Motoare termice

Prelipceanu Lucian 1
Cuprins
Scurt istoric
• Cum funcționează?
– Alcătuire(Componente)
– “Ciclul Carnot”
– “Ciclul Otto”
– Exemple de motoare termice
– Legi fizice (de funcționare)
– Randament
• Cu ce ne ajută?
• Bibliografie

Prelipceanu Lucian 2
 Motorul termic
• Scurt istoric
Otto și-a început viața profesională in postul de comis-voiajor pentru o
băcanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care
abia apăreau in epoca respectivaă - mai exact gazele si aburul. Cea mai
mare noutate a vremii a fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un
motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost atasat unei cărute si, deși
vehiculul se putea mișca astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de
zgomotos si ineficient. Otto s-a gândit că ar putea îmbunătăți situația
folosind un combustibil lichid si a început saă facă experimente în acest
sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un
parteneriat cu industriașul german Eugen Langen. Cunoscută inițial sub
numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva funcționează si în
prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a
ajuns să recunoască valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer
înainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a născut ideea
ciclului in patru timpi - numit si astăzi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut
următorii cinci ani punând la punct acest proiect, care i-a adus in final
medalia de aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expoziția de la Paris,
din anul 1867.
Prelipceanu Lucian 3
Cum funționează?
Alcătuire(componente)
• Motorul este dispozitivul ce
transformă combustibil(prin
ardere,cedând căldura)in lucru
mecanic.
• Componentele unui
motor cu ardere internă cu
ciclu în patru timpi:(E) Camă
de acţionare a supapei de
evacuare, (I) Camă de
acţionare a supapei de
admisie, (S) Bujie, (V)
Supape, (P) Piston, (R) Bielă,
(C) Arbore cotit, (W) Cămaşă
de apă pentru răcire.

Prelipceanu Lucian 4
 Ciclul lui Carnot
• În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez
Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al maşinilor
termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o „maşină Carnot” legată la două surse de căldură
de temperaturi diferite („sursa caldă” şi „sursa rece”). Foloseşte ca agent de lucru un
gaz perfect prin transformările căruia se obţine lucrul mecanic.
• Ca orice ciclu termodinamic, şi ciclul Carnot poate fi parcurs în sens orar, fiind în acest caz un
ciclu motor, sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un ciclu generator. În cele
ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor.
• Ca orice ciclu termodinamic, şi ciclul Carnot poate fi parcurs în sens orar, fiind în acest caz un
ciclu motor, sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un ciclu generator. În cele
ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor.
• Este un ciclu în patru transformări:
• Destindere izotermă reversibilă a gazului la temperatura sursei calde, T . În această
transformare destinderea gazului este determinată de absorbţia de căldură la temperatură
constantă de la sursa caldă, iar gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Cantitatea de
căldură absorbită de la sursa caldă este notată în lucrările în limba română cu Q.
• Destindere adiabatică reversibilă (izoentropică) a gazului. În această transformare (B-C
în diagrama T-s) gazul continuă să se destindă efectuând lucru mecanic asupra mediului.
Deoarece transformarea e adiabatică (fără schimb de căldură), prin destindere gazul se
răceşte până la temperatura sursei reci.
• Comprimare izotermă reversibilă a gazului la temperatura sursei reci, T0. În această
transformare (C-D în diagrama T-s) mediul efectuează lucru mecanic asupra gazului,
determinând evacuarea căldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea de căldură
evacuată la sursa rece este notată în lucrările în limba română cu Q0.
• Comprimare adiabatică reversibilă (izoentropică) a gazului. În această transformare
(D-A în diagrama T-s) mediul continuă să efectueze lucru mecanic asupra gazului. Deoarece
transformarea e adiabatică (fără schimb de căldură), prin comprimare gazul se încălzeşte
până la temperatura sursei calde. Prelipceanu Lucian 5
"Ciclul Otto".

• Timpul I – Admisia;
• Timpul II – Compresia;
• Timpul III – Detența
(arderea) şi destinderea
• Timpul IV – Evacuarea

Prelipceanu Lucian 6
• Timpul I: Absorbția. Supapa de admisie este deschisă
iar supapa de evacuare este închisă. Când pistonul se
trage in cilindru, aspira amestecul exploziv de aer si
benzină din carburator.
• Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se închide si
pistonul care intra în cilindru comprimă conținutul.
• Timpul III: Aprinderea . Pistonul a ajuns in capătul de
sus al cilindrului. în acel moment, o scânteie electrică se
produce în bujie și aprinde amestecul, făcându-l să
împingă pistonul în jos datorită creșterii bruște a
volumului amestecului ce tocmai a explodat.
• Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns în capătul de
jos al cilindrului. Supapa de evacuare se deschide iar
pistonul, în virtutea impulsului căpatat, se întoarce și
evacuează gazele de ardere prin supapa de evacuare.

