Promovarea sănătății la

compartimentul
alimentație și nutriție
Plan:
1.Tipuri de alimentație.
2.Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase.
3. Aditivii alimentari.
4. Obezitatea – factorii declanșatori.
 
 Raţia alimentară se alcătuieşte pe baza principiilor alimentaţiei
sănătoase, a valorii nu­tritive a produselor alimentare (vezi tabelele
de mai jos) şi reiese din propria experienţă.

vârstă

resurse
sex,
financiare
Raţia
alimentară
zilnică a unui
individ
sănătos
depinde de
traditii zonă
naţionale climatică

sezon
 Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase:
Este de dorit ca hrana să fie
preponderent origine
vegetală
• să conţină toate elementele
nutritive necesare
• valoarea calorică a hranei
trebuie să acopere pierderile
de energie ale organismului
Ca sursă principală de proteine,
în hrană se recomandă
proteinele vegetale
• Se limitează proteinele
animale
• în loc de carne roşie (de porc,
bovine, oi) se recomandă să
se consume carnea albă (de
pasăre), peştele
 Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase:

Ca sursă Se limitează
principală de produsele Ca sursă
Trebuie incluse
lipide în hrană se
animale grase principală de
recomandă în raţia
glucide, se
lipidele vegetale • carnea roşie, alimentară cât
recomandă
• uleiurile de slănina, mai multe
produsele
floarea soarelui, untul, legume şi
porumb, soia, alimentare
smântână, fructe
măsline etc., bogate în
ficatul, ouăle proaspete,
nucile, amidon
seminţele de
dovleac şi
floarea- soarelui
 Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase:

Mesele
trebuie
servite să stimuleze
să Trebuie
conform unui Bucatele pofta de
corespundă limitate în
regim trebuie să fie mâncare prin
vârstei, raţia
fiziologic uşor forma, gustul
activităţii, alimentară
stabil, asimilabile, şi mirosul
climatului, dulciurile,
minimum de să aibă o apetisant şi
deprinderilor zahărul,
4-5 ori pe zi anumită să determine
habituale şi sarea de
cu o pauză temperatură senzaţia de
naţionale. bucătărie
depănă la 3 saţietate
ore între
mese
 Reţineţi!
În funcţie de
importanţa lor
nutritivă şi calorică, Prin prelucrarea
păstăioasele (soia, Toate legumele şi termică şi
mazărea, fasolea, fructele, cu păstrarea
bobul, etc) sunt
aproape similare excepţia îndelungată,
(atunci când sunt cartofului, se vitaminele din
asociate adecvat în mănâncă crude legume şi fructe
cadrul meniului) cu se distrug
produsele de carne,
pasăre, pește.
Stiati că!

Lipsa
Lipsa sau
sau insuficienţa
insuficienţa proteinelor
grăsimilor din alimentaţia
în alimentaţie determinăcopiilor duce
oprirea
Excesul
la de
încetinirea
creşterii, grăsimi la suferinţe
copil
creşterii,
apariţia unei duce,
îm­paflă
iedicând pe totodată
hepatice,de ocăderea
parte, la
o bună obezitate
dezvoltare
părului sau
Excesul glucidelor se la originea diferitor boli: caria
(depunere scăderea
excesivă rezistenţei
de grăsimi sub piele,
la în jurul organelor
dentară, obezitatea, diabetul za­infecţii
harat, cutanate.
a creierului ateromatoza şi altele.
interne şi, în special, în ficat),
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

Ca sursă principală de proteine animale în

hrana omului, sunt produsele de carne şi
produsele lactate (caşcavalul conţine 25%
proteine, produsele de carne, peşte, pasăre
- 16- 20%, brânza de vaci - 14%, ouăle -
13%); de proteine vegetale sunt produsele
de panificaţie, păstăioasele (mazărea şi
fasolea conţin - 22-23% proteine, crupa de
hrişcă - 13%, crupa de ovăz 12%,
macaroanele -10-11%, pâinea albă - 8%,
pâinea neagră - 5-6%).
 Ca sursă principală de lipide (grăsimi) animale în
hrana omului, servesc produsele de carne şi
produsele lactate (slănina conţine 90-92% lipide,
untul - 72-82%, carnea de porc grasă - 49%,
salamurile - 20-40%, smântână - 10-30%, caşcavalul
- 15-30%); de lipide ve­getale - uleiurile vegetale (ulei
de floarea-soarelui, care conţine 99,9% lipide).
Sunt bogate în colesterol ouăle (gălbenuşul),
caşcavalul, untul, ficatul, rinichii, inima.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman
 Ca sursă principală de glucide
 (hidraţi de carbon) în hrana omului,

