Evaluarea starii nou-nascutului,ingrijirea si

alimentarea nou-nascutului la termen

Realizat de Bugneac Iana

Grupa M1621
USMF
ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI
SĂNĂTOS

Copilul sănătos este copilul care nu prezintă devieri în starea de sănătate,

nu are patologii cronice ce duc la dereglări funcționale ale activității vitale a
organismului; starea funcțională a organelor și sistemelor principale, rezistența
și reactivitatea organismului sunt satisfăcătoare și are o dezvoltare fizică
neuropsihică fără devieri, în corespundere cu vârsta.
 Cuplul mamă-prunc

1.Facilitarea procesului de adaptare fiziologică a pruncului la viata

2.  Facilitarea contactului imediat după naștere dintre prunc, mama
şi familie
3. Diagnosticul rapid și tratamentul stărilor de boală la nou-născuți
4. Promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai bună de
alimentare
5. Ajutorarea părinților la îngrijirea pruncului prin oferirea surselor
de instruire
6. Acordarea îngrijirii medicale preventive şi efectuarea examenelor
a nou-născutului;
 Procedurile efectuate imediat
după naștere
1.1. Uscarea rapidă și minuțioasă a
copilului;
1.2. Înmânarea copilului mamei
 1.3. Evaluarea, clasificarea și conduita nou-născutului.
Imediat după
naştere, în timpul uscării copilului, lucrătorii medicali trebuie să evalueze
starea acestuia, pentru a stabili dacă el are nevoie de o îngrijire specială. Respirația spontană și frecvența
cardiacă se stabilesc în primele 30 de
secunde după naştere, cu scopul de a identifica copiii care au nevoie de
resuscitare imediată. Stabilirea vârstei de gestație /a greutății corpului Pentru un copil sănătos este
caracteristică: frecvența respirației peste
100 băt/min, greutatea la naștere peste 2800 g la termenul de gestație de 37
săptămâni, absența defectelor la naştere.
1.4. Aspirarea. Un nou-născut sănătos care respiră bine şi țipă imediat nu
necesită aspirație, deoarece apele fetale în exces se vor elimina de sine
stătător
în răstimpul în care copilaşul se va afla pe burta mamei.
1.5. Stimularea copilului prin uscare - uşor frecționând spatele sau
pieptul, sau lovind tălpile picioarelor. Aceste acțiuni asigură instalarea și
menținerea respirației spontane
Evaluarea copilului după scorul Apgar la 1 și
5 minute post-partum
și repetarea procedurii peste 10 minute
pentru un copil neadecvat.
  Secționarea cordonului ombilical. Pensa se plasează pe cordonul
ombilical, la aproximativ 3 cm de la abdomen şi apoi se taie cordonul la cel puțin
1 cm de la pensă; se numără vasele sangvine din cordonul ombilical. Cordonul
ombilical este format dintr-o venă și două artere, cuprinse într-un țesut conjunctiv
mucos (gelatina Wharton). Se examinează placenta şi cordonul ombilical pentru
depistarea eventualelor anomalii.
 Efectuarea procedurilori
profilactice:

a) Administrarea vitaminei K în doza i/m = 1 mg /kg (la scurt timp

după naștere) b) Profilaxia gonoblenoreei. Se recomandă folosirea unguentului de 1%
tetraciclină sau eritromicină de 0,5% care nu sunt dăunătoare, scumpe sau
dificil de întrebuințat.
b) b)Profilaxia gonoblenoreei se va efectua peste o oră de la
aflarea copilului în contact ,piele-la-piele" cu mama, pentru a̟nu împiedica
acest contact.
 Identificarea nou-născutului.

Se notează data şi ora nașterii și

sexul copilului. Se controlează şi se aplică mamei și copilului brățări de
identificare, ce asigură identificarea exactă a acestora. Se complete
cartela de identificare după naşterea copilului cu următoarea informatie
Sexul: Băiat – Fată; Numele deplin al mamei; Data, Ora nașterii, Personalui
care a primit nașterea.  Se aplică banda de
identificare pe mâna copilului și se înregistrează numărul de pe bandă în fisa
nou-născutului sau în Registrul Sălii de Naștere. Se controlează exactitatea
datelor la internarea în secția de nou-născuți.
 Înmânarea copilului mamei

