SUPRAVEGHEREA ÎN

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1
 DEFINIŢIE
 Culegerea sistematică, analiza şi interpretarea
datelor despre starea de sănătate a populaţiei,
necesare pentru planificarea, aplicarea şi evaluarea
măsurilor de sănătate publică, strâns legate de
difuzarea periodică a datelor celor interesaţi
 Finalitatea S = aplicarea datelor în prevenirea şi
controlul îmbolnăvirilor

 sisteme care operează prin instituţii de sănătate

publică ce utilizează supravegherea pentru profilaxia
şi controlul bolilor

2
 Firul roşu în supraveghere?

Supravegherea este
Informaţie pentru
acţiune!

3
 Sistemele de supraveghere sunt reţele de persoane şi
activităţi care funcţionează pe mai multe niveluri:
local internaţional
 La nivel local supravegherea reprezintă baza identificării
persoanelor cu nevoi terapeutice, profilactice sau
educaţionale
 Global, supravegherea este baza construcţiei şi
optimizării politicii de sănătate
 La apariţia unei noi probleme de sănătate implementarea
rapidă a supravegherii este esenţială pentru un răspuns
prompt şi eficace
 Pe termen lung supravegherea identifică schimbările în
natura şi extinderea problemelor de sănătate.

4
 Domenii de utilizare ale
supravegherii
 Boli infecţioase acute
 Imunizări
 Boli cronice
 Sănătatea reproducerii
 Riscuri ambientale şi ocupaţionale
 Factori comportamentali
 Accidente
 Asigurarea asistenţei sănătăţii
5
 Distribuţia virusului poliomielitic sălbatic

Supraveghere la nivel internaţional:

• În SUA - ultimul caz cu virus sălbatic în 1987
• Continentul american - 1994 – zonă liberă de polio
• Pacificul de Vest (China) - 2000
• În Europa – ultimul caz în 2001 în Bulgaria

6
 Cazurile de poliomielită în lume în 2011

7
8
 Evaluarea măsurilor de sănătate publică
Cases of Pertussis, England and Wales, 1940-1999
200 Vaccination
180 implementation

160 80
No t i f ic at io n s (x 1000)
Number of cases (x 1000)

Vaccinate coverage (%)

140
120

Co u v ert u r e (% )
40
100
80
60 0
40
20
0
1940
194 1950
195 1960
196 1970
197 1980
1980 1990
1990
0 0 0 0
A n n ée
Year 9
10
The African "meningitis belt" - which
includes all or part of 21 countries
stretching south of the Sahara desert
from Senegal to Ethiopia - is the site of
frequent epidemics, usually caused by
serogroup A meningitis. Over the past
decade more than 700 000 cases have
been reported. Roughly 10-20 % of
persons infected die, and one out of
five survivors is likely to suffer from a
permanent disability such as hearing Meningitis belt in Africa
loss, mental retardation, or paralysis.

11
12
13
Incidenţa şi mortalitatea prin cancer tiroidian,
judeţul Cluj 2000-2009

14
Sursa:Registrul Regional de Cancer Nord-Vest. Cancerul în Regiunea de Nord-Vest a României în
anul 2009
15
 Populaţia supravegheată

 Definită restrictiv- ex. populaţia

spitalizată cu scopul depistării infecţiilor
nosocomiale
 Definită foarte larg - reţeaua mondială
de supraveghere a gripei.
 Pentru instituţiile de sănătate publică
populaţia este definită pe criterii de
jurisdicţie - oraş, regiune, ţară.

16
 Obiectivele supravegherii
1. Urmărirea problemelor de sănătate
 Asigură obţinerea de informaţii descriptive asupra problemelor de
sănătate – parametrii epidemiologici fundamentali: timp, loc,
persoană. eg. monitorizarea apariţiei bolii în timp şi pentru
anumite populaţii, uneori se pot identifica toate fenomenele de
sănătate (incidenţa si/sau prevalenţa)
 Monitorizează tendinţa de evoluţie a bolilor şi
 Detectează epidemiile
 Permite caracterizarea persoanelor cu probleme de sănătate şi
identifică grupuri cu cel mai mare risc pentru acestea
 Permite descrierea problemei de sănătate în sine (gravitate,
simptomatologie, metode diagnostice, tratamente)
 Permite caracterizarea factorilor etiologici (ex. rezistenţa la
antibiotice a microorganismelor)
 Permite caracterizarea abordărilor terapeutice şi profilactice.

