare relevanţă dacă se utilizează în
analize comparative, se preferă comparaţia între PER al
societăţii analizate şi PER mediu al sectorului.
!!! societatea cu cel mai scăzut PER este considerată a fi cea
mai puţin scumpă pentru investitori. Marilena Mironiuc
01/02/21
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1. d. Coeficientul de creştere a profitului net estimat

sau Projected Earning Growth (PEG) - măsoară
gradul în care o acţiune este sau nu supraevaluată
pe piaţă; se determină raportând PER la rata
anuală estimată de creştere a profitului net (RPnet)
al societăţii: PER
PEG 
RPnet

!!! PEG se analizează, în special, când PER al societăţii are

valori peste media sectorului sau peste nivelul mediu al lui
PER de pe piaţa financiară.
!!! valoarea recomandată pentru PEG este unu.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! PEG > 1 → preţul (cursul) acţiunii include o parte din

profitul viitor estimat, adică investitorul plăteşte mai mult
în prezent pentru profitul prognozat, ceea ce îl poate
determina să se orienteze spre alte oportunităţi de
investiţii, spre acţiuni al căror PEG se apropie cât mai
mult de valoarea unitară.
!!! PEG < 1 → marchează scaderea ritmului viitor de
creştere a rezultatului net şi prin urmare un plasament
riscant pentru investitor.

!!! PEG pierde din credibilitate pentru că este dificil de

estimat potenţialul de creştere a rezultatului net, motiv
pentru care se recomandă calculul indicatorului în
funcţie de istoricul creşterii profitului net.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1.e. Coeficientul de capitalizare a dividendelor

(PER1) este o variantă a PER, calculat fie raportând
preţul (cursul) acţiunii (P) la dividendul pe acţiune (Div),
fie raportând preţul (cursul) acţiunii la rezultatul net pe
acţiune distribuit (Dividend Payout
Dividend  Ratio=d=Diva/EPS):
P
PER1 
Diva

P
PER1 
d
!!! PER1 are în vedere că, în realitate, rezultatul net
nu va fi niciodata integral distribuit, din acest motiv
este luat în calcul doar partea din rezultatul net pe
acţiune distribuită. 01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! PER1 reflectă cu adevărat termenul de recuperare

a investiţiei efectuate în titlurile unei societăţi, din
dividendul pe acţiune.
!!! PER1 tinde să privilegieze societăţile a căror rată
de distribuire a dividendelor este relativ ridicată,
respectiv societăţile aflate în faza de maturitate a
ciclului lor de viaţă, care înregistrează profituri
stabile.
1.f. Coeficientul de capitalizare a cash-flow-ului
(PER2) este raportul dintre preţul (cursul) acţiunii
(P) şi cash-flow-ul pe acţiune (CFla) sau raportul
dintre valoarea întreprinderii (capitalizarea
bursieră) şi cash-flow (CFl):
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã
P
PER2 
CFla

CB
PER2 
CFl

!!! PER2 are în vedere că rezultatul net nu permite

măsurarea directă a lichidităţii societăţii cotate,
pentru că rezultatul net contabil nu este
întotdeauna un rezultat efectiv încasat.
!!! PER2 reflectă preţul pe care acţionarul este
dispus să-l plătească pentru cash-flow-ul pe
acţiune. Acţiunile vor fi mai atractive pentru
investitori când cash-flow-ul pe acţiune are
tendinţă crescătoare.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1.g. Coeficientul de capitalizare a activului net, în

limbaj anglo-saxon Price Book Ratio (PBR), se
calculează raportând prețul (cursul) acţiunii (P -
Share Price/Stoc Price) la activul net contabil pe acţiune
(ANCa - Net Asset Value Per Share) sau ca raport între
valoarea societăţii (CB - capitalizarea bursieră -
Market Value) şi activul net contabil (ANC - Net Asset Value) :

P
PBR 
ANCa

CB
PBR 
01/02/21 ANC
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! PBR < 1 (în realitate se întâmplă rar) → societatea este

subevaluată pe piaţa financiară, ceea ce echivalează cu
faptul că societatea valorează mai puţin decât valoarea sa
contabilă sau ca preţul unei acţiuni este mai mic decât
valoarea contabilă divizată la numărul de acţiuni ale
societăţii.
!!! PBR < 1 → valori decotate sau subcotate ale acţiunilor,
acesta reprezentând un semnal de cumpărare pentru
investitori.
!!! PBR > 1 → titlul va fi supraevaluat sau supracotat în
raport cu valoarea sa contabilă, ceea ce pentru posesorul
de titluri reprezintă un semnal de vânzare.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1.h. Coeficientul capitalizării bursiere globale

