CONTEXTE SI INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA GANDIRII LATERALE

LA COPILUL PRESCOLAR

„Gândirea reprezintă resursa supremă a omenirii. În gândire, principala

dificultate este confuzia. Încercăm să facem prea multe deodată.
Suntem coplesitți de emoții, informații, logică, speranță și creativitate.
Este ca și cum ai încerca să jonglezi cu prea multe mingii.”
(Edward de Bono)
 GANDIREA LATERALA

GANDIREA LATERALA “reprezintă o modalitate de gâ ndire ce caută soluţii la probleme greu

de rezolvat prin metode și elemente, ce ȋn mod normal, ar fi ignorate de gâ ndirea logică .”

Gândirea laterală semnifică un mod de a gâ ndi care urmă reşte schimbă ri în

percepţii, concepte şi idei prin utilizarea unor instrumente specifice. După ce înveţi tehnicile de
gâ ndire laterală poţi să :
- rezolvi probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obişnuite;
- priveşti lucrurile din mai multe perspective- ai abilitatea de a gâ ndi altfel decâ t critic şi
analitic;
- descoperi idei noi şi creezi noi produse, procese şi servicii;
- valorifici la maxim potenţialul indivizilor şi echipelor ai şansa de a inova şi a fi lider pe
piaţă ;
- poţi preîntâmpina blocajele în gâ ndire;
- eşti proactiv;
- vezi oportunită ţi acolo unde alţii vă d probleme;
- derulezi aceleaşi procese mult mai eficient, salvâ nd timp şi bani.
 GÂNDIREA LATERALÃ/GÂNDIREA VERTICALÃ

Edward de Bono face diferenţa intre gândirea laterală și gândirea verticală, care poate fi descrisă
ca fiind tradiţională, logică. Pe de altă parte, gândirea laterală sugerează faptul că elevul ar trebui să
experimenteze diferite modalităţi de analiză a unei cerinţe, ȋn loc să accepte cea mai simplă modalitate
de rezolvare. De Bono nu este ȋmpotriva gândirii verticale. El vede gândirea laterală ca fiind
complementara acesteia, una completează eficacitatea celeilalte.

Gândirea laterală:
• nu este altceva decât abilitatea de a gândi creativ

• este strâns legată de intuiţie, creativitate și dispoziţie, toate au aceeași bază

• este un proces deliberat.
• este un mod de folosire a minţii, ca și gândirea logică, dar de alt tip.
 Gâ ndirea laterală presupune renunțarea la limite de orice fel, îndepă rtarea modului de
gândire tradițional, și eliminarea prejudecă ților din minte.

Câ nd gâ ndim lateral nu suntem interesaţi de natura unui aranjament de informaţii ci de

direcţia ȋn care ne poate duce acesta. Obiectivul gâ ndirii nu este corectitudinea ci eficienţa.

Gâ ndirea laterală se axează   pe restructurarea acestor modele (intuiţia) și determinarea

unor modele noi (creativitatea).

Gâ ndirea laterală și cea verticală sunt complementare.

Gâ ndirea verticală sau logică presupune existenţa corectitudinii pe parcursul ȋntregului

demers, ea face o selecţie prin excludere, negaţia este instrumentul folosit pentru a exclude.
Gâ ndirea laterală ne permite să facem erori pe parcurs, dar ȋn final trebuie să avem totuși
dreptate.

