INTERVENTII IN CADRUL

SITUATIILOR DE URGENTA
■ Situaţiile de urgenţă sunt numeroase şi, de regulă, neaşteptate. De aceea, planurile de
prevenire a efectelor situaţiilor de urgenţă şi de intervenţie în astfel de situaţii sunt
■ dificile şi greu de realizat. Dificultatea constă în variabilitatea situaţiilor, a condiţiilor
şi factorilor favorizanţi sau nefavorizanți. Greutatea conceperii, realizării,
implementării şi punerii în aplicare a unor astfel de planuri constă, deasemenea, în
intervenţia a numeroşi factori aleatori, în imposibilitatea prevederii tuturor
evenimentelor pe care le presupun şi le creează situaţiile de urgenţă.
■ Dacă astfel de planuri sunt prea sumare, atunci prevenţia şi intervenția se vor
desfăşura la întâmplare, iar rezultatele vor şi fi şi ele întâmplătoare. Dacă sunt prea
detaliate,atunci prevenţia şi intervenţia vor avea de asemenea de suferit, pentru că,
atunci când este vorba de urgenţe, mai ales în condiţii de risc extrem,este foarte dificil
ca un plan să poată cuprinde toate detaliile.
■ Planificarea trebuie să fie totuşi suficient de detaliată şi de riguroasă, pentru ca
prevenirea şi intervenţia în urgenţe să se facă în ordine şi în mod eficient, dar nu prea
detaliate, întrucât, în astfel de intervenţii, contează foarte mult atât procedura – care
asigură ordinea, legalitatea şi legitimitatea intervenţiei –, cât şi inteligenţa şi spiritul
creativ al echipei de intervenţia, întrucât intervenţia nu impune doar rigori, ci şi
soluţiiadaptate la evoluţia concretă a evenimentului.
Zilnic în lume se întimplă diferite accidente ,avari,calamitîți
naturale –multe din ale atin proporții de catastrofe
contribuind la pierderea vieți omenești și provoacă mari
pierderi materiale.
Tragedia de la Cernobîl demonstrează că avariile de la alte
mari obiecte periculoase ar putea aduce la nişte urmări
catastrofale cum ar fi decese umane, mari pierderi materiale.
De o importanţă majoră în asemenea situaţii este
organizarea lucrărilor de salvare şi a lucrărilor de neamînat.
SCOPURI înfăptuite în situaţiile excepţionale este :
1.salvarea populaţiei şi acordarea primului ajutor
medical;
2.salvarea bunurilor materiale;
3.localizarea avariei, lichidarea deteriorărilor şi a
avariilor care prezintă obstacol pentru înfăptuirea
lucrărilor de restabilire a obiectelor economiei
naţionale
A)în condiţiile activităţii zilnice CSE îşi desfăşoară lucrările cu scopul de a
evita sau micşora pericolul apărut în urma declanşării CNAC şi cu scopul
pregătirii măsurilor pentru lichidarea consecinţelor în următoarele direcţii:
 prelucrarea şi corectarea permanentă a planurilor la PC;
 depistarea gradului şi tipurilor de pericol;
 prognoza posibilelor SE, consecinţele lor şi necesitatea folosirii forţelor şi
mijloacelor PC pentru lichidarea lor;
 profilaxia avariilor şi catastrofelor;
 diminuarea pierderilor posibile în urma SE;
 protecţia şi asigurarea vitalităţii populaţiei în SE;
 asigurarea stări de lucru a mijloacelor de înştiinţare, legătură şi altor
mijloace de conducere;
 petrecerea antrenamentelor, aplicaţiilor cu membrii CSE, a punctului de
conducere, a formaţiunilor, etc. pentru formarea deprinderilor de a acţiona
în SE;
 analiza şi recepţionarea practicii în domeniul lichidării SE.
B)În cazul apariţiei SE CSE organizează înfăptuirea lucrărilor de salvare-
deblocare de lichidare a consecinţelor SE.
În cazul apariţiei SE activitatea CSE se înfăptuieşte în 4 etape:
I etapă – înştiinţarea populaţiei şi înfăptuirea măsurilor urgente;
II etapă – planificarea operativă a lucrărilor de salvare-deblocare;
III etapă – desfăşurarea lucrărilor de salvare;
IV etapă – lichidarea consecinţelor SE.
Măsurile de protecţie a lucrătorilor şi acordarea ajutorului sinistraţilor sunt:
În caz de cutremur, prăbuşiri – căutarea şi scoaterea de sub ruine a sinistraţilor şi acordarea
primului ajutor medical.
În caz de contaminare radiativă şi chimică – este necesar folosirea mijloacelor individuale de
protecţie, a preparatelor radio-protectoare; adăpostirea în edificii de protecţie; evacuarea
populaţiei din zona poluată şi din zona posibilelor contaminări; respectarea de către lucrători a
măsurilor de protecţie în condiţiile poluării mediului.