17
 Obiectivele supravegherii
2. Realizarea legăturii cu acţiunile de sănătate publică
- La nivel local supravegherea este parte integrantă a
serviciilor de profilaxie şi terapie oferite de
departamentele de sănătate
- Foarte bine susţinută şi realizată prompt în bolile infecţioase
cunoscute unde un raport declanşează acţiuni specifice, ex. O
meningită meningococică într-o colectivitate de tineri care
declanşează activităţi imediate
- La nivel loco-regional, naţional şi internaţional
1. permite stabilirea politicii de sănătate, şi a
optimizării ei,
2. permite stabilirea ierarhiilor în profilaxie şi
control.

18
 Obiectivele supravegherii
Alte obiective:
 Legătură cu cercetarea
 Datele descriptive sunt utile în cercetarea epidemiologică a
ipotezelor
 Permite selecţia persoanelor care sunt eligibile pentru
cercetări, de ex. Focomelia, 1959, urmat de studii caz-
martor - thalidomida
 Evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică
 Complexă
 Se conturează din observaţii asupra tendinţei
 Se poate contura din asocierea temporală (pentru intervenţii
radicale) ex. Scoaterea de pe piaţă a tampoanelor
hiperabsorbante a determinat un declin dramatic în
incidenţa SSTS
 Mai puţin directă prin evaluarea temporală a ratelor de
mortalitate, ex. Screening-ul mamografic.
 Proiecte de perspectivă
 Anticiparea cererii de servicii de sănătate publică în
perspectivă prin observaţia incidenţelor combinat cu
informaţii privind populaţia la risc - se pot aprecia
19 tendinţele în viitor (ex. tendinţa HIV în Asia).
 Elementele sistemului de
supraveghere
 Definiţia de caz
 Esenţială în dezvoltarea sistemului de supraveghere
 Alegerea unui optim între necesitatea asigurării sensibilităţii
şi specificităţii
 Pentru definitia de caz a bolilor performanţa testelor diagnostice
este esenţială dar şi abilitatea personalului de a obţine şi
interpreta rezultatele
 Dependent de informaţie se pot utiliza definiţii stratificate (caz
posibil, probabil, confirmat) pe baza informaţiei clinice şi de
laborator
 Pentru boli cronice stabilirea definiţiei de caz este mai
complicată; depinde de ce anume se monitorizează (boala
presimptomatică, boala manifestă, decesul în boala
coronariană), definiţiile se pot baza pe simptome, teste
diagnostice (ex. pentru ocluzie arterială, internări pentru infarct,
deces prin infarct miocardic) cu implementare diferită şi cu
segmente populaţionale supravegheate diferit
 Supravegherea de comportamente la risc prin autoraportare,
20
observaţii, măsurători.
 Populaţia aflată sub supraveghere
 Ţintele sistemelor de supraveghere sunt anumite grupuri
populaţionale care pot fi de la restrânse- persoane
spitalizate, instituţionalizate- dar şi rezidenţii unui areal
mare (naţiune) - sisteme de supraveghere populaţionale
 Statisticile vitale care înregistrează decesele (cu cauzele de
deces) şi naşterile,
 Raportarea bolilor conform legislaţiei de către cei ce lucrează în
sănătatea publică spre departamentele de sănătate.
 Ideală este includerea tuturor evenimentelor de interes în
populaţia generală sau cel puţin alegerea unui eşantion
reprezentativ dar nu este întotdeauna fezabil, astfel încât
uneori se supraveghează populaţii selectate non-random
 Ţinta este reprezentată de populaţii definite apriori alese
pentru că este convenabilă utilizarea lor, bazat pe
acceptabilitatea de a participa la supraveghere şi
reprezentativitate - ex. populaţii care se adresează unui
anumit spital, dintr-un anumit oraş, reprezentând o mixtură
de participanţi din diferite segmente populaţionale.
21
 Surse de date
 Statistici vitale
 Mortalitate
 Natalitate/fertilitate
 Morbiditate
 Epidemii
 Date de laborator
 Anchete individuale
 Anchete în focar
 Studii speciale
 Supravegherea unor indicatori indirecţi ai bolilor (rezervor
de infecţie, vectori, absenteism, mediu de viaţă, consumul
de produse terapeutice sau profilactice
 Corelarea documentelor legate de viaţa unui individ
22
 INDICATORI SOCIO-DEMOGRAFICI