 După ce copilul a fost uscat, el trebuie

plasat pe burta mamei în contact „piele-la-piele", punându-i-se pe cap o
căciuliță; cuplul mamă-copil se înveleşte cu un cearşaf /cearşaf și pătură.
Pe
parcursul a 15-30 minute majoritatea copiilor încep să caute
mamelonul.
Prima alăptare și contactul
„piele-la-piele"

Prima alăptare și contactul „piele-la-piele" se efectuează în primele

minute după naştere, îndată după ce copilul a fost uscat şi plasat pe burta
mamei, preventiv fiind aşternut pe burta mamei un scutec uscat și cald, care
după ștergerea copilului se aruncă şi se asigură contactul „piele-la-piele".
Inițierea primei alimentații nu trebuie să fie forțată.
 Determinarea grupei sangvine la necesitate în
caz de: Rezus factor
negativ sau grupa O (I) la mamă.
 Antropometria nou-născutului

 Copilul se cântărește (greutatea

normală se încadrează între 2800–
4000 g; în medie 3400 g).
Îngrijirea nou-născutului în
salonul “mamă-copil"
1. Toaleta igienică a tegumentelor și mucoaselor. Toaleta de
dimineață a
nou-născutului include: toaleta feței, a ochilor, narinelor,
urechiuşelor, cavității
bucale și a organelor genitale.
2. Poziționarea în timpul somnului. Riscul decesului copilului este
minim dacă copilul doarme pe spate.
3. Evaluarea cordului și pulmonilor
4. Evaluarea temperaturii corporale
5. Evaluarea dinamicii masei corporale
6. Evaluarea diurezei
7. Evaluarea motoricii intestinale
8. Profilaxia infecțiilor în salonul pentru nou-născuți.
 Lanțul cald și prevenirea
hipotermiei

"Lanțul cald" prezintă o concepție ce

reduce la minimum posibilitate
hipotermiei.
 EXAMINAREA NOU-NĂSCUTULUI
1. Determinarea vârstei gestaționale a nou-născutului;
2. Detectarea stărilor patologice ale nou-născutului;
3. Stabilirea prezenței anomaliilor congenitale de
dezvoltare.

Alti parametri importanți care caracterizează nou-născutul

la termen sunt:
Talia (lungimea) 48-54 cm;
Perimetrul cranian 32–37 cm;
Perimetrul toracic 33-35 cm;
Perimetrul abdominal – 31–32 cm.
Condițiile pentru examinarea
nou-născutului sunt:
Copilul se examinează în primele ore după naștere;
> Temperatura încăperii unde se află nou-născutul este de 24-26°C;
> Examenul se efectuează în incubator sau pe măsuță cu sursă de încălzire,
jar nou-născutul trebuie să fie uscat;
> Copilul se examinează la lumina zilei sau la lumina lămpilor de zi;
> Mâinile examinatorului trebuie să fie uscate și calde;
> Timpul benefic pentru examinare este cel dintre alimentații (de
obicei după 30 min după alimentare).

Examinarea nou-născutului în perioada neonatală include trei obiective

de bază:
1. Determinarea, în perioada post-partum precoce (încă din sala de
naştere), a unor simptome și semne de alarmă;
2. Diagnosticarea unor malformații congenitale. La existența a peste 3-4
stigme (sau a unui viciu sever) se examinează cariotipul şi se fotografiază
copilul pentru a urmări schimbările exteriorului acestuia;
3. Aprecierea stării morfologice și funcționale și în special, a stării
neurologice.
  DATE MORFOLOGICE

