ALGORITMI

P ro f . C o n s t a n t i n L u m i n i t a S i m o n a
 DEFINIȚIE

• Un algoritm reprezintă o succesiune de pași ce trebuiesc parcurși pentru

rezolvarea unei probleme.
Pentru a înţelege noţiunea de algoritm vom porni de la un exemplu.

EX:
Să presupunem că mama ne roagă să cumpărăm pâine.
Ce trebuie să facem?
Când am decis să plecăm la magazin vom proceda astfel:
- luăm banii necesari;
- ne îndreptăm către magazin;
- solicităm o pâine;
- o plătim;
- venim cu ea către casă;
- o dăm mamei.
 Am obţinut astfel un algoritm:

* conţine 6 etape (deci un număr finit de operaţii);

* au fost scrise în ordinea în care trebuie executate (deci sunt ordonate);

* fiecare etapă este explicată în cuvinte (deci este complet definită);

* şi care pornind de la ceva (în cazul nostru bani) obţinem ceea ce dorim (pâinea).
 CLASIFICAREA DATELOR

• Orice algoritm lucrează cu date.Datele sunt caracterizate prin nume, tip și valoare.
Clasificarea operatorilor
Metode de reprezentare a algoritmilor

•
• Limbajul natural nu permite o descriere suficient de exactă a algoritmilor.

!
• Din acest motiv pentru reprezentarea algoritmilor se folosesc diferite forme
de descriere caracteristice.
Două din cele mai folosite forme de descriere a algoritmilor sunt:

 limbajul pseudocod;
 Scheme logice.
Reprezentarea algoritmilor prin scheme logice

• Schemele logice utilizează săgeţi de legătură între diferite forme

geometrice care simbolizează acţiunile ce urmează a fi executate.
• În continuare sunt prezentate blocurile care intră în componenţa
unei scheme logice:
Bloc de început (bloc de start)

Indică începutul algoritmului.

Bloc de sfârşit (bloc de stop)

Indică sfârşitul algoritmului.

 Bloc pentru introducerea datelor (bloc de citire)

Citeste

unde “Listă variabile” cuprinde numele simbolice ale variabilelor

cărora li se asociază valori numerice (citite).
 Bloc de extragere a rezultatelor (bloc de scriere)

Scrie

unde listă variabilele constituie rezultate ale problemei.

 Bloc de calcul (bloc de atribuire)

Variabila expresie

Un astfel de bloc indică următoarea succesiune de operaţii:

- se calculează expresia din membrul drept;
- se atribuie variabilei din membrul stâng valoarea calculată anterior (V reprezintă numele variabilei).
 Bloc de decizie (bloc decizional)

4. Bloc de decizie (bloc decizional)

Condiţia logică înscrisă poate să aibă valoarea “adevărat”
sau “fals”; în funcţie de valoarea logică obţinută, blocul
următor care va fi parcurs va fi legat de ramura
“true”(adevărat) sau ramura “false”(fals).
 CONECTORI

• Conectorii sunt elemente grafice de legătură care se utilizează în diferite

situații:
• Când se dorește continuarea pe aceiași pagină a schemei logice.
1

1
• Când se dorește continuarea pe pagina următoare, a schemei logice.
 Exemplu:

• Să se calculeze suma a două numere naturale a şi

b.
Rezolvare:
a) Algoritmul:
1. Solicită valori pentru a şi b
2. Calculează S=a+b
3. Furnizează rezultatul pentru S
b) Pseudocodul:

citeşte a,b
S=a+b
scrie S
stop
C) SCHEMA LOGICĂ:
 TEMĂ:

Să se calculeze produsul a trei numere întregi x, y

şi z.
Se cer:
a) algoritmul;
b) pseudocodul;
c) schema logică.