Violenta in scoala

REALIZAT DE: Lavric Natalia

 CUPRINS

Introducere. De ce violenta ?
Definirea violentei
Modalitati de dobanire si formare a violentei

Mediile de manifestare a violentei

ConcluziiBibliografie
INTRODUCERE . DE CE VIOLENTA ?

• Violenta umana este o tema a prezentului in multe tari, violenta

sociala, ca si cea interpersonala reprezinta argumente solide
pentru dezvoltarea unor programe educationale pentru a
promova constientizarea acestui fenomen si a pleda pentru
mijloace nonviolente de interactiune si de reglare a vietii
sociale.
• Situatia generala ingrijoreaza, pentru ca violenta a devenit o
tema cu care se confrunta toate societatile, necesitand o luare
de pozitie la nivelul intregului corp social si dezvoltarea unor
strategii de investigatie, prevenire si control.
• Familia este mult discutata, cercetatonii din stiintele sociale
acceptand ideea schimbarii structuril si valorilor ei, ca si a
degradarii climatului de secunitate si refugiu cu care este
familia asociata in mod traditional . Modernitatea si conditia
urbana au generat noi forme de violenta si au provocat
schimbari la nivelul valonilor si aspiratiilor indivizilor.
Conflictele datorate saraciei, dar si lipsei de educatie si de
informatie genereaza contexte de viata privata in care violenta
este un comportament tolerat, chiar acceptat, el find invatat
de COPII SI reprodus ca modalitate esentiala, frecventa si
“fireasca” de comportament interpersonal.
• Violenta este una dintre marile probleme ale lumil
contemporane. Presa, scrisa sau audio-vizuala, informeaza in
permanenta cu pnvirela manifestari diverse ale acestui
fenomen, de la formele cele mai agresive, precum razboaie ori
crime terifiante, batai, violueri, furtuni, distrugeri de bunuri,
si pana la cele mai putin socante (dar nu mai putin vinovate),
cum ar fi violentele verbale. In acest context, aparitia
diferitelor forme de violenta in mediul scolar pare aproape o
fatalitate si devine, adesea, un lucru obisnuit, cu care semenii
coexista fara macar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar
daca reprezinta o problema delicata, luarea in stapanire a
fenomenulul violentei nu se poate face decat daca ii sunt
cunoscute cauzele,originale,formele de manifestare si
posibilitatile de prevenire. Problema violentei in scoala poate
si trebuie sa devina o tema de reflectie pentru toti cei
implicati in actul educational. Cu atat mai mult cu cat scoala
dispune, credem,de importante resurse pentru a concepe
programe de prevenire a violentei si pentru a rupe cercul
vicios al violentei in mediul scolar.
 DEFINIREA VIOLENTEI
• Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila.
Acest fapt se expilca prin complexitatea fenomenului, dar si prin
marea diversitate a formelor sale de manifestare. Nu in ultimul
rand, dificultatea a aparut si din cauza asocierli si, uneori, chiar a
confundarii violentei cu agrasivitatea. Specialistii domeniului au
facut insa o serie de delimitani intre cele doua concepte, care se
cuvin mentionate.
• Termenul de agresivitate vine din latinescul ,,adgradior ‘’, care
inseamna “a merge catre...”, si a evoluat apoi in,,agredire ‘’, ce
semnifica “ a merge catre ... cu un spirit belicos,
• Cu tendinta de a ataca”. In sens etimologic, notiunea de agrasivitate
trimite la o potentialitate individuala, la capacitatea de a infrunta un
obstacol, de a se confrunta cu altul si a nu da inapol in
caz de dificultate.
• Agesivitatea poate fi definita ca orice act are ca intentie
producerea unui prejudiciu tintei vizate .Radacina latina a
termenului violenta este vis,inseamna “ forta ” si trimite la
ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii
fizice impotriva altuia. Exista numeroase definitii ale violentei:
• 1) ERIC DEBARBIEUX (1996) specialist in problematica violentei
in mediul scolar, ofera o definitie care surprinde ansamblul
fenomenului violentei: “ violenta este dezorganizarea brutala sau
continua a unui sistem personal, colectiv sau social, si care se
traduce printr-o pierdere a intregritatii ce poate fi fizica, psihica
sau materiala. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin
agresiune, prin folosirea fortei, constient sau inconstient, insa
poate exista si violenta doar din punct de vedere al victimei, fara
ca agresorul sa aiba intentia de a face rau ”
• 2) X. A. MICHAUD autor al unei lucrari de sinteza despre
violenta (1986), crede ca nu poate exista un discurs universal
asupra violentei, deoarece fiecare societate se lupta cu propria sa
forma de violenta, conform propriilor criterii, si trateaza formele
violentei cu mai mult sau mai putin succes. Istoric si cultural,
violenta este o notiune relativa, dependenta de codurile sociale,
juridice si politice ale societatii in care se manifesta. Majoritatea