GÂNDIREA LATERALĂ
 Deschide drumuri noi;
 Generează abordări alternative chiar după ce a
gă sit abordarea cea mai promiță toare;
 Urmă rește să genereze diferite abordă ri;
 Urmă rește plăcerea de a înainta, nu o anume
direcție;
 Urmă resște mișcarea și schimbarea pentru a
genera o directție;
 Mișcarea și schimbarea sunt o cale de a declanşa 
o remodelare;  Este secvenţială (putem ajunge la o concluzie
 Caută , dar nu știe ce caută , pâ nă nu găseşte;
 Este o provocare;
 Poate face salturi (pașii nu au o succesiune
strictă ), iar fiecare pas nu trebuie să fie corect;
 Nu are negaţii pentru a bloca anumite drumuri;
 Primeşte cu bucurie intervenţiile întâ mplă toare; 
 Nu foloseşte categorii, etichete şi clasifică ri fixe; 
 Urmează că ile mai puţin probabile;
 Este un proces probabilistic;
 Foloseşte informaţia pentru valoarea sa
intrinsecă , pentru a restructura modele;
 Gâ ndirea laterală este acelaşi lucru cu logica
inductivă
GÂNDIREA VERTICALĂ
 Alege o cale şi le elimină pe celelalte;
 Ia în calcul mai multe abordă ri, pâ nă identifică
abordarea cea mai promiță toare;
 Se rezumă la cea mai bună abordare;
 Presupune o direcţie clar definită pentru
rezolvarea unei probleme;
 Are întotdeauna o direcție utilă ;
 Ştie ce caută ;
Este analitică;
printr-o suită validă de paşi.) iar fiecare pas
trebuie să fie corect;
 Există negaţii pentru a bloca anumite drumuri;
 Elimină ceea ce nu este relevant; foloseşte
categorii, etichete şi clasifică ri fixe;
Urmează cele mai plauzibile că i;
Este un proces finit;
 Gâ ndirea verticală dezvoltă idei care sunt
generate de gâ ndirea laterală .
 Gâ ndirea verticală înaintează doar dacă există o
direcţie în care să înainteze, gâ ndirea laterală
înaintează pentru a genera o direcţie
EXERCIŢII PENTRU EXERSAREA GÂNDIRII LATERALE

Într-un coș sunt șase ouă. Şase persoane iau fiecare câte un ou. Cum se explică faptul că ȋn coș mai este un ou?

Ultimul dintre cei șase ia oul cu tot cu coș.

Pe un deal, lângă o casă izolată, se află cinci bucăţi de

cărbune, un morcov, și un fular. Nimeni nu le-a pus pe
iarbă, și totuși există o explicaţie pentru existenţa lor
acolo. Care e aceasta?

Cărbunele, morcovul și fularul fuseseră folosite de copii să

facă un om de zăpadă, care ȋntre timp s-a topit.
 Uniţi cele 9 puncte folosind numai patru linii
drepte, care să fie trasate fără a ridica creionul de
pe hârtie.
Presupoziţia iniţială, ȋn acest caz, este aceea că liniile drepte care trebuie să
unească punctele nu au voie să depășească graniţele formate de punctele
marginale (așezate ca ȋntr-un pătrat din puncte). Dacă răsturnăm această
presupoziţie și depășim limitele respective, problema se dovedește ușor de
rezolvat.
 STIMULAREA GÂNDIRII LATERALE LA PREŞCOLARI

Gândirea laterală implică dezvoltarea în rândul preşcolarilor a unor deprinderi centrate pe:

- Capacitatea de procesare a informaţiei: permite preşcolarului să colecteze informaţii

relevante în rezolvarea unei probleme, să sorteze, să clasifice, să compare, să analizeze şi
să creeze relaţii;
- Capacitatea de argumentare: permite preşcolarului să argumenteze opinii şi acţiuni, să
tragă concluzii, să folosească un limbaj adecvat în exprimarea unei opinii;
- Capacitatea de chestionare: permite preşcolarului să adreseze întrebări relevante în
rezolvarea problemei, să planifice, să prevada rezultate şi să anticipeze consecinţe, să -şi
testeze concluziile şi să -şi îmbunătăţească rezultatele;
- Capacitatea de gândire creativă: permite preşcolarului să genereze idei, să sugereze
ipoteze, să aplice imaginaţia, să caute alternative, să ofere soluţii inovative;
- Capacitatea de evaluare: permite preşcolarului să evalueze informaţia, să emită criterii
de evaluare şi să aibă încredere în propria judecată.
 Devereaux (2002) scoate în evidenţă importanţa unei chestionări adecvate pentru stimularea
gândirii laterale a preşcolarilor, şi dă câteva exemple de întrebări cheie:

- Ce s-ar intampla dacă tu…?

- Te-ai gândit la…?
- Care este problema ta…? Cum poţi afla despre….?
- Ce se întâmplă când procedezi aşa? De ce crezi că se va întâmpla asta?
- Cum poţi îndrepta acest lucru?
- Ce observi la….?

