Temă la Construcții din lemn și

amenajări interioare
 Acoperișuri din lemn
• Când ne referim la acoperișuri din lemn trebuie să avem în vedere că ele trebuie
să facă obiectul unui proiect tehnic, întocmit de către un proiectant structurist.
Înainte de realizarea proiectului de detaliu pentru structura acoperișului, trebuie
clarificată tema propusa de beneficiar sau/și arhitect.

• Prin temă i se transmit inginerului structurist informații referitoare la forma,

dimensiunile, înălțimea acoperișului, dar și cerințe de design. Acoperișul poate fi
vizibil de la interior sau ascuns, placat cu materiale clasice, prinderile pot fi vizibile
sau nu.

• După stabilirea cadrului general se va trece la dimensionarea pieselor de lemn și a

elementelor de prindere.
 Alcătuire
Elementele componente ale unei sarpante sunt: cosoroaba, talpa, pop, pene, clești,
contravântuiri, căpriori, astereala, șipci, învelitoare, izolații.
Ordinea montării acestor elemente va fi:
•  montarea cosoroabei , prinsă cu tije/bolțuri sau cu oțel beton, în formă de U,
poziționat înaintea turnării centurii de beton pe care stă cosoroaba;
•  montarea talpilor prinse cu tije/buloane în beton;
•  montarea popilor pe tălpi, prin realizarea unui cep sau cu plăcuțe metalice;
•  montarea panelor;
•  montarea căpriorilor;
•  montarea de clești și contravânturi;
•  realizarea tuturor îmbinărilor cu plăcuțe metalice, dacă exista;
•  montare astereală;
•  montare strat difuzie;
•  montare șipci;
•  montare învelitoare;
•  montare straturi izolații;
Fiecare dintre elemente de lemn de mai sus trebuie dimensonate conform normativului
NP005 – Normativ pentru proiectarea construcțiilor din lemn, de către un proiectant
structurist.
 Materiale folosite

• Elementele din lemn cele mai folosite la acoperișuri sunt grinzile de

rasinoase (molid, brad), care trebuie să fie certificate după rezistență. Prin
proiect se va preciza  clasa de rezistență a lemnului. 

• Indiferent de specia lemnului umiditatea acestuia nu trebuie să depașescă 18%.

Umiditatea influentează, direct, atăt dimensiunile, căt și rezistența lemnului.
Dimensiunile lemnului, pe fiecare latură, se pot reduce cu până la 5%, daca lemnul
este verde . La fiecare creștere cu 1% a umidității, rezistența la compresiune scade cu
5%. De aceea, conform normelor în vigoare, pentru structurile din lemn, calculele de
rezistență se fac pentru lemn uscat, până la 18% umiditate.

• De asemenea, este recomandat ca lemnul să fie rîndeluit, pentru a se asigura abateri

în limitele normate ale pieselor de lemn, astfel încăt să obținem planeitatea
acoperișului pe toate laturile.
 Îmbinarea elementelor
• Sunt numeroase tipuri de îmbinări
în funcție de mijloacele de
îmbinare și de natura solicitărilor . 
• În practică, cea mai des întălnită
îmbinare a piselor de lemn este o
combinație între îmbinarea prin
chertare și îmbinarea cu
tije/plăcuțe metalice.

Chertarea:
• O tăietură în lemn, prin care se
asigură așezarea și transmiterea
corespunzătoare a eforturilor între
piese, exemplul  căpriorului pe
cosoroabă, a unei grinzi peste o
alta ș.a.m.d. 
Îmbinare cu plăcuțe metalice:

• Cea mai intălnită prindere este îmbinarea cu plăcuțe metalice și cuie. Atăt cuiele căt
și plăcuțele metalice, trebuie dimensionate fie prin calcul, fie stabilite constructiv. În
ceea ce privește cuiele alegerea lor trebuie să se facă ținand cont de urmatoarele:
•  grosimea minimă a celei mai mici piese care se îmbină trebuie să fie cel puțin 4d ( d-
diametrul cuiului);
•  cuiele pot avea lungime egală cu grosimea pachetului de străns, pot depăși grosimea
sau pot rămăne înecate;
•  cuiul trebuie să pătrundă în toate piesele de prins.
• Plăcuțele metalice au un rol foarte important în asigurarea stabilității acoperișului,
motiv pentru care ele trebuiesc calculate, dimensionate și precizate exact ,
tip/model/cod, în orice proiect de sarpantă.

• Îmbinările pieselor de lemn se vor face doar pe zonele de reazem, dacă nu este
specificat altfel în proiect. Spre exemplu o grindă se îmbină cu o alta, doar în dreptul
popului sau a altui reazem.
 Închiderea acoperișului
• După realizarea structurii, va fi necesară montarea asterelei și a elementelor de
închidere și finisaj.

Astereala
Astereala are numeroase roluri, printre care :
• Sporește rigiditatea acoperișului;
• Îmbunătățește izolarea fonică;
• reduce pierderile de căldură;
• reprezintă o protecție suplimentară împotriva pătrunderii umidității;
•  asigură o mai bună etanșare împotriva pătrunderii insectelor și dăunătorilor;
Pentru a indeplini cele de mai sus o astereala trebuie realizata din materiale
corespunzătoare. În practica uzuală se folosește scăndură, însă rosturile dintre
scănduri trebuie etanșate complet, ceea ce nu se poate asigura decăt prin elemente de
lemn uscate, rîndeluite, de tip nut și feder. O altă variantă folosită cu succes în țările
occidenale sunt placile de OSB de tip nut si feder. La un cost similar cu scăndura,
acestea asigură o viteză de lucru sporită și îndeplinește toate rolurile asterelei.
Vă mulțumesc!