sunt produsele ali­mentare bogate în

amidon: crupele şi macaroanele (conţin
55-70% de amidon), păstăioasele (40-45%),
pâinea (30-40%), cartoful (16%). O sursă
importantă de glucide simple este atât
zahărul (99,8% de zaharoză), cât şi fructele
şi legumele dulci (conţin glucoza şi
fructoză): struguri (16%), prune,
caise ş.a.
 Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

C” - măceşul, gogoşarii, „ B” - pâinea neagră, ficatul,

coacăzul negru, cătina ş.a. tărâţele, carnea ş.a.

„ A” - untura de peşte, ficatul,

peştele şi altele. Caroten - „ D” - ficatul de peşte, peştele,
morcovul, caisele, bostanul, oul, ficatul, untul şi altele.
roşiile ş.a.

Sunt bogate în fibre vegetale

(celuloză) păstăioasele, cerealele,
pâinea neagră, plantele cu seminţe
mărunte (agrişa, coacăzul, zmeurul,
căpşunile ş.a.), varza, cartoful,
morcovul. Cele
• Majoritatea sărurilor de Ca
sunt asimilate de organismul
uman prin consumul
produselor lactate; de P - prim
consumul produselor lactate şi
şi a pâinii.

• Organismul uman îşi

îndestulează deplin
necesităţile sale în săruri
minerale cu hrana folosită. De
aceea nu este necesar să se
adauge în hrană nici sarea de
bucătărie.
 Forma
ce a m a
d e p r e lu i sănăt
oa
bucatel crare culinar să
înăbuşi or este prin fie ă a
re rb
n ef avo r ş i c oac er e, c e e r e,
a b i lă s ă a mai
prăjire ş n ă tăţ i
i afuma i - prin
r e;
 Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbajul
uzual şi ca E-uri) reprezintă orice substanță naturală
sau chimică care nu este consumată
ca aliment în sine şi nu este folosită ca
ingredient constituent al unui aliment,
care are sau nu valoare nutritivă şi care se
adaugă în mod intenționat, cu un scop
tehnologic (incluzând modificări organoleptice)
în timpul producerii, procesării, preparării,
tratării, împachetării, ambalării,
transportului, stocării sau în timpul
altei modificări aplicate unui aliment,
devenind un component alimentar
sau afectând într-un fel sau altul
caracteristicile alimentelor.
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care prelungesc

conservanţi perioada de păstrare a alimentelor,

protejându-le împotriva alterării
cauzate de microorganisme

coloranţi • substanţe ce mă- resc sau

restabilesc culoarea alimentului

• altele decât zahărul, care se

îndulcitori utilizează la prepararea

alimentelor pentru a le da gust
dulce

• substanţe care prelungesc

antioxidanţi
perioada de păstrare a alimentelor,
protejându-le împotriva alterării ca,
de exemplu, râncezirea grăsimilor
cu schimbarea culorii
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care
măresc aciditatea
acidifianţi alimentelor,imprimâ
ndu-le un gust acru
• substanţe care fac
posibilă formarea sau
emulgatori menţinerea
omogenităţii
amestecului etc.
 Utilizarea aditivilor alimentari se bazează pe principiul
că numai acei aditivi care sunt autorizaţi pot fi utilizaţi
în produsele alimentare;
 Majoritatea dintre ei pot fi utilizaţi numai în cantităţi
limitate şi în anumite produse alimentare. Pentru unii
aditivi alimentari (acidul lactic, acidul citric, guma
arabică etc.) nu există limite cantitative;
Utilizarea aditivilor alimentari nu se admite în:

• miere, uleiuri şi grăsimi de origine animală şi vegetală

emulsionate

• unt, lapte, produse lactate viu fermentate nearomatizate,

inclusiv iaurturi

• apă minerală şi ape de izvor, cafea (cu excepţia cafelei

instant aromatizate) şi extracte de cafea, ceai de frunze
nearomatizat

• zahăr, terciuri deshidratate.

