Reabilitarea

funcţionalĂ în geiatrie
 ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
SĂNĂTATE- CALITATEA VIEŢII

OM S
SĂNĂTATE

Medicina Medicina Medicina

PROFILACTICĂ TERAPEUTICĂ de REABILITARE s

CALITATEA
VIEŢII
• Discrepanţa dintre progresele făcute de
medicină în privinţa capacităţii de a salva
viaţa şi respectiv, cea mai puţin prosperă,
în capacitatea de a elimina marile
infirmităţi între care şi cele de cauză
vărstnică, cu impact nefast asupra calităţii
vieţii umane, a stimulat societatea
medicală şi nemedicală spre noi căutări ce
vizează problematica multi- şi interdis-
ciplinară ale reabilitării medicale
geriatrică.
• Degradarea/deteriorarea precoce a
celulelor, ţesuturilor organelor şi
sistemelor vitale, în special ale celui
musculo-scheletal şi nervos central,
conduce în majoritatea cazurilor odată
cu înaintarea în vârstă a organismului
uman la un complex de consecinţe
grave, sever invalidante, practic din
tinereţe şi perioada adultă aptă de
muncă, necesită aplicarea unor
complexe de măsuri ale medicinei fizice
şi a altor metode de recuperare
funcţională .
 Defeiniţia recuperării dată de
OMS (2005)
“Folosirea tuturor mijloacelor cu scopul
de a reduce impactul condiţiilor gene-
rătoare de dizabilităţi şi handicap şi
de a permite persoanelor cu dizabili-
tăţi să reuşească să se integreze op-
timal în societate”
 RMF - specialitate medicală individuală.
(Definiţie UEMS)
• specialitate medicală independentă preocu-
pată de promovarea funcţionării fizice şi cog-
nitive, a activităţilor (inclusiv comportamen-
tul), a participării (inclusiv calitatea vieţii) şi
modificarea factorilor personali şi de mediu.
Astfel este responsabilă de prevenirea, dia-
gnosticarea, tratarea şi managementul reabi-
litării persoanelor cu afecţiuni dizabilitante şi
comorbidităţi la toate vârstele.
 Medicul specialist în RMF
(Definiţie UEMS)

• Specialiştii MFR abordează holistic persoanele

cu stări acute sau cronice, lucrează în diferite
unităţi de la servicii de urgenţă la locaţii comuni-
tare, folosesc instrumente specifice de evaluare
a diagnosticului şi efectuează tratamente inclu-
siv farmacologice, fizicale, tehnice şi intervenţii
educaţionale şi profesionale.
Datorită pregătirii complexe ei răspund de ac-
tivităţile echipelor multiprofesionale în obţinerea
rezultatelor optime
Modelul reabilitării în cadrul Fucţionării,
Dizabilităţii şi Sănătăţii (OMS-CIF 2005)
Stare de sănătate
(Tulburare sau Boală)

Funcţii şi structuri
Activitati Participare
ale organizmului

Factori Factori
de Mediu Personali
• Obiective generice ale RMF

– Deteriorarea (Impairement, Повреждение) reprezintă

orice dificit sau anormalitate de structură sau funcţie
psihologică, fiziologică sau anatomică.
– Invaliditatea (Disability, Нарушение жизнедеятельности)
reprezintă orice reducere parţială sau totală – datorată
deteriorării – a capacităţii de a desfăşura o activitate de o
manieră sau între limitele considerate normale pentru o
fiinţă umană.
– Handicap (Handicap, Социальное ограничение)
reprezintă prejudiciul adus destinului unei anumite
persoane – rezultat al unei deteriorării sau invalidităţi –
care limitează sau chiar împiedică îndeplinirea unui rol
normal pentru individul respectiv.
• Obiective specifice ale RMF

– Dureri/Disconfort/Depresie (Distress)
– Dezavanaje/Inconveniente/Prejudicii – inlusiv efectele
secundare ale unor medicamente administrate timp
îndelungat, spre exemplu: într-o suferinţă cronică
(Disadvantages)
– Deperformare/Disfuncţionalitate/Deficit/
Invaliditate/Dizabilitate
(Dizability/disfuncion/impairment)
– Deposturare/Distonie (inclusiv
concractură/spasticitatea/rigiditate)
/Distrofie/dis(in)estetic/Dismorfizm (inclusiv, spre
exemplu, hipotrofii musculare) (Disharmony)
– Dis(in)satisfacţie (Dissatisfaction)
– Dependenţa (Dependence)
– Deprecierea calitâţii (economice) a vieţii (Dollar cost)
 Necesităţile de reabilitare geriatrică

