M10 PREPARATE DERMO-COSMETICE SI DE

IGIENA
SPECIALIZARE AMF3
PROFESOR: FARM.PARJOL MIHAELA
Pielea şi anexele cutanate
• Pielea
• cel mai voluminos organ al corpului, 15 % din greutatea corporală
• structură și funcție unică și complexă (variații în funcție de vârstă, gen,
rasă, regiune anatomică)
• piele groasă: la nivelul palmelor și plantelor (lipsită de foliculi piloși,
epiderm gros)
• piele subțire: în alte regiuni (epiderm subțire, conține foliculi piloși)
Functiile pielii
Sunt complexe
-Protecţie: agenţi fizici, mecanici, chimici şi biologici
-Senzitivă: recepţionarea informaţiilor
-Termoreglare
protejează împotriva pierderii de căldură (părul, ţesutul adipos)
favorizează pierderea de căldură (evaporarea sudorii)
-Metabolică
ţesutul adipos – rezervă de energie
precursori - vitamina D
păstrarea constantelor mediului intern
Structura pielii
structura de bază: 3 straturi
-epiderm: epiteliu pavimentos stratificat
-derm: țesut conjunctiv dens, foarte vascularizat, cu numeroși receptori
senzoriali
-hipoderm: țesut conjunctiv lax, cu o cantitate variabilă de țesut adipos
Anexe cutanate derivate din epiderm

• Foliculul pilos
•Glandele sebacee
•Glandele sudoripare
•Unghiile
•Glanda mamară
Epidermul
• Epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat
• Strat bazal
• Strat spinos
• Strat granulos
• Strat lucid
• Strat cornos
Epidermul
• Cheratinocite (90%) – cheratină
• • Alte celule – origine şi funcţie diferită:
• melanocite,
• celule Langerhans,
• celule Merckel
• Melanocitele
• Celule specializate - produc pigmentul melanic
• Strat bazal
• Provenite din creasta neurală - lipsite de filamente intermediare de
citocheratină
• Prelungiri citoplasmatice lungi-fara jonctiuni
Vascularizatia pielii
vascularizatia pielii - tine cont de diferitele necesitati functionale ale pielii
•nutritia pielii si anexelor
•realizarea unui flux sanguin crescut in caz de temperatura ridicata
•vasoconstrictie in caz de frig
•Artere nutritive
•plexuri:
•Subcutanat – profund
•Cutanat
•Subpapilar
•Şunturi arterio-venoase
•cu rol în termoreglare
Anexele pielii
• Aparatul pilosebaceu
• Glandele sebacee izolate
• Glandele sudoripare ecrine
• Glandele sudoripare apocrine
• Unghiile
• Modificări induse de vârstă
• copii
• piele suplă
• epiderm subțire
• cheratinizare redusă
• densitate crescută de celule Langherhans și melanocite
• dermul mai celular
• glandele ecrine: dezvoltate de la naștere
• glandele apocrine: se dezvoltă complet la pubertate
• glandele sebacee: secreția incepe la pubertate sub acțiunea hormonilor androgeni
•
• Modificări induse de vârstă
• vârstnici
• modificări atrofice
• celule aranjate dezordonat în epiderm (proliferare aberantă a celulelor bazale) – predispozitie la apariția neoplaziilor
• scade numărul melanocitelor si melanozomilor – pigmentare redusă – expunere la efectele radiațiilor UV
• scade numărul celulelor Langerhans – deteriorarea sistemului imun
• derm atrofic, celularitate redusă, vascularizație redusă
• fibre colagene fragmentate și fibre elastice neregulate
Variații regionale ale structurii pielii
trunchi (spate)
•îngroșarea dermului reticular
•palme și plante
•strat lucid
•îngroșarea stratului cornos
•numeroase glande ecrine, terminații nervoase
•lipsesc firele de păr și glandele sebacee
 Tipologie cutanată
• Fenotipurile cutanate: I-VI
• Particularitățile fenotipurilor cutanate în
interrelație cu factorii din mediul extern și intern
– scara Fizpatrick
 Tipologie cutanată
• Oncogeneza cutanata - mecanisme subcelulare și
moleculare
• Oncogeneza cutanată – factori oncogeni și
protooncogeni exogeni și endogeni
Particularitățile fenotipurilor fenotipurile
cutanate: I-VI - Scara Fizpatrick
Tipul de piele Culoarea Caracteristici

I Piele Întotdeauna se arde, nu se bronzează

albă/pistruiată niciodată
II Pilele albă Se arde ușor, se bronzează puțin

III Piele măslinie Arsuri ușoare, se bronzează gradat

IV Piele maro deschis Arsuri minime, se bronzează

V Piele maro închis Rar se arde, se bronzează ușor

VI Neagră Nu se arde niciodată, întotdeauna se

bronzează
 Tipologie cutanată
• Diferența de culoare între pielea albă și cea neagră se
datorează prezenței melanocitelor și melanozomilor
• Melanocitele sunt prezente în număr egal în pielea albă
și cea neagră, având aceeași densitate la nivelul unității
dermice de melanină (1/36)
• Diferența de culoare este dată de aspectul
melanozomilor
 Tipologie cutanată
• In pielea neagră, melanocitele sunt mai mari, cu
prelungiri mai multe, cantitate mai mare de melanină
• Melanozomii sunt mai numeroși, mai mari, mai
dispersați, conținut mai mare de melanină
• În pielea neagră melanozomii sunt ami lent degradați
de enzimele lizozomale
 TIPOLOGIE CUTANATĂ - PROPRIETĂȚILE
MECANICE ALE PIELII

• Țesutul conunctiv al dermului este principalul

deteminant al caracteristicilor mecanice ale pielii.
• Întinderea unei secțiuni a pielii determină în primul rând
distrugerea fibrelor elastice.
• Dacă pielea continuă să fie deformată fibrele
dezordonate de colagen se aliniază pe direcția forței.
• Orice altă deformare în plus duce la leziuni mecanice.
 TIPOLOGIE CUTANATĂ - PROPRIETĂȚILE
MECANICE ALE PIELII

• Liniile de tensiune ale pielii relaxate sunt liniile de

tensiune prezente la nivelul pielii atunci când aceasta
este relaxată
• Sunt date de întinderea direcționată a pielii de către
structurile subiacente (muschi - perpendiculare pe axul
lung al lor, oase).
 TIPOLOGIE CUTANATĂ - PROPRIETĂȚILE
MECANICE ALE PIELII

• În majoritatea cazurilor acestea corespund ridurilor,

excepție făcând cutele glabelare orientate
perpendicular.
• S-a demonstrat experimental că este necesară o
tensiune dublă pentru a închide o rană plasata
perpendicular pe aceste linii față de una dispusă paralel.
 TIPOLOGIE CUTANATĂ - PROPRIETĂȚILE
MECANICE ALE PIELII

• Tensiunea este un factor important care influențează

cicatrizarea, provocând cicatrici extinse sau hipertrofice,
deoarece orientatrea fibrelor de colagen în țesutul
cicatricial se face în funcție de tensiune.
 TIPOLOGIE CUTANATĂ - PROPRIETĂȚILE
MECANICE ALE PIELII

• Tensionarea unei plăgi suturate scade aportul sanguin la

acel nivel, fapt care pune în pericol viabilitatea
lamboului.