 Reţineţi!
Efectele aditivilor alimetari
asupra sănătăţii consumatorilor sunt
încă insuficient cu­noscute, mai ales
în ceea ce priveşte efectul în timp.
Alimente rafinate, înalt procesate, bogate, în
special, în zaharuri rafinate, grăsimi hidro­
genate, E-uri, sare, arome artificiale;

Diete monotone

Sedentarism

Renunţaţi la:
Sedentarism

Consumaţi legume, fructe proaspete

Practicaţi hidratarea cu apă plată

Unele sfaturi:
 Dezgheţarea peştelui proaspăt congelat se va
efectua în apă curată la temperatura camerei
timp de 2-4 ore.

Nu se Înainte de a fi Carnea, după

recomandă de tăiată, de pe tăiere, se va
dezgheţat carne se spăla bine cu
carnea în apă înlătură apă rece.
sau lângă ştampilele,
plită, pentru a cheagurile de
evita pierderea sânge etc.
elementelor
minerale şi
extractive.
Unele sfaturi:
Legumele, verdeaţa se curăţă şi se spală într-un castron, apoi
se clătesc sub un jet puternic de apă.

Legumele pentru terci se vor fierbe fără coajă în apă

clocotindă, puţin sărată, cu excepția sfeclei și a mazărei.

Fiertura se va folosi pentru prepararea supelor, sosurilor

etc., ea conţinând multe elemente minerale şi vitamine.

Nu se recomandă ca legumele să fiarbă la un foc puternic sau

ca ele să fie amestecate des.
Regulile de igienă la bucătărie:

Bucătăria va fi iluminată corespunzător pentru a evita

obosirea ochilor şi unele accidente ca tăierea degetelor.

Înainte de a începe lucrul, se spală mâinile cu săpun, se

îmbracă şorţul, se ascunde părul minuţios sub broboadă.

După frecventarea WC-ului, se spală mâinile cu apă şi

săpun.

Unghiile de la mâini sunt tăiate scurt, nu se poartă pe degete

inele, pe haine - bolduri, în păr - agrafe etc.
 Regulile de igienă la bucătărie:

Nu se permite pregătirea bucatelor de către

persoane care prezintă simptome de răceală,
tulburări intestinale, puroi, arsuri, tăieturi etc.

După servirea mesei, vesela şi tacâmurile se

spală cu apă fierbinte. Pentru degresarea lor se
foloseşte praf de bicarbonat de sodiu sau de
muştar. Nu se folosesc detergenţii pentru rufe la
spalatul veselei şi tacâmurilor.
 Regulile de igienă la bucătărie:
Pentru a preîntâmpina dezvoltarea muştelor, este necesar
să se aibă grijă de amenajarea și întreţinerea corectă a
gropilor pentru resturile alimentare, a toaletelor, a
lăzilor,cutiilor, containerelor de gunoi.

Încăperile vor fi protejate de pătrunderea muștelor prin

dotarea cu plase antiinsectă a geamurilor, oberlihturilor,
uşilor ori cu tifon sau hârtie lipicioasă tăiată în panglici lungi.

Efectuarea regulată şi minuţioasă a curăţeniei în bucătărie.

Nimic nu trebuie să rămână murdar şi în dezordine!
Ştiaţi că:
 Volumul raţiei (ml) la vârsta de 1-3 ani
este de 1 000-1 400, la 3-6 ani - 1
700-2100,1a 7-10 ani - 2 100-2 300,
la 11-13 ani, băieţi şi 14-17 ani, fete -
2 400-2 700, la 14-17 ani, băieţi - 2
500-2 700 ml.
 Reţineţi!

