CONFLICTUL

CONFLICTUL
ARGUMENTE PRO (+)

• POATE FORŢA CĂUTAREA DE SOLUŢII

NOI
• AJUTĂ LA CLARIFICAREA POZIŢIILOR
• ADUCE O EXPLOZIE DE ENERGIE ŞI
ACTIVITATE
• ADUCE LA SUPRAFAŢĂ PROBLEME
UITATE
• ASIGURĂ O BREŞĂ CE DUCE LA UN
PROGRES ÎN CADRUL RELAŢIILOR
 CONFLICTUL
ARGUMENTE CONTRA (-)
 
• CREEAZĂ O ATMOSFERĂ DE ANXIETATE,
NEÎNCREDERE ŞI SUSPICIUNE
• ÎI POATE FACE PE UNII SĂ SE SIMTĂ
ÎNJOSIŢI ŞI NEMOTIVAŢI
• POATE GENERA PIERDEREA DIN VEDERE A
SCOPULUI
• MĂREŞTE DISTANŢA ÎNTRE PERSOANELE
CARE AR AVEA DE CÂŞTIGAT DACĂ AR
LUCRA ÎMPREUNĂ
 TIPURI DE CONFLICTE
1. CRIZACÂND CINEVA ÎNTRERUPE O RELAŢIE SAU
DEMISIONEAZĂ. COMPORTAMENTUL NORMAL ESTE
SCHIMBAT. SE SĂVÂRŞESC ACTE NECUGETATE.
2. TENSIUNEARELAŢIA ESTE AFECTATĂ DE ATITUDINI
NEGATIVE ŞI OPINII FINE. RELAŢIA DEVINE O SURSĂ DE
ÎNGRIJORARE PERMANENTĂ.
3. NEÎNŢELEGEREAADESEORI OAMENII SE ÎNŢELEG
GREŞIT UNUL PE ALTUL DIN CAUZA COMUNICĂRII NECLARE
SAU A LIPSEI COMUNICĂRII
4. INCIDENTELEINDICIUL CĂ TE AFLI ÎNTR-UN CONFLICT
SE RELEVĂ DE OBICEI PRIN FAPTE MINORE. UN INCIDENT
POATE FI ÎN SINE O PROBLEMĂ SIMPLĂ, DAR CARE DACĂ
ESTE PROST PERCEPUT POATE FI ESCALADAT.
5. DISCONFORTULESTE SENTIMENTUL INTUITIV CĂ CEVA
NU ESTE ÎN ORDINE CHIAR DACĂ NU POŢI SPUNE, CE
ANUME.
PRIMUL PAS ÎN ARTA REZOLVĂRII CONFLICTELOR ESTE
DE A PRIVI CONFLICTUL CA PE O OPORTUNITATE ŞI
DE A CĂUTA INDICIILE CONFLICTULUI.
REZOLVAREA CONFLICTELOR
1. AJUTAŢI PERSOANELE SĂ VADĂ CONFLICTUL DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL PĂRŢII ADVERSE –
ASCULTARE ACTIVĂ.
2. IDENTIFICAŢI SITUAŢIILE ÎN CARE PĂRŢILE ÎN
CONFLICT AU FĂCUT PRESUPUNERI  POZIŢII RIGIDE
(REZULTAT)
3. EVITAŢI SITUAŢIILE ÎN CARE PĂRŢILE ÎN CONFLICT
SE ACUZĂ ŞI SE ATACĂ RECIPROC.
4. AJUTAŢI PĂRŢILE ÎN CONFLICT SĂ SEPARE
INTERESELE DE POZIŢII.
5. AJUTAŢI PĂRŢILE ÎN CONFLICT SĂ CREEZE MAI MULTE
OPŢIUNI POSIBILE.
6. LĂSAŢI-I SĂ-ŞI DEA DRUMUL EMOŢIILOR. (SURSĂ DE
INFORMAŢIE)
7. AJUTAŢI PĂRŢILE SĂ AJUNGĂ LA SOLUŢII CU CÂŞTIG
RECIPROC.
RESURSE PENTRU REZOLVAREA CONFLICTELOR:
A) MATERIILE PRIME (CUNOŞTINŢE ŞI SENTIMENTE)
B) RĂBDAREA ŞI EMPATIA DUMNEAVOASTRĂ
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR
CONFLICTUL APARE ATUNCI CÂND EXISTĂ DEOSEBIRI
ÎNTRE:

• FAPTE ŞI PERCEPŢII
(IMAGINEA PE CARE O COMUNICĂM ASUPRA
REALITĂŢII)

• SCOPURI ŞI REZULTATE DORITE

(CUM AR TREBUI SĂ FIE LUCRURILE ŞI NU CUM
SUNT ELE DE FAPT)

• CĂI ŞI METODE PENTRU ÎNDEPLINIREA ACESTOR

SCOPURI

• VALORI (CREDINŢELE NOASTRE FUNDAMENTALE)

STRATEGII DE ABORDARE A
CONFLICTELOR
1. EVITAREA (NON-ASERTIV ŞI NON-
COOPERANT)
2. ADAPTAREA (NON-ASERTIV ŞI
COOPERANT)
3. COMPETIŢIA (ASERTIV ŞI
NON-COOPERANT)
4. COLABORAREA (ASERTIV ŞI
COOPERANT)
5. COMPROMISUL (PARŢIAL ASERTIV ŞI
PARŢIAL COOPERANT)
KENNETH
THOMAS
 MODELUL BIDIMENSIONAL AL
CONFLICTULUI

maxim/minim cooperare Maxim/maxim

competiţie colaborare acţiune activă

compromis
asertivitate acţiune pasivă
evitare adaptare

minim/minim acţiuni acţiuni combinate Minim

individuale
/maxim
STRATEGII DE REZOLVARE
A CONFLICTELOR
1.EVITAREA  FĂRĂ AFIRMARE
 FĂRĂ COOPERARE

• NU URMĂREŞTE PROPRIUL INTERES

• NU URMĂREŞTE INTERESUL CELEILALTE
PĂRŢI
• NU IA ÎN SEAMĂ CONFLICTUL
• SE RETRAGE DIN FAŢA PROBLEMEI
• AMÂNĂ PE O PERIOADĂ NEDETERMINATĂ
• NU SE PREZINTĂ LA ŞEDINŢE

„ESTE DESTUL DE BINE ŞI SINGUR”

 STRATEGII DE REZOLVARE
A CONFLICTELOR
2.ADAPTAREA  FĂRĂ AFIRMARE
 CU COOPERARE

• NU URMĂREŞTE PROPRIUL INTERES

• URMĂREŞTE INTERESUL CELEILALTE PĂRŢI
• SACRIFICIUL DE SINE
• GENEROZITATE, ALTRUISM, CARITATE
• ASCULTĂ DE CEALALTĂ PERSOANĂ, CÂND
PREFERĂ SĂ NU ASCULTE
• ACCEPTĂ PUNCTUL DE VEDERE AL CELUILALT

„ÎNTOARCE ŞI CELĂLALT OBRAZ”

 STRATEGII DE REZOLVARE
A CONFLICTELOR
3.COMPETIŢIA  CU AFIRMARE
 FĂRĂ COOPERARE

• URMĂREŞTE PROPRIILE INTERESE

• NU URMĂREŞTE DELOC INTERESELE CELEILALTE
PĂRŢI
• MANIFESTĂ HOTĂRÂRE
• FOLOSEŞTE PUTERILE PE CARE LE DEŢINE
PENTRU A CÂŞTIGA
• STRATEGIE BAZATĂ PE AUTORITATE

„PRIMUL ÎNSEAMNĂ TOTUL, AL DOILEA ... NIMIC”

 
 STRATEGII DE REZOLVARE
A CONFLICTELOR
4.COLABORAREA  CU AFIRMARE
 CU COOPERARE

• CAUTĂ SOLUŢII RECIPROC AVANTAJOASE

• SE ÎNŢELEG MOTIVELE CONFLICTULUI
• SOLUŢII CREATIVE CARE ELIMINĂ (ATENUEAZĂ)
COMPETIŢIA PENTRU RESURSE
• ANALIZAREA PROFUNDĂ A PROBLEMEI
• ÎNCERCAREA DE A LUCRA CU CEALALTĂ PARTE