(PERg) – raportul dintre capitalizarea bursieră
globală (CBG) şi unul dintre soldurile
intermediare de gestiune (cifra de afaceri,
valoarea adăugată, excedentul brut de exploatare
etc.):     CBG

PERg 
 CB  Dt 
CA
  CBG
 
PERg 
 CB  Dt 
Vad

  CBG
 
PERg 
 CB  Dt 
01/02/21 EBE Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! CBG = valoarea societăţii sau preţul pe care un investitor

ar trebui să-l plătească pentru a achiziţiona societatea în
integralitatea sa, liberă de datorii, adică: capitalizarea
bursieră plus suma necesară pentru plata tuturor
datoriilor.
!!! PERg arată de căte ori se regăseşte cifra de afaceri,
valoarea adăugată, excedentul brut de exploatare în
valoarea societăţii (capitalizarea bursieră globală) sau de
câte ori se vinde cifra de afaceri, valoarea adăugată,
excedentul brut de exploatare al societăţii analizate .

!!! Societăţile ai căror PERg vor avea valori mai

mari sunt considerate mai scumpe decât
societăţile concurente cotate.
01/02/21 Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

1.k. Randamentul plasamentului (rp) este inversul

lui PER, respectiv raportul dintre profitul net pe
acţiune (EPS) şi prețul (cursul) acţiunii (P) sau
raportul dintre profitul net al exerciţiului (Pnet) şi
capitalizarea bursieră (CB):
EPS 1
rp  
P PER
Pnet
rp 
CB
!!! rp - interesează acţionarii majoritari şi reflectă
remunerarea aşteptată de acţionari ca urmare a capitalului
investit într-o acţiune.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! rp , creşte preţul (cursul) acţiunilor pentru care s-a

previzionat un rezultat net pe acţiune egal cu EPS, situaţie
favorabilă pentru investitorii care înregistrează astfel o
plusvaloare sau o creştere a capitalului iniţial investit
într-o acţiune.

!!! rp , scade preţul (cursul) acţiunilor pentru care s-a

previzionat un rezultat net pe acţiune egal cu EPS,
investitorii pieţei financiare nu sunt semnificativ atraşi de
acţiunile societăţii, pentru că pe termen lung nu se
anticipează obţinerea unui rezultat net pe acţiune superior
celui care ar putea fi obţinut din investiţii în alte titluri
care presupun un nivel de risc similar.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! Randamentul dividendelor sau Dividend Yield

(DIVY) - calculat ca raport între dividendul pe
acţiune (Diva) şi preţul (cursul) de piaţă al unei
acţiuni (P) sau dividendele totale (Divt) şi
capitalizarea bursieră (CB):
Diva
DIVY 
P
Divt
DIVY 
CB

!!! DIVY are semnificaţia randamentelor aşteptate de

acţionarii minoritari de la plasamentele efectuate.
01/02/21
Marilena Mironiuc
 Criterii bursiere - abordarea bazatã pe comparaţia de piaţã

!!! DIVY redus poate indica o creştere a cursului

sau un rezultat net mediocru care nu a permis
distribuirea semnificativă a dividendelor.

!!! DIVY foarte ridicat poate evidenţia că acţiunile

societăţii nu sunt apreciate la valoarea lor şi că
perenitatea dividendelor nu este asigurată.

01/02/21 Marilena Mironiuc

 Bibliografie aferentă Cap. II
1. Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entităţii economice. Modelare.
Echilibru. Eficienţă. Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
2. Clément, T., Le guide complet de l’analyse technique: Pour la gestion
de vos portefeuilles boursière, Edition Maxima, Paris, 2008
3. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-
metodologice și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006
4. Petrescu, S., Analiză şi diagnostic-financiar-contabil. Ghid teoretico-
aplicativ, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2008
5. Picon, O., Comprendre la Bourse pour gagner à la hausse comme à la
baisse, Maxima, Paris, 2008
6. Robu, V., Anghel, I., Şerban, E.-C., Analiza economico-financiară a
firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2014
01/02/21