analizelor privilegiaza ideea ca agresivitatea tine mai mult de
instinct in timp ce violenta tine mai mult de cultura, de educatie,
de context. sursa imaginii : behavio-radvisor.com - Experienta
scolii in prevenirea si combaterea fenomenelor de violenta -
Violenta elev-elev
MODALITATI DE DOBANDIRE SI
FORMARE A VIOLENTEI
• Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este
dobandita prin invatarea sociala. Procesul de socializare inseamna si
achizitia de raspunsuri agresive, fie prin invatare directa — acordarea
de recompense sau pedepse unor comportamente - , fie mai ales prin
observarea conduitelor si a consecintelor lor la altii. Experimentele
psihologului american Albert Bandura si ale colaboratonilor sai (1963)
au demonstrat rolul adultului ca model in insusirea comportamentului
agresiv la copii.
• Dupa ce au vazut cum un adult agreseaza o papusa sau se joaca
linistit cu ea, copiii au fost pusi in situatia de a avea ei insisi de-a face
cu o serie de jucarii, printre care si papusa respectiva. Cei ce au
asistat la un comportament agresiv din partea adultului sau comportat
si ei agresiv. Mal mult, s-a observat ca agresivitatea a crescut atunci
cand: modelul a fost recompensat; modelul a fost de acelasi sex cu
respectivul copil; modelul a avut inainte legaturi intense cu copilul
(prieten de famili, invatator et.). Astfe incat chiar daca nu sunt educati
expres in a fi agresivi — in multe culturi acest lucru se intampla -, coplil
invata din experienta proprie prin reintarire sau imita persoanele
semnificative si/sau autoritare.
Psihologii sociali insista ca agresivitatea dobandita social nu inseamna
doar tendinta de a raspunde ostil la interactiunile neplacute. Mediul
familial, grupul de similaritate din cartier sau in scoala, mass-media
constituie cadre psihosociale de achizitionare a unor scenarii de
agresivitate , care sunt sustinute de structuri de cunoastere si
evaluare (perceptii, atitudini, credinte normative) ce trimit la
comportamente agresive. Fiintele umane invata de mici cum sa
perceapa , sa interpreteze, sa judece si sa raspunda la stimuli ce vin
din mediul fizic si social. Incet-incet se cristalizeaza scenarii mental-
comportamentale, care, invatate si folosite frecvent, pot capata in
timp caracter automatizat, ca deprinderi (habitusuri). Studlile
longitudinale arata ca asemenea structuri cognitiv -comportamentale
de agresivitate incep sa se intareasca in jurul varstei de 8-9 ani si se
consolideaza continuu pana la maturitate.
Dintr-o alta perspectiva, partizanii caracterului dobandit al
agresivitatii sustin ca aceasta survine in functie de context si este un
raspuns al individulul la conditiile de mediu. In acest sens, cea mai
cunoscuta teorie este cea formulata de cercetatorul american de la
Universitatea Yale, John Dollard, si de colaboratorii sai, care explica
natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune.
Pentru ei, agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii si
orce frustrare antreneaza o forma de agresivitate. Intensitatea
raspunsului agresiv este proportionala cu cea a frustrarii. Daca
raspunsul direct nu este posibil, reactia poate imbraca trei forme:
inhibitia, redirectionarea (deplasarea) catre o alta tinta, catharsisul.
Chiar daca teoria lui Dollard a fost supusa unor critici serioase
insistandu-se pe faptul ca exagereaza legatura frustrare-
agresivitate, frustrarea ramane una dintre cele mai importante surse
ale agresivitatii.
• In mod traditional, scoala este locul de producere si transmitere a
cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a
sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a
raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar
de a pregati forta de munca. Scoala trebuie sa profileze caractere,
sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a
face fata schimbarilor de pe piata muncii.
• In acest context, a vorbi despre violenta acobo unde ne asteptam
sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea
armonioasa a personalitatii poate parea un fapt cel putin
neverosimil. In ultimii ani, violenta in randul minorior a constituit
subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Totusi, cunostintele
noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare. Singurele date
certe provin din statisticile Ministerului de Interne si ele vizeaza
diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri, tentative
de omor, vatamari corporale grave, violuri, furturi, talharii.
• Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile,
cu periferlile, acolo unde saracia este la ea acasa. De aceea,
atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se
considera drept surse favorizante factorii exteriori al
scolii: mediul familial, mediul social, ca si factorii ce tin de