23
România
75% din
cazuri
Europa
2008
37 focare în
2008

Sursa:
ECDC
2010

24
 Atributele sistemului de
supraveghere
1. Sensibil - în ce măsură sistemul identifică evenimentele de interes în
populaţia ţintă
1. pentru aprecierea tendinţei chiar sensibilitatea relativ joasă
este acceptabilă dacă evenimentele detectate sunt
reprezentative
2. pentru aprecierea impactului unei probleme de sănătate
sensibilitatea înaltă este necesară
3. Abilitatea de a detecta cazurile şi de a detecta epidemiile
(A/A+C)

2. Oportun – ciclul informaţiei de la culegerea datelor la diseminarea

informaţiei si actiune. Depinde de urgenţa problemei de sănătate publică
şi de disponibilitatea intervenţiei

3. Reprezentativ – măsura în care evenimentul detectat reprezintă

persoanele care au condiţia de interes în populaţia ţintă. Lipsa
reprezentativităţii poate conduce la alocarea nepotrivită de resurse.

25
 Sensibilitatea sistemului de
supraveghere şi VPP
Condiţia (boala) prezentă

DA NU

Depistată DA A (adevărat B (fals pozitiv) A+B

pozitiv)
prin
supraveghere NU C (fals negativ) D (adevărat negativ) C+D

A+C B+D

Sensibilitate = A/A+C
Specificitate = D/ D+B
VPP= A/ A+B
26
 Atributele sistemului de supraveghere
4. Simplu - transferul informaţiei şi liniile de răspuns permit aprecierea
sistemului ca simplu sau complex (tip şi cantitate de informaţie, surse
raportoare, necesar de personal, abilităţi, consum de timp... )
5. Flexibil - abilitatea sistemului de a se adapta necesităţilor condiţiilor de
operare cu minim de costuri adiţionale (timp, personal, fonduri alocate),
se apreciază retrospectiv (ex. noua def. de caz SIDA)
6. Acceptabil - reflectă motivaţia indivizilor şi organizaţiilor de a participa la
sistem
7. Valoare predictivă pozitivă- proporţia indivizilor detectaţi ca şi cazuri care
prezintă într-adevăr condiţia aflată sub supraveghere (A/ A+B)
 VPP joasă înseamnă numeroase rapoarte fals pozitive şi consum
inadecvat de resurse
 VPP joasă poate amorsa o falsă alertă “epidemie!”
 VPP înaltă presupune sensibilitate şi specificitate a definiţiei de
caz şi depinde de prevalenţa condiţiei evaluate în populaţie.
 Ex. Concordanţa diagnosticului de internare şi externare pentru o
populaţie spitalizată pentru accident vascular cerebral (din 1604
internaţi cu acest dg, 903 se confirmă, VPP=56%)
27
 Culegerea datelor
 Sistem pasiv- nu se contactează raportorii, se primesc raportările
obligatorii conform unor reglementări naţionale şi internaţionale

 Sistem activ- sistemul iniţiază şi organizează proceduri pentru a obţine

raportări (telefonic, vizite la medici şi spitale). Un serviciu de sănătate
publică alege anumite centre medicale şi stabileşte investigaţii speciale în
scopul identificării cazurilor care nu ar fi fost raportate de rutină
 Rezultă combinaţii: sistem pasiv stimulat, sistem activ-pasiv combinat

 Studii santinelă- se utilizează pentru identificarea situaţiilor unde se face

necesară intervenţia de sănătate publică şi cercetarea. Ex. studii santinelă
pentru depistarea bolilor ocupaţionale.

 Utilizare secundară- date culese cu alte scopuri la nivel populaţional

 Sunt utile în aprecierea programelor de intervenţie pe termen lung

28
29
 Analiza, interpretarea şi
prezentarea datelor
 Premize
 Date de calitate
 Administrarea datelor confidenţială- responsabilitate etică şi legislativă cu
asigurarea securităţii
 Arhivare
 Analiza
 în general descriptivă
 comparaţiile implică evaluarea factorilor de confuzie şi tehnici analitice
 evoluţiile temporale neobişnuite se analizează între tendinţa estimată şi cea
observată
 Interpretare
 Este reală schimbarea evidenţiată?
 Evaluarea artefactelor (schimbări de personal, perioade critice, modificarea
interesului pentru o boală, implementarea de noi formulare, coduri, definiţii)
 Prezentare
 Tabele
 Grafice, hărţi
 Analiză matematică

