Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prof.Dr.Irinel Popescu
UMF”Titu Maiorescu”Bucuresti
APENDICITA ACUTA
Anamneza
• Istoricul durerii abdominale
• Istoricul afectiunilor genitourinare
• Istoricul afectiunilor ginecologice
• Istoricul afectiunilor pulmonare
Examen clinic
• Stare generala alterata, vomismente, facies anxios, febril, deshidratat, tahipneic, tahicardic
• Inspectia: abdomen destins cu durere difuza, imobil cu miscarile respiratorii
• Palparea: semnul Blumberg (+)/ aparare sau contractura musculara;
• Percutia: semnul clopotelului Mandell (+)
• Auscultatia: absenta zgomotelor intestinale (Ileus paralitic)
• Tuseu rectal -vaginal: fund de sac Douglas intens dureros la TR (“ţipătul” Douglas-ului)
• Triada Dieulafoy:
-durere in FID
-hiperestezie cutanata
-aparare musculara in FID
Diagnostic diferential
• Afectiuni gastrointestinale: • Volvulus • Infarct pulmonar
• Durere abdominala de cauza • Afectiuni ginecologice:
necunoscuta (colica
abdominala) • Sarcina ectopica
• Colecistita acuta • Endometrioza
• Boala Crohn • Torsiune ovariana • Afectiuni genitourinare:
• Diverticulita • Boala inflamatorie pelvina • Litiaza renala
• Ulcer duodenal • Chist ovarian rupt • Prostatita
• Gastroenterita • Abces tubo-ovarian • Pielonefrita
• Obstructie intestinala • Afectiuni sistemice: • Torsiune testiculara
• Invaginatie • Cetoacidoza diabetic • Tumora Wilms
• Diverticul Meckel • Porfiria • Altele:
• Limfadenita mezenterica • Siclemia • Parazitoze
• Enterocolita necrozanta • Purpura Henoch-Schonlein • Abces psoas
• Neoplazii (tumori • Afectiuni pulmonare: • Hematomul tecii muschiului
carcinoide, carcinoame, drept abdominal
limfoame) • Pleurita
• Torsiunea omentala • Pneumonia (bazala)
• Pancreatita
• Perforatia intrestinala
Paraclinic
Teste de laborator:
• Leucocitoza > 10 * 103/ul (10 000/mm³) in 80% din cazuri, valoare
predictiva scazuta se foloseste doar pentru confirmarea diagnosticului.
• trend ascendent la masuratori seriate ale leucocitelor (4 – 8 ore) la cazurile
cu dubiu diagnostic → creste specificitatea diagnostica (mai putin in cazul
perforatiei, cand valoarea poate scadea initial).
• Neutrofilie - 95% dintre pacienti.
• Proteina C reactiva ↗ de obicei.
• Prezenta celor 3 simultan - Leucocitoza > 10 * 103/ul + Neutrofilie +
Proteina C reactiva > 0.8 mg / dL - specificitate de 97-100%.
• Absenta tuturor → sanse mici de apendicita acuta.
Investigatii imagistice
• Radiografia abdominala simpla – mai utila in diagnosticarea altor afectiuni
generatoare de dureri abdominale.
• Ecografia abdominala
• la pacienții în care diagnosticul este echivoc prin anamneza și examen fizic
• la copii și adolescenți
• identificarea unui apendice normal (cu ᴓ ≤6 mm) exclude apendicita acuta.
• apendicele inflamat apare cu perete ingrosat, cu ᴓ>6 mm în diametru , este
necompresibil si sensibil (durere provocata) la compresia cu sonda.
• alte afectiuni ale cadranului drept inferior (boala inflamatorie intestinală,
diverticulita cecală, diverticulul Meckel, endometrioza și boala inflamatorie
pelvină ) → rezultate fals pozitive.
• Tomografia computerizata
• recomandata cand ecografia nu transeaza diagnosticul
• de electie - tehnica CT apendiceal (clisma cu solutie salina Gastrografin fara
a fi necesara administrarea de substanta de contrast intravenoasa)
• daca tehnica CT apendiceal nu se poate realiza, CT abdomino – pelvin cu
substanta de contrast este mai utila ca ecografia
• in cazul unui apendice inflamat se observa modificarile inflamatorii
periapendiculare.
Tomografie computerizata cu substanta de contrast. Apendice cecal inflamat (sageata)
Tomografie computerizata. C = cec, A = apendice Tomografie computerizata. A = apendice, a = coprolit
Comparatie metode radioimagistice
Rata mortalității la apendicita nonperforată este mai mică de 1%, dar poate fi de
5% sau mai mult la pacienții tineri și vârstnici, la care diagnosticul poate fi deseori
întârziat, făcând astfel perforarea mai probabilă.
Situatii speciale
•Copii mici
• frecvent
• nu sunt în măsură să relateze un istoric
• au dureri abdominale din alte cauze
• pot avea mai multe semne și simptome nespecifice
• acești factori contribuie la o rată de perforare de până la 50% în acest grup.
•La femeia însarcinată
• locația apendicelui începe să se schimbe semnificativ din a patra / cincea
lună de sarcină
• modificarile din sarcina (miorelaxarea) – pot acoperi semnele clasice de
apendicita acuta
• simptomele frecvente ale sarcinii pot imita apendicita
• leucocitoza sarcinii face ca numărul de leucocite să fie mai puțin util
•Pacienții vârstnici / taraţi - au cele mai mari rate de mortalitate
• semnele și simptomele uzuale ale apendicitei pot fi diminuate, atipice sau
absente o rată mai mare de perforatii, plastron apendicular (forma
pseudotumorala)
• Complicatii locale mai frecvente + incidență mai mare comorbiditatilor +
rezistenta scazuta la infectii → mortalitate de până la 5% sau mai mult.
• Topografia apendiculara – dificultati diagnostic si chirurgicale:
• Apendice retrocecal: tabloul clinic de apendicita acute este mai estompat la
nivel abdominal, poate asocia dureri lombare dr.
• Apendice pelvin: simptomatologia este pelvina, diagnosticul diferential cu
afectiunile ginecologice fiind dificil
• Apendice subhepatic: frecvent confundat cu colecistita acuta, tratament
chirurgical dificil