-20
Mâncarea
Se
ece este prea fierbinte recomandă
sau prea rece ca
cealaltă
Micul dejun temperatura
este
digestiv.
se serveşte dăunătoare mâncăru­rilor
timp de 15-
ncăru­ organismului. gătite, calde,
20 minute, Şi una şi să fie între
°C,
iar iar
prânzul – cealaltă pot 50-60°C, iar
ă de30 10-
min. provoca temperatura
îmbolnăvirea celor reci nu
tractului mai ioasă de
digestiv.
10- 18°C.
La elaborarea meniurilor se va ţine cont de alternarea corectă a
preparatelor culinare.

Bucatele din carne se vor servi cu legume şi zarzavaturi.

în timpul zilei, este de dorit ca copi­lul să primească două feluri de

legume şi numai unul din crupe.
Terciurile pot fi îmbogăţite cu elemente minerale, dacă se vor pregăti pe
bază de fiertură de legume şi fructe.

Se vor folosi pe larg legumele, fructele şi verdeaţa.

Bucatele bogate în proteine, în special, de origi­ne animală se vor folosi

în prima jumătate a zilei (dejun, prânz).
La cină, nu se recomandă carnea, peştele şi produsele preparate din
ele, fiindcă noaptea secreţia glandelor digestive se micşorează cu
90%.
în afară de aceasta, proteinele măresc excitabilitatea sistemului nervos
central.

La cină, trebuie micşorat şi volumul de lichide consumate.

Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal

• Se rețin puţin timp în stomac laptele şi

produsele lactate, oul fiert moale, legumele,
fructele,s.a.

• Se reţin în stomac şi se absorb încet grăsimile,

carnea prăjită, pâinea, păstăioasele ş.a.

• Măresc secreţia sucurilor în tractul digestiv

bulionul (zeama) din carne, peştele, ciupercile,
caşcavalul, condimentele, varza, castraveţii
ş.a.
Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal
• Micşorează secreţia sucului gastric în tractul digestiv
produsele lactate, legumele şi fructele fierte, carnea
fiartă, morcovul ş.a.

• Au efect purgativ (provoacă diaree) prunele, uleiurile

vegetale, sucurile reci de legume, su­curile dulci,
chefirul, apa minerală rece, legumele şi fructele,
pâinea neagră ş.a.

• Au efect constipant bucatele fierbinţi, chiselul,

terciurile de orez şi de gris, făinoasele, ceaiul tare,
cacaua, cafeaua, ciocolata ş.a.
Stimularea peristaltismului în scopul evitării
constipaţiei se realizează prin:
Consumul de alimente care conţin celuloză şi alte fibre
vegetale, cum ar fi legumele, zarzavaturile, fructele şi
cerealele;
Consumul de tărâţe; Renunţarea la prânzurile
copioase, care duc la constipaţie prin indigestie;

Reducerea tuturor alimentelor care produc constipaţie: grăsimi,

orez, brânză, fasole etc.;

Renunţarea la somnul de după alimentaţie;

Consumul suficient de lichide previne constipaţia;

 1.Învăţaţi să mâncaţi
alimente cu un conţinut mai
sărac în calorii (de ex.carne
de pui şi peşte slab, fructe,
legume, salate).
2.Încercaţi să reduceţi
cantitatea de sare.

3.Citiţi etichetele alimentelor pe

care le cumpăraţi şi evitaţi
alimentele care conţin
cantităţi mari de zaharuri, de
grăsimi, de sare şi de aditivi
alimentari (E-uri).

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

 4.Limitaţi consumul de alimente
bogate în grăsimi saturate (carne
de porc, de vită, unt, margarină,
brânzeturi grase).
5.Obişnuiţi-vă să beţi apă, nu
băuturi carbogazoase.

6.Rămâneţi la porţii mai mici şi nu

mai cereţi a doua porţie.

7.Bucuraţi-vă de mâncare, acordaţi-vă timp să

mâncaţi şi să mestecaţi alimentele.
Alimentaţia este şi trebuie să fie alegerea dumneavoastră.

Evitaţi alimentele şi obiceiurile nesănătoase, pentru

că acest lucru vă va ajuta să vă men­ţineţi într-o
formă fizică şi psihică bună şi să vă îngrijiţi
organismul.

Alimentaţie sănătoasă conduce la creşterea

randamentului şi a performanţei la locul de muncă.