„DOUĂ MINŢI SUNT MAI BUNE DECÂT UNA

SINGURĂ”
 STRATEGII DE REZOLVARE
A CONFLICTELOR
5.COMPROMISUL  AFIRMARE RELATIVĂ
 COOPERARE PARŢIALĂ
• SOLUŢIE RECIPROC ACCEPTABILĂ CARE
SATISFACE PARŢIAL AMBELE PĂRŢI.
• IMPLICĂ GĂSIREA UNEI SOLUŢII RAPIDE
• SCHIMB DE CONCESII
• MAI PUŢIN DECÂT O COMPETIŢIE
• MAI MULT DECÂT O ADAPTARE
• IA ÎN SEAMĂ O PROBLEMĂ MAI DIRECT CA
EVITAREA
• NU EXPLOREAZĂ ÎN ADÂNCIME O PROBLEMĂ,
CUM FACE COLABORAREA

„JUMĂTATE ESTE MAI BINE DECÂT ... NIMIC”

 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA

EVITARE
ESTE PREA RIDICAT:

• CONSUMAŢI PREA MULTĂ ENERGIE

PENTRU A EVITA PROBLEMELE?
• SUNTEŢI PREA PRECAUT?
PROBLEMELE TREBUIE DISCUTATE ŞI
SOLUŢIONATE
• CÂND APAR PROBLEME IMPORTANTE
PREFERAŢI SĂ NU VĂ IMPLICAŢI ÎN
LUAREA DECIZIILOR?
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
EVITARE
ESTE PREA SĂZUT:
• VI S-A ÎNTÂMPLAT SĂ RĂNIŢI, NEINTENŢIONAT,
SENTIMENTELE OAMENILOR? SĂ TREZIŢI
OSTILITĂŢI?
 ESTE MAI BINE SĂ FIŢI MAI DISCRET ŞI CU MAI
MULT TACT ÎN DISCUTAREA PROBLEMELOR
• VĂ SIMŢIŢI GRĂBIT, PRESAT, COPLEŞIT DE
NUMĂRUL PROBLEMELOR?
 POATE AR TREBUI SĂ PRIORITIZAŢI
PROBLEMELE
 POATE DELEGAŢI SOLUŢIONAREA
PROBLEMELOR ŞI ALTORA
 
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
• DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
ADAPTARE
ESTE PREA RIDICAT:
• SIMŢIŢI CĂ IDEILE ŞI PREOCUPĂRILE
DUMNEAVOASTRĂ NU PRIMESC ATENŢIA
NECESARĂ?
• DÂND PREA MULTĂ ATENŢIE PREOCUPĂRILOR
ALTORA
 VĂ PRIVAŢI DE INFLUENŢA PE CARE AŢI AVEA-O
 VĂ PRIVAŢI DE RESPECT, DE RECUNOAŞTERE
 VĂ PRIVAŢI ORGANIZAŢIA DE PROPRIA
CONTRIBUŢIE 
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
ADAPTARE
ESTE PREA SCĂZUT:
• VĂ ESTE GREU SĂ FIŢI „BINEVOITOR” CU
ALŢII?
• ADAPTAREA LA PROBLEME MINORE, DAR
IMPORTANTE PENTRU ALŢII, REPREZINTĂ
GESTURI DE BUNĂVOINŢĂ
• VĂ PRIVESC, CEILALŢI, CA FIIND
NEREZONABIL?
• VI SE PARE GREU SĂ ADMITEŢI CÂND
GREŞIŢI?
• ŞTIŢI CÂND SĂ RENUNŢAŢI?
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA

COMPETIŢIE
ESTE PREA RIDICAT:
• SUNTEŢI ÎNCONJURAT DE OAMENI CARE SPUN
MEREU “DA”?
 ESTE MAI BINE SĂ NU VĂ CONTRAZICĂ
 AU RENUNŢAT DE A VĂ MAI INFLUENŢA
 VI SE ÎNCHID CANALELE SPRE INFORMAŢII !
• SUBORDONAŢILOR LE ESTE TEAMĂ SĂ-ŞI ADMITĂ
INCERTITUDINILE ÎN FAŢA DUMNEAVOASTRĂ?
 SUNT MAI PUŢIN CAPABILI SĂ:
1. CEARĂ INFORMAŢII ŞI OPINII
2. ÎNVEŢE
 SE POARTĂ MAI SIGURI ŞI ÎNCREZĂTORI DECÂT
SUNT
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
COMPETIŢIE
ESTE PREA SCĂZUT:
• VĂ SIMŢIŢI DESEORI LIPSIŢI DE
PUTERE?
 NU SUNTEŢI CONŞTIENT DE PUTEREA
PE CARE O AVEŢI
 VĂ RESTRÂNGEŢI INFLUENŢA
• VĂ ESTE GREU SĂ FIŢI MAI FERMI PE
POZIŢIE
(ATUNCI CÂND ESTE NEVOIE)?
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
COLABORARE
ESTE PREA RIDICAT:
• PIERDEŢI TIMP ŞI ENERGIE SĂ DISCUTAŢI ÎN
PROFUNZIME PROBLEMELE, ATUNCI CÂND NU ESTE
NEVOIE
FOLOSIREA MAI DES A COLABORĂRII ŞI A
 DECIZIILOR ÎN CONSENS
SE FACE PENTRU: A MINIMIZA RISCUL ŞI A
 ÎMPĂRŢII RESPONSABILITĂŢILE
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
COLABORARE
ESTE PREA SCĂZUT:
• ESTE GREU SĂ VEDEŢI ÎN DEZACORDURI SAU ÎN
PUNCTE DIFERITE DE VEDERE, OPORTUNITĂŢI
DE A CÂŞTIGA ÎMPREUNĂ, DE A ÎNVĂŢA, DE A
SOLUŢIONA PROBLEME?
• SUNT SUBORDONAŢII PUŢIN ANGAJAŢI ÎN
LUAREA ŞI IMPLEMENTAREA DECIZIILOR SAU A
POLITICILOR?
POATE NU AŢI LUAT ÎN SEAMĂ ŞI INTERESELE
LOR ATUNCI CÂND AŢI LUAT ACELE DECIZII SAU
AŢI ELABORAT ACELE POLITICI.
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
COMPROMIS
ESTE PREA RIDICAT:
• ŢINEŢI PREA MULT CONT DE CÂT ESTE
DE PRACTIC ŞI DE TACTIC
COMPROMISUL ŞI PIERDEŢI DIN
VEDERE PROBLEME MAI LARGI
 VALORILE PRINCIPIILOR
 OBIECTIVELE PE TERMEN LUNG
 BINELE INSTITUŢIEI
 
 STILUL PREFERAT DE
ABORDARE A CONFLICTELOR
DACĂ SCORUL OBŢINUT LA
COMPROMIS
ESTE PREA SCĂZUT:
• VI SE PARE GREU SĂ FACEŢI
CONCESII?
FĂRĂ ACESTĂ „SUPAPĂ DE
SIGURANŢĂ” V-AR PUTEA FI GREU
SĂ IEŞIŢI CU BINE DIN:
 DIVERSE LUPTE PENTRU PUTERE
 CERTURI RECIPROC DISTRUCTIVE
CAUZELE CONFLICTELOR
1.CONFLICTE DE INFORMAŢIE
• LIPSA INFORMAŢIEI
• DEZINFORMARE
• OPINII DIFERITE ASUPRA
RELEVANŢEI DATELOR
• INTERPRETĂRI DIFERITE ALE
DATELOR
• PROCEDURI DIFERITE PENTRU
EVALUAREA DATELOR 
 POSIBILITĂŢI DE INTERVENŢIE ÎN
CONFLICT
1.INTERVENŢII LEGATE DE
INFORMAŢIE
• ACORD ASUPRA DATELOR IMPORTANTE
• ACORD ASUPRA PROCESELOR DE
STRÂNGERE A DATELOR
• DEZVOLTAREA DE CRITERII COMUNE
DE EVALUARE A DATELOR
• UTILIZAREA EXPERŢILOR
INDEPENDENŢI PENTRU A OBŢINE
OPINII IMPARŢIALE SAU PENTRU A
TRECE PESTE SITUAŢIILE DIFICILE
 CAUZELE CONFLICTELOR
2.CONFLICTE DE INTERESE

