MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “ FUNDENI”

BUCUREŞTI

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU BOALA DE

REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN

COORDONATORI:
PROF. PANDURU VERONICA
CRĂESCU CRINA ABSOLVENT:
TUŢĂ CRISTINA GABRIELA

SESIUNEA AUGUST 2018

 BOALA DE REFLUX GASTRO-
ESOFAGIAN (BRGE)

DEFINIŢIE
 Boala de reflux gastro-esofagian este o afecţiune
digestivă cronică determinată de refluarea
conţinutului gastric acid din stomac în esofag, din
cauza relaxării inadecvate a sfincterului
esofagian inferior.  
 ETIOPATOGENIE

 Refluxul patologic se produce în condiţiile:

1. insuficienţei mecanismelor de valvă a
esofagului distal determinat de incompetenţa
mecanică a sfincterului esofagian inferior,
2. insuficienţei clearance-ului esofagian,
3. în condiţiile unor dismotilităţi gastrice ce
cresc refluxul fiziologic,
 Alţi factori ce favorizează refluxul sunt: 
- modificările hormonale din timpul sarcinii ,
- sfincter esofagian slab,
- hernia hiatală,
- alimentaţia excesivă.
 SIMPTOMATOLOGIE

 Manifestări digestive
  - arsura retrosternală (pirozis) postprandială,
  - durerea toracică retrosternală,
   - regurgitaţia,
  - sialoreea,
- odinofagia,
- disfagia,
 Simptomatologia digestivă atipică: gust
metalic,dureri epigastrice postprandiale cu
iradiere atipică în mandibulă, în baza gâtului sau
în braţe şi interscapular, greţuri, eructaţii, vome,
senzaţii de plenitudine, meteorism.
 SIMPTOMATOLOGIE

Manifestări extradigestive:
 manifestările respiratorii: tuse nocturnă (confundabilă cu
tusea de decubit din insuficienţa cardiacă stângă),
pneumonii recurente localizate în special la baza dreaptă,
bronşite cronice, dezvoltarea bronşectaziilor, abceselor
pulmonare, fibrozei pulmonare idiopatice, atelectaziei
pulmonare, hemoptiziei.
 la copii - dezvoltarea stridorului, asfixiei, pneumoniilor
prin aspiraţie, astmului bronşic,
 manifestări cardiace: dureri precordiale( angina-like)
noncardiace, dereglări de ritm,
 manifestări stomatologice: carie cu dezvoltarea în
continuare a halitozei, erozii dentare, senzaţii de arsură pe
limbă, sialoree abundentă,
 manifestări otolaringologice: disfonie, faringită, laringită,
halenă, otalgie, durere cervicală, senzaţie de nod în gât,
tuse cronică, stridor, dureri paracervicale. 
 INVESTIGAŢII
 endoscopia digestivă superioară cu prelevare de
biopsii: metoda ideală pentru evidenţierea
leziunilor mucoasei esofagiene induse de reflux,
aprecierea extensiei acestora şi excluderea altor
cauze; doar 40-60 % dintre pacienţii cu BRGE
prezintă modificări endoscopice ale esofagului
distal,
 pH-metria esofagiană: monitorizarea
ambulatorie a pH-lui esofagian timp de 24 ore,
 alte metode: examen radiologic baritat,
manometrie esofagiană, etc.
 COMPLICAŢII

 esofagita de reflux (esofagita peptică) - cel

mai frecvent,
 ulcer esofagian, ce poate determina
hemoragie digestivă sau rar perforaţie
esofagiană,
 stenoze esofagiene peptice,
 esofag Barrett (leziune premalignă, cu risc
de dezvoltare a adenocarcinomului
esofagian).
 TRATAMENT
 Igieno-dietetic – modificarea stilului de viaţă,
 Medicamentos:
- antiacide : neutralizarea acidului gastric refluat cu
ameliorarea rapidă a simptomatologiei,
- antisecretorii : inhibă secreţia acidă, gastrică - blocanţi
de H2 receptori şi inhibitori de pompă de protoni,
- prokinetice : stimulează golirea gastrică şi clearence-ul
esofagian, protectori de mucoasă,
 Endoscopic sau chirurgical- în cazul eşecului
tratamentului medicamentos , în controlul simptomelor
sau în vindecarea esofagitei şi la pacienţii ce necesită
tratament antireflux pe termen lung pentru prevenirea
recăderilor clinice.
 CAZURI CLINICE
STUDIU DE CAZ
CAZUL I : M.G., VÂRSTA : 55 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL : REFLUX GASTRO-
ESOFAGIAN
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
 pirozis, durerea toracică,

