Accidentul vascular cerebral şi

neuroreabilitarea

• A.Moraru, dr.h.m, profesor universitar,

şef catedrei
Reabilitarea medicală, medicină fizică şi
terapia manulă
Specialist principal al MS în reabilitologie
 ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
SĂNĂTATE- CALITATEA VIEŢII

OM S
SĂNĂTATE

Medicina Medicina Medicina

PROFILACTICĂ TERAPEUTICĂ de REABILITARE s

CALITATEA
VIEŢII
 Dizabilitatea şi societatea
• Gradul de prevalenţa a dizabilităţii conform
statisticei OMS (2006) a in toate ţările industrial
dezvoltate europene şi de pe alte continente este in
jur de 10% şi nu are tendinţă de cădere.
• Această situaţie este o povară crescută legată de
îngrijiri medicale pentru cei cu dizabilităţi, iar pentru
societate, cu costuri crescute alocate serviciilor de
sănătate şi sociale.
 Reabilitare & Medicină Fizică - specialitate
medicală independentă
(Definiţie UEMS)
• preocupată de promovarea funcţionării fizice şi
cognitive, a activităţilor (inclusiv comportamen-
tul), a participării (inclusiv calitatea vieţii) şi
modificarea factorilor personali şi de mediu.
• Astfel este responsabilă de prevenirea,
diagnosticarea, tratarea şi managementul
reabilitării persoanelor cu afecţiuni dizabilitante
şi comorbidităţi la toate vârstele
Modelul reabilitării în cadrul Fucţionării,
Dizabilităţii şi Sănătăţii (OMS-CIF 2005)
Stare de sănătate
(Tulburare sau Boală)

Funcţii şi structuri
Activitati Participare
ale organizmului

Factori Factori
de Mediu Personali
 Medicul specialist în RMF
medic reabilitolg (Definiţie UEMS)

• abordează holistic persoanele cu stări acute sau

cronice, lucrează în diferite unităţii de la servicii
de urgenţă la locaţii comunitare, folosesc
instrumente specifice de evaluare a
diagnosticului şi efectuează tratamente inclusiv
farmacologice, fizicale, tehnice şi intervenţii
educaţionale şi profesionale.
Datorită pregătirii complexe ei răspund de
activităţile echipelor multiprofesionale în
obţinerea rezultatelor optime
 Defeiniţia recuperării dată de
OMS (2005)
“ Folosirea tuturor mijloacelor cu
scopul de a reduce imactul condiţiilor
generătoare de dizabilităţi şi handicap
şi de a permite persoanelor cu
dizabilităţi să reuşească să se
integreze optimal în societate”
 LOCUL MEDICINII FIZICE ÎN REABILITAREA MEDICALĂ
MEDICINĂ REABILITARE Echipa de reabilitare
- Pacient
- Medic reabilitolog
- Medic specialist consultant
- Dietician
Profilaxie Terapie Reabilitare - Medic în terapia manuală
medicală Readaptare
psihosială - Ortezist, protezist
- Psiholog, psihoterapeut
- Logoped
- Surdolog
Reabilitare Reabilitare - Asistent medical
profesională - Kinetoterapeut
- Fiziokinetoterapeut asistent
- Asistent fizioterapeut
- Terapeut ocupaţional,ergoterapist
MEDICINA - Asistent social
FIZICĂ - Bioinginer
- alţi specialişti