Alimentaţia sănătoasă contribuie la scăderea

îmbolnăvirilor şi la îmbunătăţirea posibili­tăţilor de
recuperare după diverse boli.
Alimentaţia sănătoasă reduce absentismul la
locul de muncă şi toate dezavantajele acestuia.

Veţi putea dormi mai bine şi vă veţi simţi mai

odihnit la trezire.

Veţi avea un control mult mai bun asupra propriei

greutăţi, astfel încât să nu fiţi nici supraponderal,
nici subponderal.

Dacă sunteţi supraponderal, veţi reuşi să pierdeţi

din surplusul de greutate și veţi reuși să vă
menţineţi greutatea în continuare.
Nivelul de energie al organismului va fi îmbunătățit și
veți putea să vă bucurați că puteți desfășura diferite
activități fizice

Alimentația sănătoasă contribuie la reducerea nivelului

de stres, nivelului de anxietate și îmbunătațește starea
de spirit. Dacă la o alimentație sănătoasă adăugați și un
nivel adecvat de activitate fizică, afectul asupra stării
dumneavoastră de spirit va fi mult mai bun.

Respectarea programului de masă la locul de muncă vă

oferă posibilitatea petrecerii unor momente plăcute în
compania colegilor.
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Distrug microbii patogeni;

Împiedică putrefacția intestinală şi producerea

de toxine care otrăvesc organismul;

Combat fermentaţia, gazele intestinale,

iritaţiile, inflamaţiile şi infecţiile intestinale;

Favorizează asimilarea de calciu şi fosfor şi a

altor minerale importante;
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Dacă nu sunt foarte acide (acru), au

acţiune notabilă şi benefică asupra
ulcerelor de sto­mac şi de duoden; asupra
colitei, enteritei, gastritei şi constipaţiei;

Aduc vitamina C şi vitaminele din grupul

B care de multe ori sunt distruse în tubul
di­gestiv; sintetizează în tubul intestinal
vitamine din grupul B.
Germenii de grâu
 reprezintă cea mai bogată sursă naturală
de vitamina E care este esen­ţială vieţii
umane, fiindcă exercită o funcţie de
neînlocuit în reproducere. 100 g de
germeni grâu, incluse zilnic în alimentaţia
noastră, sunt suficiente pentru a
satisface necesităţile noastre normale în
vitamina E şi contribuie la asigurarea
necesarului de vitamine din complexul B.
Porumbul.
 Conține proteine, glucide, grăsimi
minerale și vitaminele B,E.Mămăliguța
preparată din făină de porumb este
hrănitoare și ușor de digerat ( e
important ca să fie bine fiartă).
Porumbul fiert, de asemenea, este bun
și recomandat. Bogat în acizi grași
polinesaturați, uleiul de porumb previne
creșterea colesterolului din sînge.
OBEZITATEA

 Dacă alimentația este excesivă, masa

organismului crește repede, vine etapa
obezității, ceea ce duce la dereglări
bruște ale schimbului de substanțe și ale
altor funcții ale organismului copilui.
Periculos este faptul că un numaăr de
copii devin în viitor oameni bolnavi, iar
durata vieții lor va fi mai mică.
 Pentru a evita obezitatea, se recomandă:
De redus la minimum în raţia alimentară produsele animale grase
(carnea roşie

produsele lactate grase ş .a.) şi dulciurile; de limitat consumul de

produse de panificație (pâine, macaroane, crupe e t c) .

Pentru adulţi de limitat, iar pentru copii se recomandă de exclus din

bucate condimentele(piper, cuişoare şi altele), produsele picante (ardei,
hrean, muştar, murături ş.a,) care măresc pofta de mâncare.

Se mănâncă puţin, dar mai des (6-7 ori pe zi). Pentru a înlătura foamea
care apare în timpul zilei se mănâncă un măr, un morcov sau se bea un
pahar de suc, chefir (ceva care nu este caloric).

