Stresul,

Boală a
secolului
XXI
Moisii Andreea-Maria
MID, Anul I
 CUPRINS
I. Ce este stresul?

II. Cum se manifestă stresul?

III. Să înțelegem reacția la stres

IV. Surse de stres

V. Consecințe ale stresului

VI. Metode de combatere ale stresului

VII.Webgrafie
I. Ce este stresul?
Stresul este un fenomen complex, care apare din
confruntarea unei persoane cu cerinte, situatii care
sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu
miza semnificativa pentru persoana respectiva.
Stresul are o valoare subiectiva, in sensul in care
ceva ce este simtit ca provocator sau palpitant
pentru cineva, pentru altcineva poate fi dificil sau
amenintator. Raspunsul la stres este diferit de la o
persoana la alta si este determinat de factori
genetici si de experiente de viata diferite.
În doze mici, stresul ne poate ajuta să facem
performanţă sub presiune, dar şi să depăşim orice
obstacol. Însă atunci când funcţionezi în
permanenţă pe „modul de urgenţă”, mintea şi
corpul tău vor plăti un preţ.
Stresul mai este cunoscut şi ca boala secolului XXI şi reprezintă modul în care organismul răspunde la orice tip de
ameninţare. Când simte un pericol, acesta reacţionează imediat, prin urmare, acesta încearcă să te protejeze de acei
factori ameninţători. Dacă ne luăm după definiţia din DEX, stresul este tradus ca “termen general utilizat pentru
orice factor din mediu (traumatism, emoţii, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om şi la animale o stare de
tensiune şi o reacţie de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; efect nefavorabil produs
asupra organismului fiinţelor de un factor de mediu”.

Walter Bradford Cannon, medic si profesor la Universitatea Harvard, a fost un pionier in explorarea biochimiei stresului.
In urma cu aproape un secol, cercetarile sale l-au convins ca spaima nu exista doar la nivelul mintii, ci implica si o
reactie fizica. Prin experimentele realizate pe caini care latrau la pisici inchise in custi, Cannon a putut sa izoleze un
hormon secretat de glanda suprarenala a pisicilor atunci cand acestea erau speriate. Cand a injectat acest hormon
unei pisici calme animalului i s-a declansat brusc o reactie fizica de teama. Bataile inimii pisicii si presiunea arteriala
au crescut brusc, iar debitul sanguin catre muschi a crescut de asemenea. Cannon a denumit aceasta manifestare
drept reactie fiziologica activata ca raspuns la un eveniment periculos sau la un atac care ameninta viata. Este ceea
ce azi numim raspunsul de tip „lupta sau fugi”.
II. Cum se manifestă stresul?
Indiferent dacă factorul de stres specific cu care te confrunți este un
accident de mașină, o ceartă puternică sau durerea provocata de
artrită, fiecare amenințare potențială sau efectivă declanșează o
cascadă de hormoni ai stresului care produc modificari
fiziologice bine orchestrate.
 
Cunoști cu siguranță aceste senzații. Inima îți bate mai repede. Mușchii
se încordează. Respirația este accelerata, îți transpiră mâinile.
Însă modul și motivul pentru care aceste reacții au loc, precum și
efectele declanșate atunci când aceste reacții se produc în mod
repetat de-a lungul timpului - sunt întrebări la care cercetatorii
încearcă de mulți ani să găsească răspunsuri.
 Cum putem recunoaște că nu suntem „on
the right track”?
Stresul se poate „infiltra” ușor în viața ta, sau altfel spus, te familiarizezi cu el și tocmai de aceea este foarte important să fii
conștient de semnalele de avertizare cel mai frecvent întâlnite.

