Craciunul

Craciunul

• Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este o

sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian)
sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele
12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin. În anumite țări,
unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e de asemenea sărbătoare
legală, iar sărbătoarea se prelungește în ziua următoare, 26 decembrie:
a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul
devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către creștini cât și de
către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de
la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de
cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun.”
Nasterea Domnului

• Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui Matei descriu pe Iisus

ca fiind născut în Betleem, Iudeea din mamă fecioară. În relatarea
din Evanghelia după Luca, Iosif și Maria călătoresc de la Nazaret la
Betleem pentru recensământ, iar Iisus este născut acolo și pus într-
o iesle.[4] Îngeri apar și declară că Iisus este un salvator al întregii
omeniri și păstorii vin ca să-l adore. În relatarea lui Matei, cei trei
magi urmează o stea până la Betleem pentru a aduce daruri lui
Iisus, născut ca regele iudeilor. Regele Irod ordonă masacrul tuturor
băieților din Betleem care au mai puțin de doi ani, dar familia lui
Iisus fuge în Egipt, iar mai târziu se restabilește în Nazaret.
 Traditii romanesti de craciun
Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile
înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea
stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în
sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun:  "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși,
/Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”.

Obiceiul colindatului

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin
cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.

Tot în data de 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi, cărora le transmit gândurile lor bune.

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, poparele scandinave credeau că vâscul o reprezintă
pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire
și pace în familie.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de
boală. Un măr putred însă anunța moartea.

Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie
să bea rachiu în Ajunul Craciunului.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și
vor da mai mult lapte.
 Traditii in alte tari
• Germania este tara care ca dat obiceiul impodobirii bradului de Craciun. Initial, impodobirea se realiza cu panglici, lumanari si dulciuri. Mai tarziu acest
obicei a devenit popular si in alte tari.
• De asemenea, nemtii obisnuiesc ca in preajma sarbatorilor de iarna, sa aprinda cate o lumanare in fiecare duminica de dinaintea Craciunului, intr-un Advent
“Adventskrantz” ce inseamna “Vine”. Acest suport metalic cu patru lumanari simbolizeaza cele patru saptamani de dinaintea Craciunului.
• In Spania, seara de Craciun este sarbatorita impreuna cu familia, in jurul mesei imbelsugate. Acestia isi impodobesc casele cu iesle confectionate din lemn
si figurine ce aduc aminte de Nasterea lui Iisus. In seara de Ajun copiii isi lasa la usa ghetutele lustruite, umplute cu morcovi, paie si orz  pentru animalele
celor 3 magi.
• In Islanda, nu vine doar un Mos Craciun cu daruri, ci 13. Se spune ca acestia coboara din munti, si incepand cu data de 11 decembrie, copiii sunt vizitati in
fiecare seara de cate un Mos Craciun. Cei cuminti primesc dulciuri, mandarine si lozuri in plic iar cei neascultatori primesc cate un cartof stricat.
• In Franta, Mos Craciun este asteptat de intreaga familie, in jurul mesei. Acestia nu mananca pana ce o lumanare aprinsa nu este trecuta din mana, in mana,
pana ce ajunge la cea mai tanara persoana de la masa. Dupa cina, francezii merg la slujba. In unele zone ale tarii, oamenii ard un butuc, acest obicei
simbolizand bunastarea familiei pentru urmatorul an.
• In Rusia, crestinii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, pe rit vechi, desi in ultima vreme sunt tot mai multe familii care sarbatoresc pe stil nou. Rusii isi
impodobesc casele cu crengute de brad, brazi impodobiti iar Mos Gerila si Zapezica aduc cadouri copiilor, prajituri si jucarii.
• In Ungaria, traditia spune ca in seara de Ajun, cei mici pleaca in vizita la rude, iar Iisus le aduce bradul impodobit cu ornamente si dulciuri pe care copiii au
voie sa le manance in ziua de Craciun, dupa masa traditionala.
• In Anglia, copiii care au fost cuminti tot anul isi asteapta cadourile de la Father Christmas, dupa ce si-au aruncat in foc scrisorile, sperand ca piticii le vor
scoate prin horn si dorintele li se vor implini. Iar dupa masa de Craciun, englezii pornesc la vanatoare de pitigoi, chiar in ziua de Sf. Stefan. Traditia se
repeta in fiecare an, amintind de legenda martirului crestin inchis care nu s-a mai putut salva din cauza acestei pasari care l-a trezit pe gardianul de paza.
• Daca Germania este tara care a adus obiceiul impodobirii bradului de Craciun, SUA este cea care l-a facut cunoscut pe Mos Craciun (Santa Claus), un
personaj bazat pe legenda Sfantului Nicolae. In America, sarbatorile de iarna sunt momente de poveste, colindele de Craciun rasuna atat in fiecare casa cat
si pe strazi sau in magazine, strazile si casele sunt impodobite iar Mos Craciun imparte daruri copiilor.