Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE AUR
Proiect realizat de: Caldare Malina
Profesor indrumator: Conf.dr. Mihalache Gabriela
CUPRINS
Introducere
Proprietati
Metoda de sinteza
Aplicatii biomedicale
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Termenul «nano» este derivat din cuvântul grecesc nanos, care înseamnă mic și este utilizat
ca prefix pentru ordinele de mărime. Nanoparticulele sunt acele particule care au două sau
mai mult de două dimensiuni și au mărimi de la 1 la 100 nm (nanometri). Aceste particule au
proprietăți fizice și chimice speciale, iar aceasta se datorează suprafeței mari de contact pe
care o posedă și efectelor care au loc la nivel cuantic și care sunt rezultatul structurilor
electronice specifice respectivelor nanoparticule. Acestea din urmă sunt utilizate în multe
domenii, precum electronica, fotochimia, biomedicina și chimia. Astfel, nanoparticulele s-au
dovedit a fi foarte importante pentru diagnoză și terapia simultană, datorită ușurinței cu care
pot fi modificate, stabilității și capacității lor ridicate de încărcare cu medicamente și alți
agenți cu rol terapeutic. Nanoparticulele au multiple aplicații în domeniul biomedicinei, cum
ar fi administrarea controlată de medicamente și alți agenți cu rol terapeutic, aplicații
privitoare la diagnosticare, precum și aplicații în scop pur terapeutic. Nanoparticulele de aur
sunt des folosite în domeniul biotehnologiei și biomedicinei deoarece au o suprafață mare de
bioconjugare cu elementele de natură moleculară și, de asemenea, pentru că au multe
proprietăți optice aflate în strânsă legătură cu fenomenul de rezonanță plasmonică localizata.
Scopul acestui raport științific este de a prezenta
particularitățile nanoparticulelor de aur (AuNps)
în domeniul medical, cu precădere în tratamentul
patologiilor canceroase. Având în vedere
proprietățile, ușurința sintezei și funcționalizarea
AuNPs, acestea sunt în prezent considerate drept
cărămizi pentru multe materiale și dispozitive
nanostructurate. AuNPs permit dezvoltarea unor
nanomateriale sofisticate, complexe ce combină
proprietățile diferitelor materiale organice și
anorganice care ulterior pot acționa într-o
manieră sinergică într-un nano-sistem capabil să
treacă toate barierele din corpul uman pentru
repararea țesuturile deteriorate și a restabili
funcția acestora.
Proprietatile nanoparticulelor
de aur
Nanoparticulele de aur sunt definite în general ca și particule având dimensiuni între 1- 100 nm, de obicei fiind suspendate
într-un fluid (aur coloidal). Proprietățile fizico-chimice și optice ale nanoparticulelor de aur sunt diferite de cele ale metalului
în stare brută, acesta din urmă fiind de culoare galbenă și inert din punct de vedere chimic, în vreme ce nanoparticulele de aur
în soluție posedă o culoare roșie-rubinie asemănătoare cu cea a vinului roșu și au proprietăți antioxidante. Nanoparticulele de
aur au diferite dimensiuni, de la 1 nm la 8 μm, și, de asemenea, au diferite forme, cum ar fi sferică, suboctaedrică, octaedrică,
decaedrică, icosaedrică multiplu răsucită, forme neregulate, tetraedrică, triunghiulară, prismatică, hexagonală și de bastonașe.
Nanoparticulele de aur sunt mult utilizate în domeniul medicinei pe bază de radiații, ca element care sporește eficiența
radiațiilor și, de asemenea, face mai eficientă terapia prin radiații datorită administrării țintite a medicamentelor în locul
afectat de tumoră. Astfel, nanoparticulele de aur au diferite aplicații pe post de nanomateriale suport pentru detecția
biomoleculară ultrasensibilă, pentru distrugerea celulelor canceroase prin tratament hipertermic, pentru marcarea celulelor și
proteinelor și pentru administrarea de agenți terapeutici la nivelul celulelor.
Datorită dimensiunilor lor foarte mici și suprafeței lor foarte mari, datorită formei și caracterului cristalin, nanoparticulele de
aur s-au dovedit a fi agenți terapeutici excelenți, deoarece ele pot ajunge foarte ușor la nivelul celulelor țintă vizate și pentru că
pot purta o cantitate mare de medicament către ținta vizată.
Metoda de sinteza
Cea mai populară metodă de sinteză a AuNPs sferice este metoda Turkevich care presupune
reducerea HAuCl4 cu citrat de sodiu în soluție apoasă la temperatura de fierbere. În funcție de
aplicația dorită, folosind această metodă pot fi obținute nanoparticule de diferite dimensiuni
având diametrul cuprins între 10 și 150 nm, doar variind raportul celor doi reactanți.
Printre alte metode pentru sinteza AuNPs se numără metoda Brust-Schiffrin utilizată pentru a
produce AuNPs foarte mici în lichide organice sau strategii ce utilizează agenți de acoperire
care sunt în măsură să controleze ratele de creștere ale diferitor semințe pentru a obține
nanoparticule de metal anizotrope, cum ar fi bastonașe, triunghiuri, stele sau flori.
Deși aceste metode oferă nanoparticule de înaltă calitate, acestea folosesc unii agenți chimici
(de exemplu, citratul de sodiu sau borohidrura de sodiu), cunoscuți pentru potențiale riscuri
biologice, ce prezintă doar o stabilitate limitată a AuNPs în medii biologice și care mai mult
necesită purificarea și biocompatibilizarea AuNPs, pentru a fi utilizate în aplicații
biologice/biomedicale.