Astington (2000) sugerează o listă de “verbe mentale” care permit copiilor să îşi
dezvolte o mai bună înţelegere a problemelor:

- Cunoaştere: a gândi, a şti, a ghici, a-şi aminti, a uita, a păcăli, a însemna

- Dorinţa: a dori, a avea nevoie, a plăcea, a iubi
- Percepţie: a privi, a vedea, a arăta
 PALARIILE GÂNDITOARE
Pălăria Albă se concentrează pe informaţii. Se referă la
fapte, figuri, informaţii disponibile sau necesare.
Pălăria Galbenă se concentrează pe beneficii şi aspecte
pozitive.
Pălăria Roşie dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile.
Pălăria Neagră este pălăria problemelor, criticilor şi a
precauţiilor.
Pălăria Verde este cea a creativităţii, schimbării, a alternativelor,
propunerilor, a ceea ce este interesant şi provocator. Aici pot fi
folosite tehnici de gândire laterală.
Pălăria Albastră este pălăria coordonării. Nu vizează
un subiect în sine, ci procesul gândirii.
 Creativitate
Pozitivism

Obiectivitate

Intuitie Procesare

Negativism
 Scufiţa Roşie
(poveste cu sfârşit dat)
 
Scopul activitãţii:
Deprinderea copiilor cu alcãtuirea unei
povestiri cu sfârşit dat prin utilizarea
imaginilor puse la dispoziţie;
Îmbogãţirea vocabularului cu noi cuvinte;
Dezvoltarea gândirii laterale;
 
Sarcina didacticã:
Creaţi firul povestirii cu sfârşit dat
( “Scufiţa,împreunã cu mama şi bunica au
trãit fericite pânã la adânci bãtrâneţi”)
folosindu-vã doar de personajele date ( toate
personajele din poveste,mai puţin vânãtorul) ;
 
 
 Jocul are un rol importanta in dezvoltarea abilitatilor de a reflecta asupra unor alternative. O
importanta deosebita este atribuita jocurilor simbolice, unde unor obiecte li se pot da diferite intrebuintari,
folosind imaginatia.

Jucariile reprezinta esenta jocului in randul prescolarilor, care este principal lor activitate, prin
intermediul caruia exloreaza si inteleg mediul inconjurator si isi dezvolta presonalitatea. Cele ma bune jucarii
pentru copii sunt acelea care sunt adaptate nevoilor prescolarilor si dezvoltarii acestora. Mediul inconjurator
trebuia sa contina elemente familiare care sa ii conecteze cu propriile experiente, dar si altele noi care sa le
extinda orizontul de cunoastere.

Jucariile, pentru a dezvolata gandirea laterala a prescolarilor, capacitatea de a rezolva probleme, trebuie sa aiba
urmatoarele caraceristici:

1. Sigure, durabile, atractive

2. Specifice varstei
3. Cu multiple intrebuintari
4. Incurajeaza explorarea si experimentarea
5. Stimuleaza gandirea
6. Ofera relatii imple de cauza – efect
7. Ofera experiente cu final deschis pentru luarea deciziilor
8. Sa dezvolte creativitatea
Aceste jucarii reprezinta uneltele prin care se imbunatateste procesul de invatare, iar cadrul didactic are
responsabilitatea sa amenajeze mediul inconjurator in asa fel incat prin utilizarea acestor jucarii sa isi dezvolte
capacitatea de rezolvare de problem, gandirea creativa.

Copiii invata prin intermediul explorarii si participarii active, interactiunea cu adultii, colegii si diferite
materiale.

O serie de jucarii care stimuleaza gandirea laterala a prescolarilor, ce nu ar trebui sa lipseasca din salile de
grupa sunt: puzzle-uri, jocuri de carti, bile, cuburi si diverse seturi de constructii, jocuri de sortare si grupare,
clesti, plastelina, papusi, lotto-uri, jucarii casnice, instrumente muzicale, flori si frunze, nasturi, sticle, marionete
etc.

Toate aceste jucarii pot fi folosite cu usurinta in cadrul activitatilor din toate domeniile experientiael, avand
intrebuintari diverse, ce permit copiilor sa isi dezvolte creativitatea prin diverse jocuri de rol, diverse activitati de
sortare, grupare, jocuri de constructii, jocuri de masa, experimente etc.