Greutatea corpului la naștere

- Pentru copiii de 0-6 luni de viață: greutatea la naștere 3300 (3500)+800xn.
- Pentru copiii în vârstă de 7–12 luni: 5800 (6000) + 400xn,
unde n
numărul de luni
Limitele admisibile de deviere:
la 3-6 luni ±1000g.
la 7–12 luni ± 1500 g.
Indicele staturo-ponderal este folosit ca criteriu de apreciere a maturității
nou-născutului, el fiind egal cu 60–70.
Talia în primele 6 luni = talia la naştere (50) +3n
Talia la 7-12 luni = 64 + n,
unde n - numărul de luni. Limitele admisibile de deviere + 4 cm.
 Aspectul exterior
Habitus este aspectul exterior caracteristic ce corespunde anumitor
stări şi maladii;
Expresia feței: liniştită, nemulțumită, dureroasă, hipo- și amimică,
„speriată";
Țipătul nou-născutului (strigătul copilului) este caracterizat prin:
intensitate (puternic, slăbit, lipsește), durată (scurt, îndelungat), modulare
(“cefalic", afonic, nazonat, “de frecvență înaltă"), emoționalitate (strigătul
"emoțional" adecvat apare la aplicarea excitantului şi se întrerupe în scurt timp
după acțiunea lui). Tremorul se întâlnește la 50% din nou-născuți. Tremorul în primele
3 zile de viață, de obicei nu este semn de afectare a SNC. Tremorul îndelungat în
perioada de linişte, asociat cu alte dereglări neurologice cu debut din primele zile de
viață se consideră un semn de afectare a SNC.

Tonusul muscular constituie rezistența muşchilor către flectarea şi ex-

tensia pasivă a membrelor. Sistemul muscular este slab dezvoltat; tonusul
muscular scăzut imediat după naștere, este rapid înlocuit de o uşoară hi-
pertonie cu predominanță a flexorilor.
Tegumentele și țesutul adipos
subcutanat

cianoză, echimoze,peteșii,eritem
fiziologic,eritem alergic
Particularitățile pielei sănătoase
sunt:
Milia – puncte sebacee de culoare alb-gălbuie, situate pe vârful nasului și narine, mai rar în regiunea triunghiului nazolabial;
Milia cristalina – vezicule punctiforme cu conținut lichid transparent localizate pe față (se întâlnesc relativ rar);
Teleangiectazii – puncte vasculare roşii-cianotice. La apăsare dispar(semn diagnostic – diferențial cu hemangiomul);
Pete mongolice de culoare cianotică, situate în regiunea sacrului şi -fese, mai rar pe coapse;
Nev pigmentar congenital – de obicei de culoare cafenie sau cianoti roșietică; este necesar a fi diferențiat cu hemangiomul și
teleangiectazia;are situare predilectă;
Angioame capilare plane – pete roșietice, situate la nivelul pleoape frunții și regiunii occipitale, care dispar în primul an de viață;
Icterul fiziologic – colorație icterică a pielii 
 Examenul capului

Perimetrul capului de obicei este de 34–37 cm, fiind cu

2–3 cm mai mare
decât perimetrul toracic. Mărimea perimetrului capului
poate vorbi despre
micro- sau hidrocefalie.
 ALĂPTAREA ŞI PRINCIPIILE DE ALIMENTARE
A NOU-NĂSCUȚILOR

Alimentarea naturală precoce reprezintă alăptarea nou-

născutului pe
parcursul primei ore, cu oferirea ajutorului în
poziționarea corectă a copilului
la sân
 Cei 10 pași pentru protejarea, promovarea și
susținerea alimentati..
la sân. Declarația comună a OMS /UNICEF (1989)

1. Să aibă o politică scrisă referitor la alimentația naturală, care să c

comunicată frecvent întregului personal de îngrijire a sănătății;
2. Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătății privind
capacitățile necesare implementării acestei politici;
3. Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi conduite
alimentației naturale;
4. Să ajute mamele să inițieze alimentația naturaoră de la naştere;
5. Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să mențină lactația chiar si
atunci când ele sunt separate de copiii lor;
6. Să nu ofere nou-născuților alimente sau alte lichide decât laptele matern
cu excepția cazurilor în care este indicat medical;
7. Să practice roomingul permițând mamelor şi copiilor lor să stea
împreună 24 h din 24 h;
8. Să încurajeze alimentația naturală la cerere;
9. Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sunt alăptați la sân;
10. Să susțină crearea grupului de sprijin pentru alimentația naturală și să
orienteze mamele către acestea, la externarea lor din spital sau clinică.
 Bibliografie

1.Manual Vol.I “Bazele obstetricii fiziologice”

Gheorge Paladi si Olga Cernetchi
2.Manual “Ginecologie” Gheorghe Paladi”
3.Manual “Obstetrica si Ginecologie” Valentin
Friptu
4. https://rotunda.ie/knowledgebase/probleme-
minore-timpul-sarcinii/?lang=ro
5. https://www.google.com/search/sarcina