 odinofagia, disfagia, eructaţii, greţuri ,

 vărsături, balonări, flatulenţă,

 hipersalivaţie, disfonie, scădere ponderală,

oboseală, agitaţie, nelinişte.
 CAZURI CLINICE
STUDIU DE CAZ
CAZUL II : M.I., VÂRSTA : 59 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL : REFLUX GASTRO-
ESOFAGIAN
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
 arsură retrosternală,
 greutate la înghiţire,

 oboseală, greţuri , vărsături,

 balonări, flatulenţă, hipersalivaţie,

 scădere ponderală.
 CAZURI CLINICE
STUDIU DE CAZ
CAZUL III : D.A., VÂRSTA : 73 ANI
DIAGNOSTIC MEDICAL : REFLUX GASTRO-
ESOFAGIAN, BOALĂ ULCEROASĂ
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ:
 durere în epigastru, pirozis, odinofagie,

 arsură retrosternală,

 greutate la înghiţire, oboseală,

 greţuri, balonări, flatulenţă,

 hipersalivaţie, scădere ponderală.

 DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE
NURSING
Culegere de date :
Circumstanţe de apariţie
 factori exogeni : alimentele, alcoolul,
medicamentele,
 factori endogeni: hernia hiatală,
 obezitatea, stomacul operat,
 diabetul zaharat,
 sindromul intestinului iritabil.
 DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE
NURSING
Nevoi prioritar perturbate
 Nevoia de a evita pericolele,
 Nevoia de a mânca, a bea,
 Nevoia de a dormi, a se odihni,
 Nevoia de a elimina ,
 Nevoia de a respira ,
 Nevoia de a comunica,
 Nevoia de a învăţa.
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

 disconfort abdominal,
 deficit de volum lichidian,
 alimentaţie inadecvată prin deficit,
 intoleranţă digestivă,
 fatigabilitate,
 deficit de autoîngrijire,
 circulaţie inadecvată,
 deficit de cunoştinţe,
 risc de complicaţii.
 OBIECTIVE

 pacientul să prezinte stare de confort fizic şi

psihic,
 pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi
nutriţional,
 pacientul să cunoască modul de viaţă, de
alimentaţie,
 pacientul să se poata autoîngriji,
 pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei
de evoluţie a bolii, nevoilor sale calitative şi
cantitative,
 pacientul să fie ferit de complicaţii.
 INTERVENŢII
 repausul la pat în poziţie semişezând,
 măsuri de igienă, supravegherea pacientului,
 pregătire materiale, pregătire fizică şi psihică a pacientului,
efectuarea tehncilor de nursing şi investigaţii,
 supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative,
 a comportamentului, a greutăţii corporale ,a eliminărilor,
 educaţia pacientului şi antrenarea familiei pentru a respecta
alimentaţia şi normele de viaţă impuse,
 asigurarea alimentaţiei adecvate,
 administrarea medicaţiei respectând ritmul şi modul de
administrare,
 efectuarea bilanţului hidric, zilnic între lichidele ingerate şi
cele excretate,
 respectarea normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale.
 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
 Este important să aveți 5-6 mese/zi, puțin abundente într-o
atmosferă relaxată, calmă, fără conflicte și să evitați în timpul
mesei lectura, privitul la televizor sau computer.  
 Pentru scăderea travaliului gastric se recomandă o bună
masticație a alimentelor. 
 Evitați să luați masa cu 2-3 ore înainte de culcare și întinderea
la orizontală cel puțin 30 minute după o masă principală.
 Dormiți cu capul mai ridicat prin adăugarea unei perne în plus
sau prin înclinarea patului cu 15 grade față de orizontală.
 Evitați centurile, corsetele, îmbrăcămintea prea strâmtă (cresc
riscul pentru reflux) și dormitul pe burtă.
 Evitați efectuarea unei activități fizice viguroase după masă.
Evitați, de asemenea, ridicarea obiectelor grele, care pot crește
suplimentar presiunea intraabdominală.
 CONCLUZII
 Majoritatea persoanelor care au dezvoltat boala de reflux
gastroesofagian vor avea simptome toată viaţa.
 În funcţie de severitatea simptomelor, tratamentul va fi de
întreţinere, continuu sau numai în anumite ocazii, în care apar
simptomele bolii de refux.
 Tratamentul de lungă durată, uneori pentru toata viaţa este
indicat în cazurile în care simptomele sunt severe, deoarece
acestea tind să revină dupa oprirea tratamentului. 
 Chiar şi când simptomele sunt ameliorate doar prin schimbarea
stilului de viaţă sau terapia cu antiacide ce nu necesita
prescripţie, aceste metode terapeutice trebuiesc continuate toată
viaţa pentru a preveni recurenţa simptomelor. 
VĂ MULŢUMESC!