• problematica dizabilităţilor congenitale sau dobândite a

vârstnicului
• numărul mare de accidente, predominant – de trafic rutier-
“producătoare” de sechele posttraumatice severe;
• ponderea mare la vârstnici a bolilor cronice a aparatului
locomotor, sistemelor respiratori, cardiovasculare şi
ateroscleroza care este generatoare de afecţiuni cerebro-
vasculare şi sechele devastatoare ale acestora;
• Boli ale sistemului nervos-boala Parchinson,Alşgheimer etc.
• bolile cronice metabolice a vârstnicului (obezitatea, diabetul
zaharat etc.),
• bolile infecţioase(hepatita, etc.),
• bolile toxice(medicamentoase,alcoolismul etc.)- producătoare
de disfuncţionalităţi majore fizice şi de intelect.
• alte cauze
– Reabilitarea medicală şi medicină fizică
este una din specialităţile clinico-
terapeutice relativ noi în spectrul
specialităţilor medicale,este fundamentată
pe componenţe specifice, încadrate în
două categorii metodologice:
»active-k i n e t i c e,
»pasive- metode cu agenţi fizici
naturali şi preformanţi,masaj
 LOCUL MEDICINII FIZICE ÎN REABILITAREA MEDICALĂ
MEDICINĂ REABILITARE Echipa de reabilitare
- Pacient
- Medic reabilitolog
- Medic specialist consultant
- Dietician
Profilaxie Terapie Reabilitare - Medic în terapia manuală
medicală Readaptare
psihosială - Ortezist, protezist
- Psiholog, psihoterapeut
- Logoped
- Surdolog
Reabilitare Reabilitare - Asistent medical
profesională - Kinetoterapeut
- Fiziokinetoterapeut asistent
- Asistent fizioterapeut
- Terapeut ocupaţional,ergoterapist
MEDICINA - Asistent social
FIZICĂ - Bioinginer
- alţi specialişti

Dietoterapie

Activă Pasivă Psihiterapie

Ortezare,
Electroterapia
Kinetoterapie Ergoterapie, protezare
Terapie ocupaţională Balneoterapie,
Terapii
Termoterapie, etc alternative
Terapie Artterapia Asistenţă logopedie
Hidrokineto manuală surdopedagogie balneosanatorială
Masaj
 • Zona de interferenţă dintre domeniul
reabilitării medicale(RM) şi medicina
fizică(MF) este aparatul neuro-mio-artro-
kinetic (NMAK)

Aparatul NMAK

Reabilitare Medicală Medicină Fizică

• Aparatul NMAK conform viziunilor
moderne formează “sistemul vieţii de
relaţie” care ne asigură toate tipurile de
activităţi, posibilitaţile de participare şi
adaptare în mediile unde trăim, ne
dezvoltăm şi activăm.
• Unitatea funcţională a aparatului NMAK
este “unitatea kinetică”, care la nivel
sectoral/segmentar include- nervul-
muşchiul-articulaţia.
• “Unitatea kinetică” este controlată şi
coordonată de sistemul cortico- medular.
Fiziologic “unităţile kinetice” prin înlănţuiri
cinematice formează numeroase şi
complexe engrame neuromotorii de mare
performanţă care asigură motilitatea
umană normală.
• Important este, că reabilitarea funcţională,
inclusiv în neurologie, se realizează prin
intermediul acestei “unităţi kinetice” care
stă la baza tuturor tehnicilor şi metodelor
kinetoterapeutice şi fizicale ambele
compartimente ale Medicinii Fizice.
• În multe cazuri, când leziunile sistemului nervos central
ocupă arii mari, precum în TCC,atac ischemic sau
hemoragic cerebral etc.,la copii, populaţia adultă sau
vârstnică la dizabilităţile neuro-motorii, în care este
implicat aparatul NMAK,se ancorează şi alte disabilităţi
cu obiective specifice legate de statusul psiho-cognitiv
asociat deseori cu tulburări de comunicare.
• Grupul de obiective care generează din leziunile grave
ale SNC literatura anglofonă le include într-un ansamblu
de obiective generice şi specifice numite “D”-uri.
Obiectivele reabilitării specifice
(“D”-uri)
 Deteriorare
Insuficienţa drenajului
Veno-limfatic
Inflamaţie Discomfort dispnee
Ischemie
Edem Depresie .
Redoare Durere Deposturare
Deperformare Distonie(inclusiv
Disfuncţionalitate cotractura)
Deficit motor Suferinţa beneficiară de Distrofie
Dizabilitate Disfazii reabilitare Dis(in)estetic
Disfagii Dismorfism
Distaxii .

