1 PRIMUL PREMOLAR
SUPERIOR
A. DATE GENERALE:
Primii premolari superiori ocupă pozițiile 4 pe cele două hemiarcade maxilare fiind vecini cu
caninii superiori spre mezial şi cu premolarii doi superiori spre distal. În conformitate cu sistemul
internațional de notare codurile acestor dinți sunt următoarele:
1.4‐pentru primul premolar superior drept
2.4‐pentru primul premolar superior stâng.
Cronologie:
Debutul calcificării 11/2- 13/4 ani
Finalizarea formării smalţului 5 – 6 ani
Erupţia 10 – 11 ani
Formarea completă a rădăcinii 12 - 13 ani
lungimea rădăcinii:
vestibulare 14 mm
palatinale 13,9 mm
diametrul coronar M-D 7 mm
Numărul lobilor de dezvoltare pentru aceşti dinți este de 2 (unul V şi unul P), fiecare din aceşti
doi lobi de creştere având la rândul lor câte 3 lobuli de dezvoltare.
Datorită faptului că acest dinte este turtit în sens M‐D, aceste două fețe sunt cele mai mari.
Ele sunt uşor convergente spre palatinal.
I. FAȚA MEZIALĂ:
1.Dimensiuni: diametrul cervico‐incizal este mai mic decât cel V‐P (o caracteristică pe care o vom
reîntâlni la toți dinții laterali).
înălțimea 7,5 mm
lățimea 9 mm
2.Conturul: este format de patru margini: cervicală, ocluzală, palatinală şi vestibulară. Aceste
margini dau forma unui trapez cu baza mare la colet.
a) marginea cervicală: reprezintă baza mare a trapezului şi are forma unei linii curbe cu
convexitatea spre ocluzal.
b) marginea ocluzală: formează baza mică a trapezului şi are forma unui “V” larg deschis
cu deschiderea spre ocluzal. La majoritatea primilor premolari superiori, creasta
marginală mezială (care formează latura ocluzală a feței meziale) este traversată de un
șanț de dezvoltare.
c) marginea vestibulară: linie curbă cu convexitatea maximă în 1/3 cervicală
d) marginea palatinală: linie curba cu convexitatea maximă în 1/3 mijlocie. Este mai scurtă
decât marginea vestibulară.
Fața MEZIALĂ a primului premolar superior Fața MEZIALĂ a primului premolar superior
drept 1.4 (dinte natural extras)
3. Relieful:
În 1/3 ocluzală este convex mai accentuat în 1/3 vestibulară unde există şi punctul de contact
cu dintele vecin.
În 1/3 cervicală este plană cu o uşoară depresiune care se adânceşte mai mult chiar la colet şi se
continuă în şanțul interradicular.
Zona de conctact aproximală este plasată în 1/3 ocluzală și deplasată spre vestibular față de
axul central al feței.
Vârfurile celor doi cuspizi sunt plasate în interioriul conturului rădăcinii. Cuspidul
palatinal este mai scurt și mai turtit decât cel vestibular.
SECȚIUNEAMEZIO – DISTALĂ
Coarnele pulpare par a fi retezate la examinarea dinspre aproximal, iar camera pulpară
nu poate fi diferențiată (ca formă) de canalul radicular.
Camera pulpară se îngustează ușor dinspre ocluzal spre
apical. Dacă sunt prezente două canale radiculare (cel mai
frecvent) radioopacitatea va crește în jumătatea apicală a
dintelui datorită creșterii cantității de dentină și os
alveolar și reducerii volumului canalului radicular (care
este radiotransparent).
Fața palatinală