Dietoterapie

Activă Pasivă Psihiterapie

Ortezare,
Electroterapia
Kinetoterapie Ergoterapie, protezare
Terapie ocupaţională Balneoterapie,
Terapii
Termoterapie, etc alternative
Terapie Artterapia Asistenţă logopedie
Hidrokineto manuală surdopedagogie balneosanatorială
Masaj
• Discrepanţa dintre progresele făcute de
medicina neurologică în privinţa
capacităţii de a salva viaţa şi respectiv,
cea mai puţin prosperă, în capacitatea de
a elimina marile dizabilităţi şi infirmităţi
neurologice,cu impact nefast asupra
calităţii vieţii umane, a stimulat societatea
medicală şi nemedicală spre noi căutări ce
vizează problematica multidisciplinară ale
neuroreabilitării.
• Leziunile sistemului nervos, în special
ale celui central, urmate în majoritatea
cazurilor de un complex de consecinţe
grave, sever invalidante, practic de la
debut (faza acută/subacută) şi până la
vindecrea funcţională optimă necesită
aplicarea unui grup vaste de mijloace
medicale şi nemedicale.
 Necesităţile de neuroreabilitare
• problematica neuro-dizabilităţilor dobândite
• numărul mare de accidente “producătoare” de sechele
severe invalidante;
• ponderea mare a populaţiei cu boli cronice cardiovas-
culare şi ateroscleroza, în special la vârstnici -
generatoare de afecţiuni cerebro-vasculare şi sechele
devastatoare ale acestora;
• bolile cronice ale organelor interne,metabolice(diabetul
zaharat etc.),
• bolile infecţioase(meningita,encefalita etc.),
• bolile toxice(alcoolismul,narcomania etc.)- producătoare
de disfuncţionalităţi majore fizice şi de intelect.
• alte cauze
– Reabilitarea medicală şi medicină fizică
este una din specialităţile clinico-
terapeutice relativ noi în spectrul
specialităţiolor medicale,este
fundamentată pe componenţe specifice,
sugestiv încadrate în două categorii
metodologice:
» active-k i n e t i c e,
» pasive- metode cu agenţi fizici
naturali şi preformanţi,masaj
• Neuroreabilitarea medicală şi medicina fizică
necesită cunoştinţe fundamentale în
fiziologia şi anatomia clinică, neurobiologie,
neurofiziologia actului motor, kinetologiei
medicale şi fizcale, biomecanicii mişcării,
bioingineriei, bioeticii,cunoştinţe în domenii
asociate reabilitării-logopedie, psihologie,
ortezare şi protezare,cunoştinţe manegeriale
etc. Aceste cunoştinte sunt necesare
specialistului în domeniu să abordeze
holistic, din start, pe toate aspectele
medicale şi ale vieţii pacientul cu suferinţe
nerologice post-AVC
• Zona de interferenţă dintre domeniul
neurologic,reabilitării medicale(RM) şi medicina
fizică(MF) este aparatul neuro-mio-artro-kinetic
(NMAK)

Aparatul NMAK

Reabilitare Medicală Medicină Fizică

• Aparatul NMAK conform viziunilor
moderne formează “sistemul vieţii de
relaţie” care ne asigură toate tipurile de
activităţi, posibilitătile de participare şi
adaptare în mediile unde trăim, ne
dezvoltăm şi activăm.
• Unitatea funcţională a aparatului NMAK
este “unitatea kinetică”, care la nivel
sectoral/segmentar include: nervul-
muşchiul-articulaţia.
• “Unitatea kinetică” fiind controlată,
coordonată şi susţinută de sistemul cortico-
medular. Fiziologic “unităţile kinetice” prin
înlănţuiri cinematice formează numeroase şi
complexe engrame/scheme neuromotorii, de
mare performanţă, care asigură actul motor
şi motilitatea umană normală.
• Important este, că reabilitarea funcţională a
bolnavului cu AVC se realizează prin
intermediul acestei “unităţi kinetice” care stă
la baza tuturor tehnicilor, metodelor şi
procedurilor kinetoterapeutice şi fizicale,
terapiei ocupaţionale nu doar a medicinii
fizice reabilitării neuropsihice, tulburărilor de
vorbire şi multor altor deficienţe.
• În multe cazuri, când leziunile sistemului
nervos central ocupă arii mari, precum în
atac ischemic sau hemoragic cerebral la
disabilităţile neuromotorii, în care este
implicat aparatul NMAK,se ancorează şi alte
disabilităţi cu obiective specifice legate de
statusul psiho-cognitiv asociat frecvent cu
tulburări de comunicare etc.