Distonii Deprecierea
( (inclusiv economică
Disestezii a QoL)
Dis(a)praxii Distres .

Disreflexii Dependenţă
Diskinezii somatice .

Dissatisfacţie
 Obiective
ale reabilitării geriatrice–
modalităţi de abordare cu
metode şi mijloace ale
Medicinei Fizice
 Termoterapie
Electroterapie Kineto- /Hidrokinetoterapie
Fototerapie Terapia ocupaţională
Balneoterapie etc. Terapie manuală
Masaj Psihologie
Psihoterapie/
stil de viaţă, muncă
Suferinţa beneficiară de
Deperformare Reabilitare geriatrică Deposturare
Disfuncţionalitate
Dipnee,Deficit motor Distonie
Invaliditate / (inclusiv cotractura)
Dizabilitate
Distrofie
Disestezii Durere Dis(in)estetic
Dis(a)praxii Distres Deprecierea Dismorfism
Inflamaţie Dissatisfacţie calităţii vieţii
Insuficienţa drenajului Disfazii Disfagii Ischemie
Veno-limfatic Distaxii Distonii Dependenţă
Disreflexii Diskinezii somatice
 Scopul Reabilitării-OMS

Scopul general al reabilitării este de a permite

persoanelor cu dizabilităţi să -şi poată trăi viaţa
pe care şi-o doresc, cu toate restricţiile impuse
activităţilor lor de deteriorările rezultate în urma
bolilor sau accidentilor, precum şi din contextul
lor personal.
Pentru atingerea scopului indicat procesul şi
programul de neuroreabilitare cu mijloace ale
Medicinii Fizice se aplică conform modelului de
reabilitare propus de OMS-CIF-2005
Modelul reabilitării în cadrul Fucţionării,
Dizabilităţii şi Sănătăţii (OMS-CIF 2005)
Stare de sănătate
(Tulburare sau Boală)