30
 Difuzarea informaţiilor finale
 Către cei interesaţi
 Surse

 Foruri decizionale

 Componenta informaţională – culegerea de date şi returul informaţiei

analizate către cei care au generat informaţia
 Lanţul informaţional începe cu apariţia evenimentului, detectarea lui
de către serviciile abilitate, informarea serviciului de sănătate publică,
analiza, interpretarea datelor urmată de diseminarea rezultatelor.
 Procesul este optimizat actual prin intervenţia mijloacelor electronice-
reţele de comunicare, informare, acces la bibliografie

 Componenta efectoare - programul de control al problemei de

sănătate şi evaluarea acestuia

31
 Etapele supravegherii
Supravegherea Acţiunea de sănătate publică

Interpretarea datelor Planificarea programului

Aplicarea programului

Diseminarea informaţiei

Analiza datelor Culegerea datelor

Evaluarea programului
Inelul supravegherii

Bucla supravegherii

32
INVESTIGAŢIA
EPIDEMIOLOGICĂ
 INVESTIGAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ
DEFINIŢIE

Acţiune neobişnuită, cu durată limitată, efectuată sub

prezumţia existenţei unei probleme de sănătate deja
constituită în populaţie

 Depinde de informaţia existentă – triada epidemiologică

Agent etiologic

Organism gazdă Mediul inconjurător

 Definiţia epidemiei

 Apariţia unui număr mai mare de cazuri decât era

aşteptat
 Izbucnire epidemică – creşterea incidenţei cazurilor
 Obiective
 Control/profilaxie
 Oportunităţi de cercetare
 Training
 Răspunde alertei publice, politice sau legale
 Modificări în programele de control şi profilaxie
existente
 Control / Profilaxie

Depinde de situaţia în care ne găsim:

 Cazurile continuă să apară
 scop: prevenirea apariţiei de noi cazuri
 aprecierea populaţiei la risc, implementarea
măsurilor de control
 Izbucnirea epidemică pare să se stingă
 scop: prevenirea unor noi izbucniri epidemice
 identificarea factorilor care au determinat epidemia,
implementarea măsurilor de prevenire a unor
situaţii similare în viitor
 Oportunitatea investigaţiei

 Problemă de sănătate publică greu de controlat

 Problemă de sănătate publică de cauză necunoscută
 Aspecte de gravitate ale bolii
 Alarmarea populaţiei
 Potenţial de transmitere
 Implicarea altor sectoare pe lângă cel medical
 Simptomatologie neobişnuită pentru boala
suspicionată
 Lipsa de răspuns după aplicarea măsurilor de control
 Identificarea unui microorganism rar izolat în
regiunea respectivă
 Izbucniri epidemice cu implicare
internaţională
 Epidemii mari de boli transmisibile majore:
febră galbenă, holera, meningită
meningococică
 Evenimente neexplicate
 Etiologie “necunoscută”, toxice, bioterorism
etc.
 Evenimente cu morbiditate şi mortalitate
mare
 e.g. febre hemoragice
Etapele investigaţiei
epidemiolgice
 1. Preparative

 Cunoştinţe ştiinţifice
 Recenzia literaturii
 Consultarea experţilor
 Chestionare preliminare

 Necesităţi de studiu
 Comunicarea cu laboratorul
 Echipament
 Laptop, camere foto, materiale pentru culegerea de
prelevate etc
 Preparative
 Administrative - personal necesar, resurse,
finanţare
 Anunţarea persoanelor şi organizaţiilor
vizate
 Data şi locul investigaţiei
 Aranjamente de călătorie
 Responsabilii acţiunii
 Aprobări din partea oficialităţilor locale
 Consultare cu oficialităţile cu precizarea de
responsabilităţi
 Abilităţi de comunicare
 2. Stabilirea existenţei epidemiei

 Este izbucnire epidemică ?

 Izbucnire epidemică
 Cazuri sporadice, fără legătură intre ele dar avand
aceeaşi boală
 Cazuri fără legătură între ele prezentând
simptomatologie similară dar nu aceeaşi boală
 Aprecierea numărului aşteptat de cazuri
înainte de a decide dacă acestea depăşesc
aşteptările
2. Stabilirea existenţei epidemiei