În caz de incendiu – evacuarea lucrătorilor din zona periculoasă şi acordarea ajutorului medica
În caz de avarie la reţelele electrice şi comunale – evacuarea populaţiei din sectoarele periculoa
şi respectarea regulilor de comportare în aceste zone.
În caz de avarie şi catastrofe în transport – scoaterea sinistraţilor şi acordarea ajutorului medica
În caz de rupere a barajelor hidrotehnice şi inundaţie – evacuarea populaţiei, a animalelor şi a
bunurilor materiale din zona inundată şi acordarea ajutorului medical după necesităţi.
În toate cazurile de SE se organizează serviciul de menţinere a ordinii publice şi păstrarea
bunurilor materiale, se întreprind măsuri pentru prevenirea panicii. Se aduc în stare de pregătir
organele de conducere, formaţiunile PC şi forţele autonome, se formează echipe care se vor
include în măsurile de lichidare a consecinţelor SE.
În primul rînd se adună în stare de alertă toate formaţiunile de cercetare, serviciul de menţinere
ordinii publice, serviciul medical, instituţiile Reţelei de Observare şi Control de Laborator,
organizaţiile curative, întreprinderile care dispun de transport, etc.
 Lucrări de salvare în timpul situatiilor
exceptionale. Măsuri de protecţie.

În procesul de lichidare a urmărilor cutremurelor de pămînt pot fi evidenţiate două

etape:
Efectuarea imediată a lucrărilor de căutare şi salvare.
Restabilirea potenţialului social – economic al zonei de calamitate.
În cazul executării imediate a lucrărilor de salvare şi a măsurilor de asigurare a
activităţii vitale a populaţiei, este necesar de soluţionat următoarele sarcini:
A)desfăşurarea lucrărilor de salvare – determinarea volumului şi gradului de deteriorare a
edificiilor;
•stabilirea locurilor de concentrare a sinistraţilor sub dărâmături;
•concentrarea forţelor şi mijloacelor pentru salvarea sinistraţilor;
•acordarea primului ajutor medical şi de specialitate cu evacuarea ulterioară în staţionare;
•scoaterea de sub ruine a decedaţilor.
B)desfăşurarea altor lucrări imediate -deblocare;
•menţinerea în stare bună a drumurilor de circulaţie, restabilirea căilor ferate;
•localizarea şi stingerea incendiilor, lichidarea avariilor la orice reţele;
•distrugerea edificiilor ameninţate de surpare, întărirea părţilor ale distrugerilor, care se pot
surpa în timpul lucrărilor;
•organizarea serviciului de comendatură şi menţinere a ordinii publice în scopul deplasării
libere a transportului spre obiectele de lucru, precum şi prevenirea cazurilor de furt.
C)asigurarea materială şi tehnică – completarea formaţiunilor cu automacarale, excavatoare şi
alte mijloace mecanizate;
•deservirea tehnică, asigurarea cu materiale lubrifiante şi carburanţi;
•asigurarea activităţii efectivului antrenat în executarea lucrărilor.
D)asigurarea activităţii vitale a populaţiei oraşelor şi localităţilor sinistrate;
•strămutarea temporară a populaţiei sinistrate;
•asigurarea cu hrană, îmbrăcăminte, obiecte de strictă necesitate, alimentarea şi asigurarea cu
apă;
•profilaxia şi prevenirea apariţiei focarelor de boli infecţioase în rîndul populaţiei, depistarea şi
izolarea bolnavilor;
•efectuarea complexului de măsuri pentru lichidarea traumelor psihice;
•organizarea serviciului informativ.
În cazurile extremale sarcina primordială o constituie organizarea
corectă a cercetării.
Cerinţele faţă de cercetare sunt:
operativitatea,
autenticitatea.
Reieşind din volumul de sarcinii, care necesită soluţionare din
partea organelor PC şi a comisiei pentru situaţii excepţionale.
Cercetarea este organizată la diferite niveluri:
a)republicane, c) orăşeneşti,
b)raionale, d) de obiect.
Tipuri de cercetare:
•medicală,
•inginerească,
•autoincendiară.
În procesul de cercetare nu pot fi soluţionate toate
sarcinile – ea le realizează pe etape, consecutiv,
concentrând eforturile asupra celor mai importante lucrări
pentru moment. Cercetare se execută permanent, pînă la
finalizarea tuturor lucrărilor de salvare. Pentru a primi
decizii întemeiate în scopul lichidării urmărilor calamităţilor
trebuie să fie organizate date cu diapazon larg, despre:
•proporţiile calamităţilor;
•gradul de distrugere a fondului locativ, a întreprinderilor,
date despre numărul victimelor;
•starea forţelor şi mijloacelor PC în raioanele sinistrate;
•prezenţa factorilor de afectare, care în urma calamităţilor
complică operaţiile de salvare în zonele sinistrate.
