Dispozitivele corono-radiculare

BC., Medic rezident Protetica Dentara, anul I

Generalitati

● Rolul dispozitivelor radiculare - asigurarea retentiei si stabilitatii dispozitivului coronar

● Dispozitivele radiculare au o rata medie de esec de 9%
● Cele mai comune cauze de esec - pierderea retentiei si fractura dentara
● Cele mai retentive dispozitive radiculare sunt cele infiletate, iar cele conice sunt cele mai putin retentive
● Designul pivoturilor influenteaza potentialul de fractura dentara
○ Dispozitivele infiletate au cea mai mare incidenta a fracturii radiculare (7%), comparativ cu cele conice
cimentate (3%) si cele cilindrice cimentate (1%)
Generalitati

● Instrumentele folosite pentru prepararea lacaselor pentru pivoturi trebuie sa corespunda dimensiunii radacinii,
pentru a evita folosirea pivoturilor de dimensiuni excesive care conduc la perforatie radiculara
● Instrumentele folosite ar trebui sa aiba diametrul de 0,6-0,7 mm pentru dintii mici (incisivii mandibularii) si
1-1,2 mm pentru dintii cu radacini de diametru mare (incisivii superiori)
● Coroana de invelis se va extinde cu 1,5-2 mm de jonctiunea bont artficial-structura dentara restanta pentru
obtinerea efectului de incercuire (ferrule effect)
● Marginile coroanei trebuie plasate la distanta de 0,5 mm de spatiul biologic, fiind necesari minim 2-2,5 mm
substanta dentara coronar de insertia epiteliala (echivalent cu 4-4,5 mm deasupra rebordului alveolar)
● Daca cantitatea de structura dentara restanta nu e suficienta, se va recurge la proceduri de alungire coronara
chirurgicala sau extruzie ortodontica
● Pentru ca dintele sa functioneze ca o unitate de sine statatoare, trebuie ca raportul coroana-radacina sa fie cel
mult 1:1
Alegerea intre reconstituirile turnate si pivoturile prefabricate

● Gradul distructiei coronare

○ Cu cat distructia coronara e mai mare, cu atat sunt mai indicate restaurarile corono-radiculare turnate
○ La dintii la care distructia coronara este mai redusa, sunt preferate dispozitivele radiculare prefabricate
(pentru a nu sacrifica o cantitate prea mare din substanta coronara)
● Configuratia canalului si posibilitatea de adaptare a dispozitivului radicular
○ Grosimea dentinei radiculare restante trebuie sa asigure rezistenta la solicitarile ocluzale ce sunt
transmise de-a lungul pivotului. Reconstituirile corono-radiculare turnate sunt preferate in situatia
canalelor excentrice.
○ Folosirea unui dispozitiv prefabricat intr-un canal oval ar implica un contact minim intre acesta si
peretii canalari. Restul spatiului canalar va fi ocupat de un strat gros de material de cimentare (risc de
descimentare). Incercarea de adaptare a unui dispozitiv radicular cu diametru mai mare va determina
diminuarea grosimii radiculare si aparitia riscului perforarii.
○ Reconstituirile corono-radiculare turnate vor fi foarte bine adaptate si vor necesita o reducere minima
de dentina radiculara. Forma ovala a unor canale ofera si efect antirotational.
Principii clinice in alegerea lungimii pivotului radicular

● lungimea pivotului sa fie trei patrimi din lungimea radacinii

● cand este cunoscuta lungimea radacinii, lungimea pivotului este determinata prin mentinerea a 5 mm
de gutaperca apical
● pivotul ar trebui sa se extinda 4 mm apical de creasta alveolara pentru a reduce stresul dentinar
● la nivelul molarilor, pivotul ar trebui sa aiba o lungime de maxim 7 mm, pentru a evita perforatiile
Anterior preparării lacasului pentru pivotul radicular, se vor determina urmatoarele:

● lungimea pivotului
● diametrul pivotului - nu trebuie sa depaseasca o treime din diametrul radacinii; variaza de la 0,7 mm pentru
incisivii mandibulari, la maxim 1,7 mm pentru incisivii superiori central
● tipul de dispozitiv radicular ce va fi folosit - dispozitivele radiculare se clasifica in functie de modul de
retentie (active si pasive) si forma (cilindrice si conice). Pivoturile prefabricate metalice sunt realizate din
otel inoxidabil, platina-aur-paladiu, titan, iar cele nemetalice din fibra de carbon, ceramica si fibra de sticla.
Pivoturile turnate sunt realizate din aliaj din aur tip II si tip III. Restaurarea dintilor tratati endodontic cu
ajutorul dispozitivelor radiculare prefabricate implica refacerea bontului coronar prin metoda directa.
Materialele de restaurare folosite sunt amalgamul, compozitul si cimentul ionomer de sticla.
● selectarea radacinii la pluriradiculari - la molarii superiori, radacinile primare sunt cele palatinale, iar la
molarii inferiori, cele distale. Daca, pe langa radacinile primare, se impune si folosirea radacinilor vestibulare
ale molarilor superiori sau radacinile meziale ale molarilor inferiori, lungimea pivotului nu trebuie sa
depaseasca 3-4 mm la nivelul acestora.
● tipul restaurarii definitive.
Prepararea

● prepararea portiunii coronare a dintelui - cantitatea de structura dentara indepartata este asociata cu tipul de
coroana care va fi aplicata
● prepararea camerei pulpare - initial se indeparteaza materialul de obturatie. Daca se va folosi un pivot
prefabricat, retentivitatile si neregularitatile din camera pulpara vor ajuta la retentia bontului. Daca se va
folosi pivot turnat, retentivitatile trebuie obturate sau eliminate prin indepartarea structurii dentare.
● prepararea canalului radicular - gutaperca condensata adecvat poate fi indepartata imediat dupa tratamentul
endodontic, sau intr-un timp ulterior, prin intermediul pluggerelor incalzite, acelor endodontice sau al
instrumentarului rotativ la viteza redusa (freze Gates-Glidden si Peeso). Materialul de obturatie endodontica
trebuie indepartat treptat, pana ce este atinsa lungimea dorita a spatiului pentru pivot.
Tehnica de preparare a canalului radicular pentru dispozitivele radiculare prefabricate cimentate

1. Se indeparteaza materialul de obturatie radiculara cu un plugger incalzit sau cu instrument rotativ pana la
lungimea dorita.
2. Se largeste canalul folosind instrumentar rotativ corespunzator dimensiunii finale a pivotului. Pivotul trebuie
sa se adapteze pasiv.
3. Jumatatea apicala a pivotului trebuie sa se adapteze intim la preparatie. Lipsa de adaptare a jumatatii coronare
se datoreaza evazarii canalului si poate fi corectata cand se aplica materialul pentru refacerea bontului.
4. Se confirma radiologic adaptarea si lungimea pivotului.
5. Se scurteaza capatul incizal/ocluzal al pivotului, pastrand 2-3 mm pentru retentia materialului de bont.
6. Se cimenteaza pivotul prin procedura de cimentare adeziva.
7. Se poate adauga un pin infiletat auxiliar, atunci cand tesutul dentar restant nu este suficient.
8. Se condenseaza materialul de restaurare in jurul pivotului si se realizeaza preparatia coronara.
9. Se amprenteaza.
Tehnica de preparare a canalului pentru dispozitivul corono-radicular turnat - tehnica directa

1. Se indeparteaza materialul de obturatie radiculara cu un plugger incalzit sau cu instrument rotativ pana la
lungimea dorita.
2. Se prepara o suprafata orizontala la nivelul portiunii coronare care va avea rol de stop in timpul cimentarii si
va reduce fortele ocluzale reducand efectul de pana al dispozitivului radicular.
3. Se selecteaza un pivot din plastic si se conformeaza la dimensiunile preparatiei.
4. Se lubrefiaza canalul cu un lubrefiant solubil in apa care sa nu interfere cu priza cimentului.
5. Se aplica rasina in interiorul canalului si pe suprafata pivotului si se introduce pivotul de-a lungul canalului.
6. Rasina nu trebuie sa se intareasca complet in interiorul canalului. Se indeparteaza si se reintroduce pivotul cu
rasina in faza plastica a acesteia, de mai multe ori consecutiv, pentru a nu ramane blocata in canal.
7. Dupa priza, se indeparteaza pivotul si se verifica integritatea acestuia.
8. Se reintroduce pivotul in canal si se verifica adaptarea.
9. Se adauga rasina coronar si se realizeaza preparatia coronara cu o freza diamantata montata la turbina.
10. Se indeparteaza dispozitivul corono-radicular, se ambaleaza si se realizeaza tiparul.
11. Se realizeaza proba dispozitivului corono-radicular si se cimenteaza.