Basarabia de la autonomie

la gubernie rusească
 Teritoriul
anexat de
Rusia în urma
războiului
ruso-turc
1806-1812.
 Urmările anexării rusești a Basarabiei
Au existat cîteva urmari mai importante:

1. Grave pierderi economice cauzate Țarii

Moldovei de către raptul teritorial
săvîrșit de ruși.
2. Ocupația rusească a Basarabiei și
Hanul lui Manuc
instalarea Rusiei în Delta Dunării a
însemnat apariția unui mare pericol
pentru securitatea Țărilor Române.
3. Supunerea populației din teritoriul
cucerit unei masive și brutale rusificări.
4. Izolarea Basarabiei de restul spațiului
românesc.
Chisinau la 1812
 Organizarea administrativă teritorială a
Basarabiei.
 Teritoriul Basarabiei a fost
împărțit în 12 ținuturi, acestea
fiind de la N spre S: Hotin, Soroca,
Orhei, Iași, Lăpușna, Hotărniceni,
Tighina, Codru, Greceni, Cetatea
Albă, Chilia și Izmail.
 Țarul numește un guvernator civil
al oblastei Basarabia în persoana
boierului moldovean în persoana
lui Alexandru Scarlat Studza. Alexandru Scarlat Sturzdza
Organizarea administrativă teritorială a
Basarabiei.
 Sturdza este înlocuit cu generalul
I.M.Harting care propune
organizarea provinciei dupa
modelul guberniilor rusești,
destituit în 1816 și înlocuit cu
generalul A.N. Bahmetiev care
avea titlul de namestnic al oblastei.
 În 1818 țarul a promulgat o noua
lege administrativă: Așezămîntul
obrazovaniei oblastei Basarabia.
A.N. Bahmetiev
 O guvernare ruso-
moldovenească
Așezămîntul stabilea trei ramuri ale puterii în provincie:
legislativă, executivă și judecătorească.
Organul principal al puterii de stat era Sfatul Suprem, compus din
11 persoane, inclusiv guvernatorul general.
 4 membri ai guvernului provincial;
 6 deputați aleși de nobilimea locală.
Funcția principală era legiferarea, avea atribuții administrative,
economice, totodată curte de casație.
 O guvernare ruso-
moldovenească
 Puterea executivă aparținea
guvernului provincial, vice-
guvernatoruluia, 4 consilieri, un
administrator financiar și 2
acsesori.
 Cea de-a treia putere era
reprezentată de tribunale. Prima
instanță tribunalele ținutale iar a
doua tribunalul regional, în fruntea
Stema Basarabiei 1812
cărora se afla cîte un președinte.
 O guvernare ruso-
moldovenească
Așezămîntul lăsa nobilimii
basarabene dreptul de a alege
majoritatea membrilor Sfatului
Suprem, ai guvernului și
tribunalului regional, dar de fapt
acest drept era anulat de
prevederile care stabileau că
alegerea acestora era valabilă
numai cu acordul guvernatorului
general.
Politica de rusificare

 Limba română, numită în documentele oficiale

moldovenească, avea o întrebuințare largă, cel
puțin așa încerca să arate Așezămîntul. În Sfatul
Suprem, limba rusă avea prioritate, mai cu seamă
în chestiuni administrative, fiscale, penale. În
guvernul provincial, administrația locală și la
judecată cele două limbi erau egale,
moldoveneasca avînd totuși o întrebuințare mai
largă, deoarece moldovenii constituiau populația
majoritară.
Desființarea ”autonomiei”
Nicolai I, dușman al orcăror libertăți, a lichidat
autonomia Basarabiei la 1828 prin
Regulamentul privind administrarea provinciei:
 Sfatul suprem este dizolvat și înlocuit cu Sfatul
oblastei care nu avea nici o autoritate reală, prin
coptare.
 Este restrînsă sfera de aplicabilitate a legilor
locale, locul fiind ocupat de legislația rusă.
 Limba română va fi întrebuințată în anumite acte
publice, într-un spațiu foarte restrîns pînă în 1854.
Desființarea ”autonomiei”

 Este modificată împărțirea administrativ-

teritorială a Basarabiei. Lichidate ținuturile,
înlocuite cu județele-6: Hotin, Iași , Chișinău,
Bender, Akkerman și Izmail.
 În 1835 sînt înființate județele Soroca și Orhei,
iar în locul județului Izmail aparte județul Cahul.
 În 1873 Basarabia este scoasă din componența
guberniei Novorossia și organizată ea însăși ca
gubernie aparte.
Colonizarea Basarabiei

 Basarabia începe să fie colonizată încă pe

parcursul războiului din 1806-1812. Așezămîntul de
organizare a provinciei din 1818 admitea așezarea
băjenarilor străini. Primele colonizări masive sînt
cele ale bulgarilor și găgăuzilor, în 1819 generalul
I.N. Inzov încuraja strămutarea populației de la S
de Dunăre în Basarabia. La mijlocul secolului al
XIX-lea existau 50 de sate bulgare și găgăuze,
peste 40 000 de oameni.
 Colonizarea Basarabiei
 Primele colonizăria le germanilor datează
de la 1814, veniți în mare parte din
Polonia se așează în văile rîurilor Cogîlnic,
Ceaga și Sărata. În 1856 numărul lor era
peste 24 000.

 Francezi orginari din Franța și Elveția vin

din 1816 și au întemeiat așa așezări ca:
Șaba lîngă Cetatea Albă, Brienn, Paris și
Arcis.
 Ruteni și ucraineni vor veni după 1812, se
vor așeza în județele Tighina, Izmail și
Cetatea Albă.
 La 1817 numărul evreilor depășea 19 000.
 Colonizarea Basarabiei
 Coloniștii au fost atrași prin
privilegiile acordate:
împroprietăriți cu pămînt,
scutiți de impozite și serviciu
militar.
 În consecință la 1856 populația
Basarabiei atinge aproape un
milion după datele de A.
Zașciuk, unde moldovenii
alcătuiau 74%.