individ, de personalitatea lui.
 MEDIILE DE MANIFESTARE A
VIOLENTEI
• Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii
elevilor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii
dezorganizate, au experienta divortului parintilor si traiesc in familii
monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de
munca, de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt
confruntati cu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca
au sentimentul devalorizarii, al esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt
sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar apoi
probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta
intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilulul, neglijenta, la care se
adauga si importante carente educationale — lipsa de dialog, de afectiune,
inconstanta in cerintele formulate fata de copil (treceri de la o extrema la
alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure), utilizarea
mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta din
rai”. Sunt si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in
detrimentul rolului educativ pe care ar trebul sa-l aiba in raporturile cu
copilul lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emit putine
exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a
constrangerilor (in afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala
comportamente de refuz a exigentelor profesorilor.
• Mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze si
sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor
de control social, inegalitatile sociale, criza vaborilor morale, mass-media,
disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor,
lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Pentru fostele tari
comuniste, conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in
randul tinerilor, care incep sa se indolasca de eficacitatea scolii, de
utilitatea stiintei. si aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii
asigura insertia profesionala. Valorile traditionale vehiculate in scoala —
munca, meritul, efortul — cunosc o eroziune vizibila. Un mediu social in criza
(criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund
dezvoltarea personalitatii copilului.
• Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie
cu comportamentele violente.
• La acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei.
• Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic
si social. Acum adolescenitul este fericit, se simte bine bine in pielea sa si
doua ore mai tarziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori, el oscileaza
intre sentimentul de putere, de forta si sentimentul de indoiala, de
descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste
emotii, adolescentii dezvota reactii de provocare, de agresivitate, de
opozitie fata de parinti si profesori.
• In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesor-
elev este absolut necesar. Adolescentul doreste sa fie inteles, are
nevoie de dragoste, de securitate afectiva dar, de cele mai multe or el
nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Nu intamplator se afirma ca
violenta scolara pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare.
A lupta contra violentelor scolare inseamna a ameliora calitatea
relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul
educational.
• Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta
scolare si acest lucru trebuie luat in considerare in conceperea
diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei.
• Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc
unde se stabilesc relaii , se promoveaza modele, valori, se creeaza
conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului.
Clasa scolara constituie un gnup ai carui membri depind unii de altii,
find supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina
echilibrul functional al campului educational . Fiecare grup cere de la
membrii sai difenite forme de comportament. Insusi actul predarii-
invatanii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se
inscrie in ceea ce unii autori numesc managementul clasei scolare, si
anume “setul de de activitati prin intermediul carora profesorul
promoveaza comportamentul adecvat al elevulul si elimina
comportamentul inadecvat, dezvolta relatii personale bune si un climat
socio-emotional pozitiv in clasa, stabileste si mentine o organizare
eficienta si productiva a clasei”(Weber).
• Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un
management defectuos al clasel scolare, mai exact intr-o lipsa de
adaptare a practicilor educationale la o populatie scolana considerabil
schimbata. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de a
exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul
poate influenta negativ relatia cu elevul, deoarece va cauta sa-l
mentina intro situatie de dependenta, de subordonare neconditionata.
Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modalitati de
coercitie, descurajand astfel formarea unor personalitati autonome,
independente, ca urmare, in grupunile conduse autoritar, se
acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente agresive,
ostilitati intre membrii grupulul, in timp ce fata de lider se manifesta
o atitudine de supunere.
• Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. De cele mai
multe ori, comunicarea este lateralizata, adica profesorul e cel care
emite si care monopolizeaza comunicarea, iar elevul ramane doar un
receptor pasiv. Comunicarea intre elevi in cadrul unor grupuri de lucru
este destul de restransa,iar opiniile elevilor cu pnivire la viata clasei
sunt prea putin luate in considerare. Nevoia de expresie si de
comunicare e o nevoie fundamentala a oricarui individ, iar grupul scolar
este un loc pnivilegiat de satisfacere a acestor nevoi. Nesatisfacerea
lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin
comportamente agresive.
• Alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot
genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale
elevilor. Unli profesoni adopta o atitudine de ignorare
dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a
lor in termeni constant negativi si depreciativi. Indiferenta
profesorilor este cea mai importanta manifestare a
dispretulul fata de elevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca
urmare a acestor judecati negative ale profesorului, pentru
ca ele vin sa intareasca propniul lor sentiment de indoiala, de
descurajare, de lipsa de incredere in fortele proprii. Acest
dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu de
consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare,
pasivitatea la lectie, indiferenta sau, dimpotriva,
perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile,
provocatoare.
• De multe ori, in mod inconstient, profesorul introduce
diferentieri intre elevi in functie de performanta atinsa.
Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale
profesorului care ii defavorzeaza pe elevii cu
realizari mai modeste.
• Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea
elevilor sustragerea de la actvitati, indiferenta fata de ceea
ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si face
temele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de
profesori, comportamente agresive. Elevul aflat in situatia de
esec si care este pus de nenumarate ori in fata unor sarcini
de invatare pe care nu le poate rezolva traieste o angoasa
profunda. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat parintii si
profesorii, pentru ca este dispretuit de colegi, isi pierde
stima de sine, increderea in capacitatea de a reusi chiar si in
domeniile in care nu se afla in situatia de esec. Acesta este
momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se
traduc prin: depresie, spirit de revansa si revalorizare,
manifestari de provocare, dispret reorientat catre altii, lipsa
de interes fata de viata in general. In contextul actual, esecul
scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Aceasta
situatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea pe care o
are despre propria-i valoare si, de aceea, el incearca
sa-si ia revansa intr-un fel.
• Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile,
abuzul de masuri disciplinare, de pedepse, influenteaza climatul si
calitatea vietii scolare.orice profesor stie ca pedeapsa, ca remediu, nu
are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. De
cele mai multe ori, ea produce reactii emotionale negative, creeaza
tensiuni, anxietate, frustrari, conflicte si deteriorarea relatiilor
profesor-elev. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace, ea trebuie sa aiba un
sens, sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea
regulilor, a normelor scolare de natura actului comis si de tipul de
sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se afle intr-un raport logic cu actul
sanctionat.
• Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui.
Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare ,si
asta nu numai in conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul
scolar. ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii.
• Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de revenire si de stapanire a
fenomenului violentei, prima investitie trebuie facuta in domeniul
formarii profesorilor. Trebuie sa recunoastem ca, atat in cadrul
formarii initiate, cat si al formarii continue, atentia este concentrata
asupra lucrulul cu clasele de elevi “fara probleme”. Se discuta mult prea