Surplusul în greutate al organismului se evită prin practicarea sportului

şi a activităţii fizice.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Obiceiurile alimentare dobândite în adolescenţă au
repercusiuni importante asupra stării de sănătate,
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
 Studiile nutriţionale arată că gustările (snack)
constituie un model alimentar frecvent întâlnit la
şcolari, adolescenţi şi studenţi, iar folosirea de fast-
fooduri (minuturi) a înregis­trat o creştere
impresionantă. Aceste produse alimentare sunt
bogate în calorii, conduc la obezitate (40-50% din
calorii care provin din grăsimi în mare majoritate
saturate) și au un conţinut scăzut de calciu şi
vitamina A.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Produsele de carne, mezelurile sunt folosite în alimentaţie
datorită gustului plăcut; a saţietăţii şi lipsei necesităţii
preparării. Unele dintre aceste produse alimentare sunt
con­siderate în mod greşit de către adolescenţi chiar
dietetice (parizer, crenvurşti)? Ele conţin aditivi alimentari
care pot avea un efect nefast.
 Omiterea meselor, în special a micului dejun, a devenit o
obişnuinţă la copiii şcolari și la adolescenţi datorită lipsei
de timp, priorităţii altor activităţi, nesupravegherii de către
adulţi sau temerii de obezitate. Aceasta reprezintă un
obicei nesănătos, micul dejun trebuie să fie consistent, cu
un conținut crescut de proteine, având în vedere faptul că
în cursul dimineții solicitarea fizică și psihică este maximă.
Care sunt măsurile de profilaxie a
intoxicaţiilor alimentare?
 La prevenirea îmbolnăvirilor infecţioase digestive
contribuie păstrarea curată a alimen­telor. Aceasta
presupune prepararea atentă a alimentelor, mai ales a
cărnii. Hrana trebuie consumată la cât mai scurt timp după
preparare, evitând alterarea ei prin păstrare. Dacă trec
 mai mult de 2 ore de la preparare fară a fi consumată,
hrana trebuie păstrată la rece sau rea­dusă la temperatura
de preparare. Alimentele crude şi instrumentarul folosit la
prelucrarea lor nu vor veni în contact cu alimentele gătite
şi cu instrumentarul utilizat în manevrarea scestora din
urmă. Suprafeţele pe care se pregătesc alimentele trebuie
să fie curate. Alimen­tele vor fi menţinute curate şi
inaccesibile muştelor, rozătoarelor si altor animale.
 • Înainte de cumpărare (folosire),
examinaţi cu atenţie produsul
alimentar (culoarea, gustul, mirosul,
consistenţa etc.).
• Nu cumpăraţi carnea şi peştele
care nu au fost supuse controlului
de către medicul veterinar.
• Laptele cumpărat de la piaţă sau
de la persoane necunoscute
trebuie fiert în mod obli­gatoriu.
Reţineţi! • Toate conservele bombate să fie
aruncate imediat. Nu se conservă
cireşele, caisele, pier­sicile şi
prunele cu sâmburi din motivul că
sâmburii conţin substanţe care pot
fi toxice.
 Reţineţi!
• Fixaţi-vă o regulă: toate produsele gătite, dacă au
fost păstrate în frigider mai mult de o zi, înainte
de a fi servite, sunt supuse prelucrării termice
depline (spre exemplu: felul întâi se fierbe câteva
minute, carnea se prăjeşte etc.).
• Nu se admite păstrarea îndelungată a cărnii
dezgheţate şi a peştelui; ele trebuie supuse
imediat prelucrării termice.
• Lucraţi la bucătărie doar cu mâinile curate, cu un
batic (o bonetă) pe cap, cu şorţ. în bucătărie nu
se face nimic cu mâinile murdare şi nu se trece
de la o operaţie murdară, ca spălarea legumelor,

Reţineţi! la alta curată, ca tăierea fripturii sau a pâinii.

înainte de o ast­fel de operaţie, mâinile se spală
bine cu apă şi săpun.
• Toată vesela, instrumentele de bucătărie, utilajul,
se spală după fiecare folosire, se menţin curate in
permanenţă, se păstrează in dulapuri inaccesibile
muştelor, rozătoarelor etc.
 • Termenul şi condiţiile de
Reţineţi! păstrare a produselor
alimentare şi semifabricatelor
este indicat de către
producător pe ambalaj.
• Produsele uşor alterabile se
păstrează în frigider.
• Alimentele care se servesc ca
atare (brânza, şunca,