• Grupul de obiective care generează din

leziunile grave ale SNC literatura anglofonă
le include într-un ansamblu de obiective
specifice numite “D”-uri.
Obiectivele specifice ale
neuroreabilitării(“D”-uri)
 Deteriorare
Insuficienţa drenajului
Veno-limfatic
Inflamaţie Discomfort Ischemie
Edem Depresie .
Redoare Durere Deposturare
Deperformare Distonie(inclusiv
Disfuncţionalitate cotractura)
Deficit motor Distrofie
Dizabilitate Disfazii Suferinţa beneficiară de Dis(in)estetic
Disfagii
neuroreabilitare Dismorfism
Distaxii .

Distonii Deprecierea
( (inclusiv
economică Disestezii a QoL)
Dis(a)praxii Distres .

Disreflexii Dependenţă
Diskinezii somatice .

Dissatisfacţie
 Obiective
ale neuroreabilitării –
modalităţi de abordare cu
metode şi mijloace ale
Medicinei Fizice
 Termoterapie
Electroterapie Kineto- /Hidrokinetoterapie
Fototerapie Terapia ocupaţională
Balneoterapie etc. Terapie manuală
Masaj Psihologie
Dereglări Psihoterapie/
vezicale stil deviaţă,muncă
Suferinţa beneficiară de
Deperformare neuroreabilitare Deposturare
Disfuncţionalitate sin.imobilizare
Deficit motor Distonie
Invaliditate / (inclusiv cotractura)
Dizabilitate
Distrofie
Disestezii Durere Dis(in)estetic
Dis(a)praxii Distres Deprecierea Dismorfism
Inflamaţie Dissatisfacţie calităţii vieţii
Insuficienţa drenajului Disfazii Disfagii Ischemie
Veno-limfatic Distaxii Distonii Dependenţă
Disreflexii Diskinezii somatice
 Scopul Reabilitării-OMS

Scopul general al reabilitării este de a permite

persoanelor cu dizabilităţi să -şi poată trăi viaţa
pe care şi-o doresc, cu toate restricţiile impuse
activităţilor lor de deteriorările rezultate în urma
bolilor sau accidenteilor, precum şi din
contextul lor personal.
Pentru atingerea scopului indicat procesul şi
programul de neuroreabilitare cu mijloace ale
Medicinii Fizice se aplică conform modelului de
reabilitare propus de OMS-CIF-2005
• În cadrul neuroreabilitării, ca proces
medico-social complex, mijloacele fizio-
kinetoterapeutice reprezintă un mijloc
terapeutic de bază. Fizio-kinetoerapia intră
în acţiune cu celelalte mijloace, în cadrul
planului terapeutic general unitar chiar în
perioadele acute şi subacute ale bolii.
Excepţie fac unele metode terapeutice cu
agenţi fizici preformanţi care nu pot fi
aplicaţi în aceste faze.
• Kinetoterapia în special tehnicile anakine- tice
(posturile,imobilizările) aplicate în fazele acute
sunt cele mai eficiente în stimularea proceselor
de neuroplasticitate, în menţinerea memoriei
schemelor de mişcare şi a funcţiilor vitale
cardiorespiratorii, în combaterea compli-caţiilor
neuromotorii, şi prevenirea instalării funcţiilor
compensatorii neuromotorii vicioase.
• Kinetoterapia are largi indicaţii de aplicare în
toate cele patru compartimente majore ale
neuroreabilitării: reabilitarea fizică , reabilitarea
psihică, reeducarea profesională, readaptarea
socială.
• Tratamentul recuperator funcţional cu
mijloace fiziokinetice poate fi iniţiat numai
după evaluarea detailată a pacientului şi
determinarea obiectivelor programului de
neuroreabilitare pe termen:
• scurt,
• mediu
• şi lung.
Oricare program de neuroreabilitare cu
mijloace fiziokinetice începe cu evaluarea ,
continuă cu evaluarea și se finalizează
cu evaluarea rezultatelor obţinute.
 Evaluarea în neuroreabilitare
• stabileşte:
• obiectivele programului
– tehnicile şi metodele ce vor fi utilizate
– priorităţile de lucru
– durata programelor
– eficienţa programului aplicat
– necesitatea modificărilor în programul
kinetic şi fizical,ocupaţional sau
îtreruperea acestuea
• Complexitatea asistenţei de reabilitare
medicală şi medicină fizică implică o
echipă de specialişti în domeniu care
evoluiază , alcătuieşte şi aplică programul
de recuperare pentru pacientul cu diferite
tipuri de dizabilităţi în patologiile acute şi
cronice.
 LOCUL MEDICINII FIZICE ÎN REABILITAREA MEDICALĂ
MEDICINĂ REABILITARE Echipa de reabilitare
- Pacient
- Medic reabilitolog
- Medic specialist consultant
- Dietician
Profilaxie Terapie Reabilitare - Medic în terapia manuală
medicală Readaptare
psihosială - Ortezist, protezist
- Psiholog, psihoterapeut
- Logoped
- Surdolog
Reabilitare Reabilitare - Asistent medical
profesională - Kinetoterapeut
- Fiziokinetoterapeut asistent
- Asistent fizioterapeut
- Terapeut ocupaţional,ergoterapist
MEDICINA - Asistent social
FIZICĂ - Bioinginer
- alţi specialişti