La nivel cognitiv vei
observa: probleme
legate de memorie și
de concentrarea
atenției, dificultăți în
luarea deciziilor,
negativism, îngrijorare
constantă.
Pe plan emoțional: stare de
nefericire generală, stare de
agitație și anxietate, stări
emoționale schimbătoare,
iritabilitate sau furie,
sentimente de copleșire,
însingurare și izolare.
Simptome comportamentale: La nivel fizic: dureri
creșterea sau scăderea poftei de de cap sau corporale,
mâncare, dificultăți în legătură cu diaree sau constipație,
somnul, amânarea sau neglijarea greață, amețeli, dureri
responsabilităților, folosirea în piept, palpitații,
alcoolului sau a altor substanțe scăderea sau pierderea
pentru relaxare, ticuri nervoase. libidoului, răceli
frecvente.
 III. Să înțelegem
reacția la stres
Descoperirea lui Walter Cannon a fost corecta si a constituit punctul de plecare. De
atunci, oamenii de stiinta au aflat mult mai multe lucruri despre reactia corpului la
stres. Aceasta implica nu doar un hormon, ci o serie de hormoni, creierul si o parte
a sistemului nervos denumita sistemul nervos autonom (sistemul nervos vegetativ),
care dicteaza functiile involuntare (care nu sunt dictate constient) ale corpului,
precum respiratia, presiunea arteriala si bataile inimii.
Reactia noastra la amenintari incepe la nivelul creierului, care primeste si proceseaza
informatiile – poate o imagine a sefului tau in timp ce se apropie de tine cu o
expresie de rau augur sau sunetul unei explozii. Instantaneu, un semnal de la
cortexul motor (care controleaza miscarile) din creier este transmis rapid prin
intermediul cailor nervoase catre muschi, care se incordeaza, pregatindu-se pentru
o situatie dificila. Un alt semnal provine de la hipotalamus, o parte a creierului
situata deasupra trunchiului cerebral. Acesta transmite un avertisment glandei
pituitare aflate in apropiere, care trimite la randul sau un mesager chimic prin
intermediului fluxului sanguin catre glanda suprarenala. Astfel, glanda suprarenala
secreta o serie de hormoni ai stresului, inclusiv primul hormon pe care Cannon l-a
izolat – epinefrina, mai bine cunoscuta ca adrenalina.
 Probabil cunosti asa-numita infuzie de adrenalina, care ajuta la revitalizarea corpului tau - aceasta face parte din
reactia la stres.
Glandele suprarenale elibereaza, de asemenea, un al doilea hormon al stresului identificat de catre Cannon, denumit
norepinefrina sau noradrenalina. Alti cercetatori au descoperit un al treilea - hormonul stresului, cortizolul.
Simultan, hipotalamusul incearca, prin intermediul sistemului nervos autonom, sa mentina o stare interna optima
supravietuirii organismului. Aceasta retea de nervi transmite avertismentul prin intermediul coloanei
vertebrale si, de acolo, catre nervii din intregul corp. Ca raspuns, terminatiile nervoase din organe, vasele de
sange, piele si chiar din glandele sudoripare elibereaza epinefrina si norepinefrina.
Aceasta infuzie de hormoni pregateste corpul pentru a raspunde amenintarii iminente. In cazul unui pericol fizic
imediat, precum aparitia brusca a unui animal salbatic care da tarcoale sau a unui dusman inarmat,
reactionezi, fie pregatindu-te sa rezisti si sa lupti, fie te refugiezi intr-un loc sigur. In orice caz, trebuie sa te
pregatesti pentru actiune, care este exact ceea ce hormonii stresului te ajuta sa faci.
Respiratia se accelereaza, ceea ce permite corpului tau sa aiba mai mult oxigen care ajuta la alimentarea muschilor.
In mod asemanator, glucoza si grasimile care dau energie sunt eliberate din depozite in sange. Simturi
precum vederea si auzul devin mai ascutite si te fac mai alert.
Bataile inimii se accelereaza si presiunea sangvina creste. Anumite vase de sange se contracta, directionand fluxul
de sange catre muschi si creier, in timp ce se reduce la nivelul pielii si a altor organe.
Anumite celule din sange, denumite trombocite, devin mai aderente si pot forma cu usurinta cheaguri pentru a
minimiza pierderile de sange din cauza unor eventuale rani. Sistemul imunitar incepe sa lucreze in mod activ.
Muschii tai, chiar si cei mici, cei care sunt responsabili de ridicarea parului sub piele, se incordeaza,
pregatindu-te sa intri in actiune.
Funtia organelor de care nu este nevoie pentru urgenta imediata este incetinita pentru a concentra energia acolo unde
necesara. Stomacul si intestinele inceteaza sa functioneze. Excitatia sexuala se reduce. Reparatia si
dezvoltarea tesuturilor incetinesc.
IV. Surse de stres
 Stresul legat de mediu se refera la viata agitata din marile orase sau la efortul
de adaptare la anumite situatii – de exemplu, mutarea intr-un loc nou.
 Stresul social se manifesta atunci cand trebuie sa facem fata mai multor
responsabilitati, cand simtim ca suntem in pericol de a pierde ceva sau pe
cineva, cand avem presiunea unor proiecte pe care nu mai reusim sa le
gestionam (stres profesional).