Reţineţi! mezeluri, fructe etc.) se

păstrează în frigider astfel
încât să nu fie în contact cu
alimentele care vor fi
preparate prin utilizarea
focului (fierbere, prăjire,
coacere).
 Pe suprafața legumelor se
găsește sol contaminat cu
microbi și ouă de paraziți –
helminți. De aceea,
prelucrarea lor trebuie
efectuată minuțios și calitativ
pentru a fi îndepărtate toate
impuritățile mecanice și
biologice.
Castraveții, roșiile, ridichea
de lună trebuie spălate într-
un volum mare de apă
curgătoare, timp de cel puțin
5 minute. Se consideră
spălate legumele de pe care
a fost înlăturat complet
conținutul de sol și alte
impurități mecanice.
Pentru a îndepărta Morcovul, sfecla,
solul și nisipul de cartoful, pătrunjelul Cartoful trebuie
pe verdețuri- frunze şi alte legume curăţat bine de
de pătrunjel, rădăcinoase cu ochiuri (zonele de
țelină,mărar, cozi rămăşiţe de sol se încolţire) şi
de ceapă verde,- înmoaie timp de înlăturate părţile
acestea se țin în 10-15 minute în înverzi­te, bogate în
apă și apoi se apă rece, apoi se solanină, care este
spală minuțios în curăţă, se spală şi toxică.
apă curgătoare. se clătesc bine;
Cum să reducem riscurile în utilizarea legumelor şi a fructelor:

Dacă este posibil, cultivaţi propria voastră grădină şi livadă;

Fructele şi legumele mari şi frumoase nu sunt

întotdeauna cele mai sănătoase;

Spălaţi foarte atent fructele, legumele şi verdeţurile

pentru a micşora riscul de contami­nare
parazitologică;

Curăţaţi fructele şi legumele de coajă;

Evitaţi cumpărarea şi folosirea legumelor şi a fructelor

coapte forţat prin tratament cu substanţe agrotoxice.
 Metode de păstrare a legumelor şi a
fructelor
 Legumele şi fructele se recomandă să fie
păstrate în stare naturală în lăzi, cutii cu
găuri pentru aerisire, saci de pânză etc.,
într-o încăpere cu temperatura şi
umiditatea constan­tă (de regulă în
beciuri). Unele fructe, legume şi
pomuşoare nu au termen îndelungat de
păstrare în stare naturală şi pentru a evita
putrefacţia lor se recomandă diferite
metode de păstrare.
 Metode de păstrare a legumelor şi a fructelor

Congelarea
Uscarea la
fructelor temperatur
(mere, a de -20°C.
Crearea
pere,
Crearea unui mediu Marinarea Consevare
prune,
unui mediu cu legumelor a casnică
caise,
cu concentraţi cu ajutorul în borcane Păstrarea
vişine etc)
concentraţi e înaltă de acizilor de sticlă în frigider la
într-un Prin răcire:
e înaltă de sare de alimentari prin temperatur
curent de
zahăr bucătărie (acid fierbere la a de 0-4 C,
aer fierbinte
(gemuri, (muratul acetic, acid temperatur
sau în urma
compoturi); legumelor,fr citric); ă înaltă;
contactului
uctelor);
direct cu o
suprafaţă
încălzită;
 EXTRAS
Regulile și normativele sanitaro-epidemiologice de
stat ,,Igiena taberelor de odihnă și întrenare a sănătății
copiilor”, Monitorul Oficial nr. 153-156/517 din
29.09.2006
 Produsele alimentare, hrana gătită se păstrează în condiţii casnice în frigider un termen de
timp oarecare, stabilit din proprie experienţă. Termenul de păstrare în frigider a unor produse
uşor alterabile este:
 Carnea crudă sau fiartă (bucăţi) - 2 zile
 Semifabricatele de carne- 1zi
 Crenvurşti- 3 zile
 Găinile- 2 zile
 Peştele semifabricat sau prăjit-1,5-2 zile
 Ghiveciurile si salatele (nefiind condimentate)-12ore
 Untul-10zile
 Smântână- 72ore
 Brânza-36ore
 Laptele-20ore
 Torta-72ore( cu frișcă-26ore, cu cremă-6ore)
 Ouăle-30zile.
 
Mulţumesc