putin despre modalitatite de abordare a claselor dificile. Este nevoie de
o formare specifica, in masura sa permita satisfacerea cerintelor
elevilor “cu probleme”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa se
rezolve de la sine. De exemplu, in conditiile unui mediu familial instabil,
tensionat, conflictual, scoala poate reprezenta pentru elev o a doua
sansa.
• Pentru a face fata lucrului cu clase sau elevi
dificili trebuie sa se tina seama de urmatoarele
obiective:
• • observarea cu atentie a comportamentului
elevilor pentru o mai buna intelegere a cauzelor ,
actelor de violenta;
• dezvoltarea mijloacetor de comunicare cu elevii si
stabilirea unor relatii de incredere;
• • dezvoltarea parteneriatului scoala-familie;
• • colaborarea cu specialistii din cadrul scolli
(psihologul scolar, asistentul social).
•
CONCLUZII
Multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifesta ca o
transagresiune a regulilor scolare. Clasa este o microsocietate a carei
functionare necesita stabilirea unor reguli dare ce se cer respectate de toti
membrii grupulul scolar. Ansamblul regulilor dominante dintr-o clasa
caracterizeaza comportamentele dezirabile ale elevului si corelativul sau
negativ, comportamentul indezirabil. Respectarea regulilor este o conditie a
socializarii, care inseamna a invata sa traiasca impreuna in relatii de respect
reciproc. excluzand violenta. Regulile scolare vizeaza tinuta, efectuarea
temelor, prezenta la cursuri, dar sunt si reguli de civilitate ce au in vedere
limbajul folosit, modalitatile de adresare, respectul fata de celalalt,
pastrarea bunurilor scolare, toleranta, solidaritatea. intr-un cuvant maniera
de a te comporta astfel incat viata in colectivitate sa fie cat mai agreabila.
• Regulile pot fi impuse de catre profesor sau sunt negociate cu elevii. Acestia
accepta mai usor regulile al caror sens este transparent, iar daca scoala este
un loc de invatare a democratiei, atunci aceasta presupune ca si elevii sa
participe la eleborarea regulilor civilitatii scolare: “intr-o democratie.
cetateanul nu este numai cel care se supune legii, ci si cel care o elaboreaza.
alaturi de altii”.
 Bibliografie:
• Suportul de curs de la cursul de formare furnizat in cadrul proiectului ,,Dezvoltarea
Profesionala a Cadrelor Didactice prin Activitati de Mentorat”, aplicat in cadrul
modilului,,VALORI COMPORTAMENTALE SI DE REDUCERA VIOLENTEI IN
SCOALA’’
• Banciu, D., Radulescu, S.M., Voicu, M., Introducere in sociologia deviantei, Bucuresti,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985.
• Chelcea, S., Ilut, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Bucuresti, Editura
Economica, 2003.
• Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale — Tame actuale de psihosociologie,
lasi, editura Pohirom, 2004, p.107-122.
• Liiceanu, A., Violenta umana: o neilniste a societatii contemporane, in Ferreol, G.,
Neculau, A. (coord.), Violenta — Aspecte psihosociale, Iasi, Editura Polirom, 2003,
• p.47-57.
• Mitrofan, N., Agresivitatea, in Neculau, A.(coord.), Psihologie sociala, Iasi, Editura
Polirom, 1996, p. 427-437.
• Salavastru, D., Violenta in mediul scolar, in Ferreol, C., Neculau, A. (coord.), Violenta —
Aspecte psihosociale, Iasi, Editura Polirom, 2003, p.119-137.
• JUSTIFICARE
• Alegerea temei am facut-o datorita faptului ca fiinta umana se supune unor
• schimbari,transformari si prefaceri concretizate in evolutia biologica ce privesc mo-
• dificarile fizice , morfologice si biochimice, in evolutia sa psihica , ce duc la cristali-
• zarea si transformarea intregii cativitati psihice si in evolutia sociala ,tradusa in struc-
• turarea conduitelor de adaptare fata de normele mediului social. In acest fel se poate
• sublinia unitatea evolutiei din perspectiva bio-psiho-sociala .
• Elevul realizeaza o dezvoltare de la simplu la complex ca urmare a faptului ca
• fiecare acumulare este o conditie a unor achizitii superioare , iar in fiecare stadiu se
• pregatesc premizele stadiului imediat urmator astfel incat maturizarea bio-psiho-
sociala
• se finalizeaza cu odezvoltare complexa a personalitatii.
• Ca fiinta sociala , omului i se pretinde , de la varsta cand are discernamant sa
• tina cont de cei din jurul sau ,sa realizeze ,asa cum spunea JEAN PIAGET,echilibrul
• intre,,asimilare si acomodare’’.Cu alte cuvinte ,interesele individuale trebuie indeplinite
numai in deplina rezonanta cu cele ale comunitatii, pentru a fi in legalitate.
• La varsta de 8-10 ani , violenta este folosita fregvent in diversele ei forme:
ver-
• bala ,fizica si psihologica, fiind o reactie de manifestere a elevului la factorii ce au
gene-
• rat frustrari in plan individua , familial sau intr-un context social mai larg (guupul de
prieteni ori incadrul scolii) .

• ,,Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice prin activitati de mentorat ‘’aplicat

in cadrul modulului ,,Valori comportamentale si de reducerea violentei in scoala’’

• Grupul tinta : -elevii clasei

• OBIECTIVE :
• O1 – sa inteleaga de  :
violenta/nonviolenta ;agresiune ;supunere ;prietenie ;
• O2- sa sesizeze formele de manifestare a violentei
sub diferite aspecte ;
• O3 –sa precizeze situatia fiecarui personaj
ca :agresor , victima/agresat’’
• O4 –sa-si exprime punctul de vedere personal cu
privire la comportamentul civic ,in diferite situatii 
• O5 – sa lucreze constiincios fiecare fisa de lucru
individual sau test de evaluare primit ;
• O6 – sa raspunda la chestionare cat mai sincer
•
 PLAN DE ACTIUNE

NR. DENUMIREA ACTIVITATII OBIECTIVE DATA

CRT

1 EDUCATIE CIVICA-SUPUNEREA SI REVOLTA O1;O2;O5 26.10.2009

2 ACTIVITATE EXTRACURRICULARA:
FARA CONFLICTE
O3;O5;O6 07.12.2009

3 GHID PENTRU STILUL DE VIATA AL

ELEVILOR. INTALNIRE CU PARINTII.
O5;O6 11.01.2010

4 PROBA ALEGERILOR PREFERENTIALE O5;O6 18.01.2010

5
PROBA PENTRU EVIDENTIEREA O5;O6 18.01.2010
COMPOZITIEI DE GRUP
• IMPACT
• Pe parcursul semestrului al II-lea am sesizat o mai buna
intelegere intre elevii clasei.
• Au aparut timide recunoasteri de greseli urmate de
prezentarea scuzelor de rigoare.
• In cadrul grupului de scolari se recunoaste ierarhizarea
valorilor impuse prin rezulta-
• tele obtinute la invatatura .
• Elevii indisciplinati ,agresivi au fost izolati de grup prin
neacceptarea la jocul din
• timpul pauzelor .
• Parintii copiilor cu probleme evita sa participe la discutii ,vin
la scoala doa cand sunt
• constransi de imprejurari sau de autoritatile locale.

• Este necesar o educare a adultilor pentrul rolul de

parinte .