 Compararea cazurilor observate cu

cele aşteptate
 Pe baza datelor de supraveghere
 Pe baza externărilor din spitale, registre
de consultaţii medicale, date de
mortalitate
 Pe baza datelor obţinute din diverse
servicii sau de la personal angajat în
sănătate publică
2. Stabilirea existenţei epidemiei
Creşterea numărului de cazuri observate:
 Schimbări în procedeul local de raportare
 Schimbarea definiţiei de caz
 Creşterea interesului datorită conştientizării
naţionale, locale
 Îmbunătăţirea metodelor de diagnostic
 Personal nou însărcinat cu supravegherea
 Schimbare bruscă a mărimii populaţiei - imigrare
 3. Verificarea diagnosticului

 Asigurarea acurateţei diagnosticului cu

metode adecvate şi eliminarea erorilor de
laborator
 Evaluarea datelor clinice şi a rezultatelor de
laborator
 Sinteza datelor clinice
 Caracterizarea spectrului bolii
 Verificarea diagnosticului
 Dezvoltarea definiţiei de caz
 4. Stabilirea definiţiei de caz

 Definiţia de caz
 Set standard de criterii pentru a decide
dacă o persoană poate fi considerată ca
având condiţia de interes
 Include criterii clinice şi restricţii de
persoană, loc şi timp
 Trebuie aplicată identic tuturor
persoanelor investigate
 4a. Stabilirea definiţiei de caz
Clasificare
 Caz confirmat
 Confirmat prin examinări de laborator specifice
 Caz probabil
 Trăsături clinice tipice fără confirmare de laborator,
examinari de laborator orientative
 Caz posibil (suspect)
 Mai puţine trăsături clinice
4b. Identificarea şi numărarea cazurilor
 Se caută unităţile medicale unde este probabilă
identificarea cazurilor
 Întărirea supravegherii pasive e.g. Scrisori de solicitare
către diverse servicii pentru descrierea situaţiei
 Supraveghere activă e.g. telefonic sau deplasare la
unităţi diverse pentru culegerea de informaţii
 Alertarea publicului
 Alerta prin media (a nu consuma alimentele, apa.....
contaminate şi de solicitare a serviciilor medicale la
apariţia unor semne de boală)
4b. Identificarea şi numărarea cazurilor
 Informaţiile se culeg pentru fiecare caz
 Date de identitate: nume, adresă, telefon
 Re-contactarea pacienţilor dacă apar noi întrebări
 Notificarea rezultatelor de laborator şi a evoluţiei investigaţiei
 Verificarea inregistrărilor duble
 Marcarea geografică a extensiei epidemiei
 Date demografice
 Se stabilesc caracteristicile personale pentru definirea populaţiei la
risc
 Date clinice
 Verificarea dacă definiţia de caz coincide cu datele clinice ale
pacientului
 Prezentare temporală: data debutului – curba epidemică
 Date suplimentare: spitalizare, decese – spectrul bolii
 Informaţii asupra factorilor de risc
 Căutaţi pentru boala în cauză
 Raportarea informaţiei
 Identificarea persoanei care a raportat cazul
4b. Identificarea şi numărarea cazurilor

 Formulare de date
 Formular de caz standard
 Chestionar
 Formular prescurtat de date

 Listarea datelor
 Conţinând elementele cheie
din formularele detaliate
5. Epidemiologie descriptivă

 După culegerea datelor se

caracterizează epidemia după :
 Timp

 Loc

 Persoană
 Timpul

 Curba epidemică
 Histograma numărului de cazuri după debut
 Prezentare grafică a magnitudinii epidemiei şi a
tendinţei de evoluţie
 Evoluţia ulterioară?
 Timpul probabil de expunere
 Utilă pentru stabilirea chestionarelor centrate pe
acea perioadă
 Sursă comună vs. propagată
 Locul

 Extensia geografică a problemei

 Aglomerări de cazuri sau modele care

oferă orientare etiologică

 Hărţi
 Unde locuiesc, lucrează sau au fost
expuse cazurile
 Locul
Exemplul clasic de analiză spaţială

Disease cluster Dr. John Snow

Deaths of cholera
epidemia
London, September 1854

Infected water pump?