Executarea lucrărilor de salvare:
lucrările de evacuare se fac în primul rînd din clădirile care sub pericol de dărâmare,
inundaţie, izbucnire a incendiilor;
se efectuiază lucrările de lichidare a incendiilor avariilor tehnogene, care creează pericol
pentru viaţa oamenilor. La lichidarea avariilor la conductele de gaz natural se stopează
furnizarea gazului în conducte. În cazul avariilor la conductele de apă, pentru neadmiterea
inundării clădirilor şi edificiilor sectoarelor defectate se izolează.
Măsurile de primă importanţă întreprinse pentru salvarea victimelor sunt:
căutarea victimelor;
eliberarea sinistraţilor de sub ruine (dărâmături);
scoaterea sinistraţilor din zona afectată;
acordarea primului ajutor medical.
Căutarea victimelor începe cu stabilirea locurilor posibile de aflare a lor.
Se folosesc metode combinate de căutare cu antrenarea tehnicii de căutare şi a
cînilor special instruiţi.
Cea mai efectivă metodă de căutare a sinistraţilor este metodă bazată pe utilarea
aparatului de iradiere cu raze infraroşii.
Utilizarea aparatelor acustic este dificilă din cauza fonului permanent, creat de
tehnică în funcţie şi de oameni care vorbesc, iar a aparatajului infraroşu – de
prezenţa focului ce mocneşte în ruine.
Cu cîni special instruiţi se efectuiază căutarea în ruine nu numai a sinistraţilor, dar
şi a cadavrelor la o adîncime de 5 metri de la suprafaţă. Folosirea cînilor este cea
mai efectivă metodă în primele 4-5 zile din momentul declanşării cutremurului de
pămînt, mai ales vara. În continuare eficacitatea lor scade din cauza oboselii cînilor
şi a înaltei concentrări a mirosului de putrefacţie.
În legătură cu insuficienţa aparatajului necesar şi a cînilor pentru căutarea
sinistraţilor, salvarea se efectuiază de grupuri special create, prin metoda cercetării
tuturor dărâmăturilor. În apropierea locului se pot afla oameni în ruine se efectuiază
lovituri, se strigă.
Salvatorii trebuie să fie echipaţi cu instrumente portative şi comode pentru muncă în
condiţii extremale. Îmbrăcaţi corespunzător, cu centură de siguranţă, lămpi electrice. Un
capăt al centurii de siguranţă trebuie să fie în afara ruinelor, pentru stingerea incendiilor
din interior, pot fi folosite stingătoare mici cu bioxid de carbon. Trebuie să poarte măşti
antigaz, izolatoare, măşti antigaz de filtrare.
Trecerile spre sinistraţi se poate face cu ajutorul găuririi pereţilor, subsolurilor sau a
cămărilor vecine, sau prin etajele care au rămas nedefectate.
Salvatorii l-au scos din ruine, mai departe intervin medicii – pun diagnoza, acordă
primul ajutor medical, expediază spre spitalizare sau la intervenţii chirurgicale, sau se
înregistrează cîte cadavre sunt şi se expediază spre înmormântare.
Altă metodă de salvare este desfacere dărâmăturilor de sus.
Această metodă se aplică în cazul cînd oamenii se află aproape de suprafaţă, sau cînd
dărâmăturile sunt dense şi scăparea tunelurilor necesită un timp mai îndelungat.
Necunoaşterea metodelor de efectuare a lucrărilor de salvare,
lipsa deprinderilor practice de îndeplinire în prima etapă de
lichidare a consecinţelor cutremurului, diminuează mult
eficacitatea îndeplinirii lucrărilor de salvare şi conduc la
creşterea numărului de decedaţi din rîndurile persoanelor aflate
sub ruine.
Efectuarea lucrărilor se complică atunci cînd lipsesc hărţile,
planurile, schemele oraşelor şi localităţilor, planurile şi
schemele OEN cu indicarea locului în care se află obiectele de
bază, atunci cînd lipsesc caracteristicile inginereşti, cînd nu
sunt indicate cele mai probabile locuri de îngrămădire a
oamenilor. Concomitent cu desfăşurarea lucrărilor de salvare-
deblocare o atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de
pregătire morală şi psihologică a populaţiei şi a efectivului
formaţiunilor.
CONCLUZIE:Pentru desfăşurarea lucrărilor de salvare şi celor urgente
la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale într-un timp limitat, e
necesar ca din timp să fie planificate măsuri pentru prognozarea
pericolului de apariţie a SE, cu implicarea forţelor PC.
Lucrările de salvare-deblocare se efectuiază operativ, calitativ şi cu
mijloace tehnice moderne, îndeplinindu-se strict măsurile de protecţie la
îndeplinirea lucrărilor.
Toate problemele ce pot apărea trebuie să fie cercetate în timpul
instruirii forţelor PC, a populaţiei, mai ales în timpul petrecerii aplicaţiilor
şi antrenamentelor.