Prelipceanu Lucian 7
Legea fizică ce stă la baza
funcționări motorului termic
Motorul cu ardere internă
• Un amestec de aer și de vapori de benzină sau de alți
combustibili lichizi explodează atunci când vine în
contact cu o flacăra iar forța de expansiune a gazelor
formate prin ardere poate deveni forță motoare (lucru
mecanic). Pe acest principiu se bazează diverse tipuri de
motoare cu explozie. Motoarele termice cu piston,
transformă energia chimică a combustibilului în energie
mecanică și în energie calorică disipativă, energia
mecanică manifestându-se sub forma mișcării rectilinii și
alternative a pistoanelor,care este modificată în mișcare
de rotație a arborelui cotit cu ajutorul mecanismului
bielă-manivelă.

Prelipceanu Lucian 8
 Timpul motor
• In Timpul III (3->4)– Detența
(arderea) şi destinderea (timpul
motor):supapele sunt închise,bujia
produce scânteia si amestecul
carburant arde=>căldura ,folosind
primul principiu al
termodinamici,căldura este
transformată în lucru
mecanic,provocând coborarea
pistonului;
• Schimbul de energie, prin arderea a
a unui combustibil ,din căldura în
lucru mecanic stă la baza
funcționări motorului termic .

Prelipceanu Lucian 9
• Mașinile termice au la baza lor de funcționare principiile I si II ale
termodinamicii.
• Într-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le con ține
rămane constantă.
• Din căldura Q dată corpului o parte se va transforma in L care se
manifestă ca lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si produce o
variație a energiei interne. Expunerea matematică este următoarea:
• Q = U + L
• Principiul I stabilește numai cantitativ cât lucru mecanic se poate
obține dintr-o cantitate de căldură.
• Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupă de calitatea
energiilor, adică de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic util
si arată că această transformare nu este integral posibilă pentru caldură.
• Acest principiu se enuntă astfel: Daca doua S.T. aflate în stare de
echilibru (încalzire) diferite, sunt puse in contact termic după un timp în
care fiecare dintre ele isi modifică starea de echilibru inițiala (unul se
încălzește, celălalt se răcește) vor ajunge la o stare comună de echilibru,
diferită de cele doua stări inițiale.
• Deci, toate mașinile termice care funcționează între aceleași limite de
temperatură au același randament maxim, adică același coeficient economic
ideal.
• Principiul al II-lea al termodinamicii ne arată că pentru ca o masină termică
să poată funcționa este absolut nevoie de două surse de caldură(una caldă
și alta rece).

Prelipceanu Lucian 10
În timp au existat si alte motoare termice de exemplu:
Maşina lui Watt
La maşina sa inventată în 1769, aburii treceau într-o cameră separată pentru
condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit şi răcit alternativ, pirderile de
căldură ale maşinii erau relativ scăzute. De asemenea, maşina lui Watt era mai
rapidă, pentru că se puteau admite mai mulţi aburi în cilindru odată ce pistonul se
întorcea în poziţia iniţială. Aceasta şi alte îmbunătăţiri concepute de Watt au făcut
ca maşina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicaţii.
În perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revoluţionaseră deja călătoria
pe uscat. Maşinile cu aburi au făcut posibile şi tipărirea ziarelor, torsul şi ţesutul
textilelor şi acţionarea maşinilor de spălat în "spălătoriile cu aburi". Maşinile cu
aburi puneau în mişcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia de abur
pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de curăţătorii aveau aspiratoare cu aburi, şi la
cele mai bune frizerii din oraşe existau chiar şi perii pentru masarea capului
acționate cu aburi.
Motoarele Diesel moderne
Motorul Diesel este un motor cu combustie internă, mai exact este un
motor cu aprindere prin compresie, în care combustibilul se detonează
doar prin temperatura ridicată creată de comprimarea amestecului aer-
carburant, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aşa cum ar fi
bujia în cazul motorului pe benzină.
Motorul operează utilizând ciclul Diesel.
Motoarele Diesel sau pe benzină sunt în 2 timpi sau în 4 timpi. Majoritatea
motoarelor sunt în 4 timpi, dar unele motoare mari funționează în 2 timpi, în
principal cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare
Diesel în 2 timpi, cuplate la generatoare electrice ce acționeză motoare electrice,
eliminând nevoia transmisiei. Pentru cresterea
Prelipceanu Lucianpresiunii în cilindrii s-a folosit 11
supraalimentarea, mai ales la motoarele Diesel în doi timpi care au două curse
– În mod normal, cilindrii sunt multipli de doi, dar se pot folosi orice număr de
cilindri, atât timp cât sunt eliminate vibraţiile excesive. Cea mai folosită
configuraţie este cea de 6 cilindrii în linie, dar sunt folosiţi şi 8 cilindrii în V sau 4
în linie. Motoarele de mică capacitate (în special cele sub 5000 cmc) au de obicei
4 (majoritatea lor) sau 6 cilindrii, fiind folosite la autoturisme. Există şi motoare
cu 5 cilindrii, un compromis între funcţionarea lină a unuia de 6 cilindrii şi
dimensiunile reduse ale unuia de 4 cilindrii. Motoarele Diesel pentru întrebuinţări
curente (bărci, generatoare, pompe) au 4, 3 si 2 cilindrii sau un singur cilindru
pentru capacităţi mici.
– În dorinţa de a îmbunătăţii raportul greutate/putere s-au adus inovaţii privind
dispunerea cilindrilor pentru a obţine mai multă putere per cilindree. Cel mai
cunoscut este motorul Napier Deltic, cu trei cilindri dispuşi sub formă de
triunghi, fiecare cilindru având 2 pistoane cu acţiune opusă, întregul motor având
3 arbori cotiţi. Compania de camioane Commer din Marea Britanie a folosit un
motor asemănător pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens,
membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri în linie,
dispuşi orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu acţiune opusă concectate la arborele
cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Deşi ambele soluţii tehnice produceau
o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs
şi întreţinut, iar când tehnica supraalimentarii s-a îmbunătăţit în anii 1960,
aceasta a devenit o solutie viabilă pentru creşterea puterii.
– Înainte de 1949, Sulzer a construit, experimental, motoare în doi timpi
supraalimentate la 6 atmosfere a căror putere era obţinută cu ajutorul unor
turbine acţionate de gazele de evacuare.