Dietoterapie

Activă Pasivă Psihiterapie

Ortezare,
Electroterapia
Kinetoterapie Ergoterapie, protezare
Terapie ocupaţională Balneoterapie,
Terapii
Termoterapie, etc alternative
Terapie Artterapia Asistenţă logopedie
Hidrokineto manuală surdopedagogie balneosanatorială
Masaj
• Este dovedit, că reabilitarea medicală cu
metode ale medicinii fizice este eficientă
pentru diminuarea poverii generate de
dizabilitate şi pentru sporirea oportunităţilor
pentru persoanele cu diverse disfucţionalităţi
şi dizabilităţi.
• Metodele fiziokinetice de reablitare sunt
recunoscute ca cele mai eficiente, nu numai
în prevenirea complicaţiilor imobilizării în
afecţiunile sistemului nervos central dar
aduce şi multe avantaje atât din punct de
vedere calitativ cât şi cantitativ - din punct de
vedre al implicaţiilor financiare pentru
pacient,familie,instituţii medicale,societate .
• Metodele Medicinii Fizice care ocupă un
loc important în neuroreabilitarea
populaţiei de diversă vârstă pot avea un
randament înalt de eficacitate în
rezolvarea problemelor dizabilităţii
funcţionale, cognitive şi de altă natură
numai în cazul ,când sunt aplicate conform
principiilor de bază ale reabilitării.
 Efectele terapeutice ale
neurorebilitării cu mijloace
fiziokinetice
• Generale:
– creşterea nivelului de fitness
– scăderea stresului
– apariţia senzaţiei de „bine” resimţită numai după
tratament
– ameliorarea cogniţiei
– oprirea apariţiei şi evoluţiei sindromului de
decondiţionare fizică,pzihică a bolnavului
– îmbunătăţirea perfomanţei ADl
– scăderea sindromului algic (umăr dureros hemiplegic)
 Prinncipiile neuroreabilitării:

• precocitatea tratamentului recuperator

• parteneritate pacient/medic şi pacient/echipă-
compleanţă
• individualizarea programului de reabilitare
• complexitatea tratamentului
• Respectarea a etapelor de reabilitare(staţionar,
secţie specializată de reabilitare,ambulatoriu,
comunitate etc.)
• continuităţii, succesivităţii şi progresivităţii trata-
mentului complex până la reabilitrea integrală sau
optimală posibilă
• cooperarea interdisciplinară şi multiprofesională
• monitorizarea şi evaluarea eficacităţii programului
de recuperare la diverse etape şi rezultatele
reabilitării finale (activităţii, participării)-calitatea
vieţii.