 Stresul fiziologic e pus in legatura cu

situatii care ne afecteaza atat fizic,
cat si mental – obezitate,
menopauza, insom­nie, probleme de
sanatate.
 Gandurile se refera la felul in care
percepem anumite situatii, daca le
catalogam ca fiind nega­tive, neutre
sau pozitive.
Cele mai comune
5 cauze externe
care generează
stresul includ:
 locul de muncă,
 dificultățile de
relaționare,
 problemele financiare,
 lipsa timpului liber și
a activităților de
relaxare,
 copiii și familia.
Cele mai comune
5 cauze interne ale
stresului sunt:
 incapacitatea de a accepta
incertitudinea,
 gândirea inflexibilă,
 dialogul interior negativ,
 perfecționismul,
 gândirea de tipul totul sau
nimic.
 v. Consecințe ale stresului
Stresul se instaleaza treptat, incepand cu oboseala,
stari de ingrijorare, tulburari de somn. Adesea,
avem tendinta sa minimizam anumite stari, care
sunt insa manifestari ale stresului: lipsa de
rabdare in relatia cu ceilalti, iritabilitatea,
agresivitatea, instrainarea. Odata instalat,
stresul are consecinte fizice serioase, de la
adictii (alcool, fumat), insomnie si crestere in
greutate la boli cardiovasculare sau atac
cerebral. Acestea sunt insotite adesea si de
consecinte psihologice: depresie, atacuri de
panica, comportament obsesiv-compulsiv.
VI. Metode de combatere ale
stresului
Un proverb irlandez spune că un râs bun și un somn lung sunt cele mai bune tratamente
din cărțile doctorilor. Asta înseamnă că gestionarea stresului presupune să faci
schimbări ale stilului de viață.
 1. Identificati factorii de
stres (supraincarcarea la
locul de munca, probleme
medicale, con­flicte in
familie, lipsa de resurse,
comunica­rea deficitara).
2. Anticipati perioadele de 3. Stabiliti-va prioritatile
stres si organiza-ti-va din (decideti ce anume, din ce
timp (in apropierea unor aveti de facut, este mai
termene-limita, a important si ce poate
sarbatorilor, a unui astepta; invatati sa spuneti
eveniment in familie). „nu” unor solicitari care ar
spori presiunea).
4. Exersati cum sa faceti
fata situatiilor care va
streseaza (daca sa tineti o
prezentare sau sa dati un
examen sunt surse de stres,
faceti exercitii, repetati in
fata unui prieten sau acasa)
5. Reevaluati-va asteptarile (stabiliti-va obiective realiste, apreciati mai mult ce aveti, acceptati faptul ca
nu puteti controla situatiile, evenimentele sau oamenii cu care interactionati).

6. Acceptati faptul ca schimbarea face parte din viata (transformari au loc mereu, in familie, educatie,
cariera, locul in care tra­im – invatati sa aveti o atitudine pozitiva in privinta lor).

7. Adoptati un stil de viata echilibrat (mancati sanatos, faceti miscare, luati-va vacante, gasiti o forma de
relaxare care sa va placa (yoga, meditatie, tai-chi, masaj, mindfulness) sau un hobby care sa va ajute sa
va exprimati creativ (fotografie, muzica, dans, origami, croitorie).

8. Creati-va un grup social stabil (cultivati relatiile cu prietenii, colegii si familia, comunicati cat mai mult,
petreceti timp impreuna in contexte placute).
9. Rezistă perfecționismului și gândirii negative, nu încerca să controlezi ceea ce nu poate fi controlat.

10. Vitamine si minerale. Deficitul de vitamine si minerale din organism creaza un teren propice dezvoltarii stresului,
si in special vorbim de vitamina C, unul dintre cei mai puternici antioxidanti, vitaminele B, cu rol in mentinerea
functiilor cerebrale, si magneziu, mineral necesar in sinteza serotoninei, numita si hormonul fericirii.

11. Tehnici de respiratie si meditatie

12. Băi calde si muzica linistitoare

13. Masajul de relaxare si aromoterapia

 VII. Webgrafie

 https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/10-factori-de-stres-frecventi-solutii-practice
 https://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/stresul-boala-secolului-xxi-cum-il-depasim-cu-ajutorul-
tratamentelor-spa-18267750/
 https://www.secom.ro/perspective/stresul-epidemia-globala-a-secolului-xxi
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Stres