Prelipceanu Lucian 12
• Motoarele Diesel timpurii
• Intenţia lui Rudolph Diesel a fost aceea de a înlocui motorul cu aburi ca sursă primară
de energie pentru industrie. Motoarele Diesel de la sfârştul secolului XIX şi începutul
secolului XX foloseau aceeaşi formă şi dispunere ca motoarele cu aburi industriale:
cilindri cu cursă mare, supape exterioare, chiulase pentru fiecare cilindru şi arbore
cotit fără carter, cuplat la un volant enorm. Curând, vor apărea motoare mai mici, cu
cilindri verticali, în timp ce majoritatea motoarelor industriale de mărime mare şi
medie aveau tot cilindri orizontali, şi întocmai ca motoarele cu aburi, aveau mai mulţi
cilindri. Cele mai mari motoare Diesel timpurii erau replici ale celor cu aburi, cu
lungimi impresionante, de câţiva metri buni. Acestea funcţionau cu viteze foarte mici,
în special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar şi pentru că
trebuiau să corespundă majorităţii utilajelor industriale construite pentru motoarele cu
aburi, unde vitezele normale de operare se încadrau între 100 si 300 rotaţii pe minut.
Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus in cilindri şi
rotea motorul, deşi cele mai mici puteau fi pornite şi manual.
• În primele decenii ale secolului XX, când marile motoare Diesel erau montate pe
nave, acestea aveau forma motoarelor cu aburi, pistonul împingea o tijă cuplată la o
bielă ce rotea arborele motor. Urmînd modelul motoarelor cu aburi, s-au construit
motoare cu dublă acţiune, unde arderea avea loc în ambele părţi ale pistonului pentru
a mării puterea. Acestea aveau doua rînduri de supape si două sisteme de injecţie.
Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotaţie, prin modificarea
timpilor de injecţie. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fără a
mai fi nevoie de o cutie de viteze. Deşi aveau o putere mare şi erau foarte eficiente,
marea problema motoarelor cu dublă acţiune era etanşietatea camerei inferioare de
ardere şi a segmenţilor. În anii 1930 s-a descoperit că montarea
turbocompresoarelor era o soluţie mai uşoară şi eficientă.

Prelipceanu Lucian 13
Randament
Arbore cotit şi
pistoane
• Randamentul caracterizeaz ă eficiența cu care un motor termic transformaă
căldura in lucru mecanic într-un proces ciclic .El e definit ca raportul
dintre”ceea ce se obține”(lucru mecanic util cedat exteriorului) și “ceea ce se
consumă”(căldura obținută ,prin arderea unui combustibil).
• Matematic se poate scrie:
= L/Q

Cu ce ne ajută?
• În viața cotidiană motorul termic e folosit frecvent in
mijloacele de transprt(public sau privat)de exemplu:
automobil ,vapor, tren ,autobuz,etc.

Prelipceanu Lucian 14
Bibliografie

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

• http://portal.edu.ro/materiale_ael/DContent/fizica/C11/F

• IZ13/M6/index.html

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel

Prelipceanu Lucian 15