A good representation is
the key to solving a problem
 Persoana
 Stabilirea populaţiei la risc

 Obişnuit se defineşte populaţia la risc

după caracteristici de gazdă sau de
expunere
 Utilizarea de indicatori de tip rată
pentru identificarea grupurilor de risc
 Numărător = număr de cazuri
 Numitor = numărul populaţiei la risc
 Perioada de timp – de obicei scurta, specificata
 Rata de atac= incidenţă
6. Dezvoltarea ipotezelor cauzale

 Ipoteza trebuie să ia în calcul:

 Sursa expunerii

 Modul de transmitere, realizarea

expunerii

 Expunerea propriu-zisă care a cauzat

boala
 Dezvoltarea ipotezelor
 Generarea ipotezelor
 Ce ştim despre boală?
 Rezervor, transmitere, factori de risc cunoscuţi
 Discuţii cu mai mulţi pacienţi
 Intrebări de tip deschis
 Multe întrebări

 Discuţii cu operatorii locali de sănătate publică

 Utilizarea epidemiologiei descriptive e.g. curba
epidemică
7. Testarea ipotezelor

 Compararea cu faptele

 Utilizarea epidemiologiei analitice

pentru cuantificarea relaţiei cauzale şi
analiza intervenţiei întâmplării
 Studii de cohortă
 Studii caz-martor
 Rata de atac
Oswego, New York, 1940
Number of people Number of people who
who ate specified item did not eat specified item
Attack Attack Relative
Food Ill Well Total Ill Well Total
Rate % Rate % Risk
Baked Ham 29 17 46 63 17 12 29 59 1.07
Mashed potatoes 23 14 37 62 23 14 37 62 1.00
Spinach 26 17 43 60 20 12 32 62 0.97
Cabbage Salad 18 10 28 64 28 19 47 60 1.07
Milk 2 2 4 50 44 27 71 62 0.81
Ice Cream (Van) 43 11 54 80 3 18 21 14 5.71
Fruit salad 4 2 6 67 42 27 69 61 1.10
Ice Cream (Choc) 25 22 47 53 20 7 27 74 0.72
 8. Rafinarea ipotezei şi studii
adiţionale
 Studii epidemiologice
 Când analiza epidemiologică nu este relevantă se
reconsideră ipoteza
 Laborator
 Teste adiţionale

 Studii de mediu - laborioase

9. Implementarea măsurilor de control
şi profilaxie
 Implementarea măsurilor de control cât mai
repede
 Se adresează factorului cauzal, sursei
 Aplicare pe termen lung sau scurt
10. Comunicarea rezultatelor

 Oral, în comunitatea afectată

 Autorităţile locale şi persoane responsabile pentru
implementarea măsurilor de control
 Raport scris (publicare) pentru planificări
ulterioare, performanţă, legal, cunoştinţe
suplimentare
 Investigaţia finalizată

 Analiză cantitativă a datelor

 Permite recomandări de profilaxie şi control
 Raportul oficial permite aplicarea măsurilor de
control şi explică plauzibil problema de sănătate
 Feed-back informaţional către furnizorii de date,
public şi media
Definitia de caz pentru boala diareica si sindromul
hemolitic uremic cauzat de tulpina epidemica
producatoare de toxina Shiga like Escherichia Coli
(STEC) O104:H4
Caz posibil epidemic
 Orice persoana care a prezentat dupa 1 mai 2011:
 diaree definită de: debut brusc, scaune cu sange
ŞI
Cel puţin un criteriu de laborator dintre următoarele:
- izolarea de E. coli producătoare de toxină Shiga 2 si
conţine gena Stx2
- detecţia directă a genei Stx2 direct din materiile
fecale fara izolare culturala prealabila

Sindrom hemolitic –uremic (SHU)

 Insuficienta renala acuta si cel putin unul dintre
criteriile:
 Anemie hemolitica
 trombocitopenie
Caz probabil epidemic
 Orice persoana care indeplineste criteriile
de diaree STEC sau SHU asociat STEC
SI
 In perioada de 14 zile anterioare debutului
indeplineste cel putin unul dintre criteriile
epidemiologice:
 A fost in Germania sau in alta tara unde a
existat un caz confirmat
 Consum de produse obtinute din Germania
 Contact apropiat cu un caz confirmat.
Caz epidemic confirmat
 Orice persoană care indeplineşte criteriile
de diaree STEC sau SHU asociat STEC
SI
 S-a izolat o tulpină STEC serotip O104:H4
SAU
 S-a izolat o tulpină STEC serotip O104 si
indeplineşte criteriile epidemiologice
menţionate
WHO Report STEC - 22 July 2011
Cazuri EHEC 3167/ 16 decese
Cazuri SHU 908/ 34 decese

Cazuri in Germania EHEC 3078/16 decese

Cazuri HUS 857/32 decese
 Multistate Outbreak: Anthrax, 2001

5
Number of cases (all)

4 deaths
4
NY DC
3 letters* letter*

September October

Postmarked data of known contaminated letter; MMWR 2001;50(43):941-948