Funcţii şi structuri
Activitati Participare
ale organizmului

Factori Factori
de Mediu Personali
• În cadrul reabilitării geriatrice, ca proces medico-
social complex ,mijloacele fizio-kinetoterapeutice
reprezintă un mijloc terapeutic de bază.
Fizio/kinetoerapia intră în acţiune cu celelalte
mijloace, în cadrul planului terapeutic general
unitar chiar în perioadele acute şi subacute ale
bolii şi pe tot parcursul evoluţiei procesului
patologic al vârstnicului..
Excepţie fac unele metode terapeutice cu agenţi
fizici preformanţi care nu pot fi aplicaţi din cauza
contraindicaţiilor.
• Tratamentul recuperator funcţional al
vârstnicului cu mijloace fizice poate fi
iniţiat numai după evaluarea detailată a
pacientului şi determinarea obiectivelor
programului de reabilitare pe termen
scurt, mediu şi lung. Oricare program de
reabilitare cu mijloace fizio-balneo-kinetice
începe cu evaluarea , continuă cu
evaluarea și se încheie cu evaluarea
rezultatelor obţinute.
• În medicină, evluarea precizează:
– starea de sănătate sau de boală
– gradul în care un organ sau o funcţie se abate
de la normal, cuantificînd prin teste specifice
această abatere
– modul în care evoluează în timp o stare
patologică
– modul la care răspunde la un tratament o
disfuncţie
– capacitatea de muncă sau de autoîngrijire
– capacităţile vocaţionale
Evaluarea în reabilitarea geriatrică
• stabileşte:
– obiectivele programului
– tehnicile şi metodele ce vor fi utilizate
– priorităţile de lucru
– durata programelor
– eficienţa programului aplicat
– necesitatea modificărilor în programul
kinetic şi fizical
• Complexitatea asistenţei de reabilitare
medicală şi medicină fizică implică o
echipă de specialişti în domeniu care
evaluiază , alcătuieşte şi aplică programul
de recuperare pentru pacientul vărstnic cu
diferite tipuri de dizabilităţi în patologiile
acute şi cronice.
Echipa medicală realizează:
• selectarea pacienţilor care vor urma programul complex de
reabilitare;
• evaloarea iniţială completă include evaluarea prin care se obţine
tabloul clinico-funcţional complet al pacientului, care precizează
aspectele semiologice, funcţionale, esenţiale pentru programul de
recuperare – gestualitatea cotidiană, prehensiunea, mersul,
adaptarea cardio-respiratorie la diferite categorii de eforturi;
• stabilirea obiectivelor programului de reabilitare;
• asigurarea unui program recuperator progresiv, adaptat fiecărui
stadiu al bolii;
• evaluarea rezultatelor programului de recuperare performat, în
diferite etape de evaluare – intermediar (fundamentată pe
elementele formative) şi final (fundamentată pe elementele
sumative);
• derularea şi monitorizarea pe termen lung a programului de
recuperare.
• Reabilitarea geriatrică bazată pe o
evaloare corectă sporeşte eficientă pentru
diminuarea disfuncţiilor şi dizabilități legate
de sindroamele hipodinamice, imobilizării
vărstnicului, menţine capacitatea de
activitate şi participare creşte speranţa de
viaţă.
Prevenirea complicaţiilor imobilizării,
traumatizmelor, bolilor cronice şi durerii,
reabilitarea aduce multe avantaje atăt din
punct de vedere calitativ căt şi cantitativ
(financiar).
• Este dovedit, că reabilitarea medicală a
vărstnicului cu metode ale medicinii fizice
este cea mai eficientă pentru diminuarea
poverii generate de dizabilitate şi pentru
sporirea oportunităţilor pentru persoanele
vărstnice cu diverse disfucţionalităţi şi
dizabilităţi
• . Metodele reailitării fncţionale-fizio-
kinetice sunt recunoscute ca cele mai
eficiente, nu numai în prevenirea
complicaţiilor bolilor şi imobilizării în
diverse afecţiuni şi stări funcţionale a
vârstnicului (sistemului nervos, în boli
cronice somatice cardiorespirtii, dureri
croniceetc.,),dar aduce şi multe avantaje
atât din punct de vedere calitativ (calităţii
vieţii) - cât şi cantitativ din punct de vedre,
al implicaţiilor financiare şi.
• Calitatea vieţii este un concept care
include un set vast de caracteristici
fizice şi psihice, apreciate în contextul
vieţii sociale şi este dependentă de
factori multipli, inclusiv situaţia
financiară, habitatul, profesia, mediul
social.
• Metodele Medicinii Fizice care ocupă un
loc important în reabilitarea populaţiei
vârstnice poate avea un randament înalt
de eficacitate în rezolvarea problemelor
dizabilităţii funcţionale şi psihologico-
cognitive şi de altă natură numai în cazul
când sunt aplicate conform principiilor de
bază ale reabilitării.
 Principiile reabilitării geriatrice

• precocităţii tratamentului recuperator

• individualizării programului de recuperare
• complexităţii tratamentului recuperator
• respectării etapelor de recuperare
• continuităţii, succesivităţii şi progresivităţii
tratamentului complex până la recuperare
integrală sau optimală posibilă
• cooperării interdisciplinare
• monitorizării şi evaluării eficacităţii programului
de recuperare la diverse etape şi rezultatele
reabilitării finale (activităţii, participării).
• Bolile cronice geriatrice constitue
adevărate “ţinte” ale recuperării şi
influenţează:
– starea de bine fizică,
– psihologică
– starea socială a individului.
Pacienţi geriatrci cu afecţiuni cronice
prezintă diverse grade de disfuncţii:
• perturbarea derulării ADL-urilor (activities of
daily living – activităţile uzuale zilnice);
• anxietate, datorită dispneei, cu pierderea
încrederii în sine;
• apariţia senzaţiei de incompetenţă, cu impact
direct asupra vieţii sociale.
Aspectele reabilitării în geriatrie
• Medicală (reabilitare fizică)
• Psihologică
• Profesională
• Social-economică
• Juridică
• Etică,estetică
 Etapele reabilitării în geriatrie
• staţionar
• Ambulator/comunitar
• sanatorial
 Principiile reabilitării în geriatrie
• precocităţii tratamentului recuperator
funcţional activ
• participării active pacient/specialist-familie
(compleanţă)
• individualizării programului de recuperare
• complexităţii tratamentului recuperator
• respectării etapelor de recuperare
 Pricipiil kinetotrapiei
• primum “non nocere”
– Princpiul individualizării tratamentului
– Principiul precocităţii tratamentului
– Principiul gradării efortului
– Principiul continuării tratamentului pînă la recuperare
optimă sau integrală
– Principiul succesivității și progresivităţii
– Principiul de aplicare sistematică
– Evaluarea eficacităţii kinetoterapiei şi recuperării
funcţionale