COMPETETIŢII PERCEPUTE SAU

LEGATE DE:
• INTERESE SUBSTANŢIALE
• INTERESE PROCEDURALE
• INTERESE PSIHOLOGICE
 POSIBILITĂŢI DE
INTERVENŢIE ÎN CONFLICT
2.INTERVENŢII BAZATE PE
INTERESE
• FOCALIZAREA PE INTERESE ŞI NU PE
POZIŢIILE PĂRŢILOR
• CĂUTAREA DE CRITERII OBIECTIVE
• GĂSIREA UNOR SOLUŢII CARE
CORESPUND NECESITĂŢILOR TUTUROR
PĂRŢILOR
• LĂRGIREA NUMĂRULUI OPŢIUNILOR ŞI
RESURSELOR
• REALIZAREA DE COMPROMISURI PENTRU
A SATISFACE INTERESE DE DIFERITE
INTENSITĂŢI
CAUZELE CONFLICTELOR
3.CONFLICTE STRUCTURALE
• MODELE COMPORTAMENTALE SAU DE
INTERACŢIUNI CARE AU CARACTER
DISTRUCTIV
• CONTROL, PROPRIETATE, DISTRIBUIRE
INEGALĂ A RESURSELOR
• PUTERE SAU AUTORITATE DIFERITĂ
• FACTORI DE NATURĂ GEOGRAFICĂ,
FIZICĂ SAU DE MEDIU CE ÎMPIEDICĂ
COOPERAREA
• CONSTRÂNGERI LEGATE DE TIMP
 POSIBILITĂŢI DE
INTERVENŢIE ÎN CONFLICT
3.INTERVENŢII BAZATE PE
STRUCTURĂ
• DEFINIREA CLARĂ SAU MEDIEREA ROLURILOR
• SCHIMBAREA MODELELOR COMPORTAMENTALE
DISTRUCTIVE
• REALOCAREA PROPRIETĂŢII SAU A CONTROLULUI
RESURSELOR
• STABILIREA UNUI PROCES DE LUARE A DECIZIILOR
RECIPROC ACCEPTAT
• NEGOCIERI BAZATE PE INTERESE ŞI NU PE POZIŢII
• MODIFICAREA MODALITĂŢILOR DE INFLUENŢARE
FOLOSITE
• SCHIMBAREA RELAŢIILOR (DE MEDIU, FIZICE) DINTRE
PĂRŢI
• MODIFICAREA PRESIUNILOR EXTERIOARE ASUPRA
PĂRŢILOR
• MODIFICAREA CONSTRĂNGERILOR LEGATE DE TIMP
CAUZELE CONFLICTELOR
4.CONFLICTE DE VALORI
• DIFERITE CRITERII DE EVALUARE A
IDEILOR SAU A COMPORTAMENTELOR
• SCOPURI EXCLUSIVE CARE AU
VALORI INTRINSECI
• STILURI DE VIAŢĂ, IDEOLOGII,
RELIGII DIFERITE
 POSIBILITĂŢI DE
INTERVENŢIE ÎN CONFLICT
4.INTERVENŢII LEGATE DE
VALORI
• EVITAREA DEFINIRII PROBLEMELOR ÎN
FUNCŢIE DE VALORI
• PERMITEREA PĂRŢILOR SĂ FIE DE ACORD
ŞI SĂ FIE ÎMPOTRIVĂ
• CREAREA UNOR SFERE DE INFLUENŢĂ ÎN
CARE SĂ DOMINE UN ANUME SET DE
VALORI
• CĂUTAREA DE OBIECTIVE GENERALE
SUPERIOARE, ÎMPĂRTĂŞITE DE TOATE
PĂRŢILE
CAUZELE CONFLICTELOR
5.CONFLICTE RELAŢIONALE
• EMOŢII PUTERNICE
• PERCEPŢII GREŞITE SAU
STEREOTIPURI
• COMUNICARE SLABĂ SAU LIPSĂ DE
COMUNICARE
• COMPORTAMENTE NEGATIVE
REPETATE 
 POSIBILITĂŢI DE
INTERVENŢIE ÎN CONFLICT
5.INTERVENŢII LEGATE DE
RELAŢII
• CONTROLAREA EXPRIMĂRII EMOŢIILOR, PRIN
PROCEDURI, REGULI DE BAZĂ, LUCRU ÎN GRUPURI
MICI ETC.
• SPRIJINIREA EXPRIMĂRII EMOŢIILOR PRIN
LEGITIMAREA LOR ŞI PREVEDEREA UNUI PROCES
• CLARIFICAREA PERCEPŢIILOR ŞI CREAREA DE
PERCEPŢII POZITIVE
• ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI CANTITĂŢII
COMUNICĂRII
• BLOCAREA COMPORTAMENTELOR NEGATIVE
REPETATE, PRIN SCHIMBAREA STRUCTURILOR
• ÎNCURAJAREA ATITUDINILOR POZITIVE ORIENTATE
SPRE SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR