Tipuri de studii pentru cercetarea

clinica si epidemiologica

Carla J. Alvarado, MS, CIC

University of Wisconsin-Madison
(608) 263-2177
carla.alvarado@mail.admin.wisc.edu
 O prezentare generala a tipurilor de
studiu
 Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop
identificarea cauzelor si modalitatilor de tratare
sau prevenire a bolilor
 Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu
pricepere a unei noi boli sau probleme – prezentare
de caz
 Altele sunt complexe si scumpe precum studiul
clinic
 Etapele premergatoare selectarii
tipuluide studiu corespunzator
pentru cercetare
 Definiti problema
 Mentionati intrebarile cercetarii
 Examinati literatura de specialitate
 Selectati un tip de studiu sau de proiect
 Elaborati protocolul
 Etapele cercetarii (continuare)

 Realizeaza un test pilot al protocolului tau de

testare
 Colecteaza date
 Analizeaza date
 Scrie raportul si disemineaza rezultatele
 Precizarea intrebarii cercetarii

 Termeni clari, specifici

 “obiective specifice” de parcurgere
 ce
 cine
 unde
 cand
 O prezentare generala a tipurilor de
studii
 Fiecare tip de studiu are propriile puncte forte si
limite
 Fiecare tip de studiu are probleme asociate care
pot denatura concluziile tale si sa te conduca pe
cai gresite!
 Studii Experimentale

 Se remarca prin faptul ca membrii populatiei din

studiu sunt alocati fie grupului supus tratamentului
fie grupului martor
 Grupurile tratat si netratat sunt urmarite prospectiv
pentru a se observa daca ulterior cele doua grupe
difera
 Tip de studiu foarte asemanator cu experimentele
de laborator
 Studii Experimentale

 Nu sunt suficienti bani pentru a permite obtinerea

de raspunsuri la fiecare intrebare care intereseaza
 In cazul unui rezultat negativ, nu este etic sa se
atribuie pacientii grupului “martor”
 Evenimentele rare necesita expunerea a mii de
persoane
 Chiar si experimentele sunt supuse biasului
 Studii Clinice Randomizate

 Cel mai bun tip de studiu pentru a privii relatia cauza

efect
 Subiectii fara rezultat sunt:
 Atribuiti altor expuneri
 Primirii unor interventii diferite
 Urmariti in timp pentru determinarea aparitiei rezultatului
 Studii Clinice Randomizate - 2
 Avantaje
 Acuratetea informatiilor la
expunere
 Acuratetea informatiilor la
la primirea rezultatului
 Confuzia este o problema
minora
 Ofera cele mai puternice
dovezi de cauzalitate
 Dezavantaje
 cost, timp si complexitate
 Nici o persoana nu vrea sa fie
in grupul martor – persoanele
vor tratamentul cel noul
 persoanele (inclusiv
personalul medical) nu vor ca
selectia sa se faca prin tragere
la sorti
 Probleme etice
 Studii Observationale
 Studiu in care tratamentul sau expunerea de interes nu
este atribuita, dar apare prin alegere sau la intamplare
 Depinde de expunerea naturala sau voluntara a
persoanelor la factori care de obicei nu au fost
repartizati aleatoriu
 Intotdeauna exista posibilitatea ca expunerea si
neexpunerea sa difere in feluri importante altele decat
“expunere”
 Studii Observationale: Raportul de
caz
 Descrie un numar mic de persoane cu o boala
neobisnuita sau cu o modificare in acea boala
posibil asociata unei anumite cauze
 Prima mentiune a unei ipoteze clinice
 Cu toate ca rapoartele de caz pot duce la concluzii
importante, ele insele nu pot fi “concluzive”
deoarece observatia se poate datora intamplarii
 Studii Observationale: Studiu
Descriptiv
 Utilizeaza date care sunt colectate uzual pentru
diferite scopuri pentru studiul evolutiei bolii si a
cauzelor lor posibile printre grupele de grupuri
 Cel mai potrivit tip pentru studiile exploratorii
preliminarii
 Deductiile desprinse din studierea grupurilor nu
sunt neaparat adevarate persoane individuale
 Studii Observationale: Studiu
transversal
 Un studiu transversal (de prevalenta) arata o
asociere intre un rezultat si cauze posibile prin
studierea unui grup la un moment dat, in timp.
 Poate demonstra o asociere intre un factor si un
rezultat, dar nu poate spune care a fost primul
 Poate furniza o explorare preliminara
 Relativ ieftina si usoara
 Studii Observationale: Studiu
transversal - 2
 Avantaje
 Relativ ieftina
 Relativ mai simpla
 Poate reprezenta o
populatie tinta
(generalizare)
 Un punct bun de plecare
pentru cercetare
 Dezavantaje
 Nu poate determina
cauza (oul sau gaina)
 Biasul acuratetii
rememorarii
evenimentelor sau
experientelor traite
 Studii Observationale: Studiu
Caz-Control
 Incep cu cazuri care au boala de interes si un grup
de comparare (martor) care nu are boala
 Este investigata expunerea anterioara a ambelor
grupuri
 In cazul in care expunerea anterioara este mai
frecventa in randul cazurilor, aceasta este o
dovada ca expunerea a cauzat boala.
 Studii Observationale: Studiu
Caz-Control – 2
 Diferă de alte studii observationale prin aceea ca
ancheta începe cu "bolnavul" și se cerceteaza
istoricul pentru identificarea posibilelor cauze ale
bolii lui
 Această abordare este o perfectionare a raportului
de caz - adaugă grupul fără boală
 Problemele sunt date de modul cum sunt alese
criteriile de comparare a grupurilor
 Studii Observationale: Studiu
Caz-Control – 3
 Avantaje
 Relativ rapida si ieftina
 Necesita putine cazuri
 Buna pentru bolile cu perioade
de latenta lungi
 Buna in cazul rezultatelor rare
 Se poate privii la mai mult de
o expunere
 Dezavantaje
 Bias la selectie
 “supra-potrivirea”
 “sub-potrivirea”
 Biasul acuratetii
rememorarii
evenimentelor sau
experientelor traite
 Studii Observationale: Studiul
Cohorta
 Incepe cu un grup expus si un grup neexpus la un
anumit factor care intereseaza
 Grupurile sunt apoi observate la o data ulterioară
pentru a vedea daca acestea dezvolta diferente
care ar putea fi atribuite expunerii
 Cel mai adesea prospectiv: cu toate acestea, poate
fi retrospectiva prin utilizarea datelor din trecut.
 Studii Observationale: Studiul
Cohorta
 Avantaje  Dezavantaje
 In general biasul de selectie nu  Perioadă lungă de
este o problema
monitorizare
 Biasul acuratetii rememorarii
evenimentelor sau experientelor  Poate necesita multi
traite nu este o problema subiecti
 Pot privii mai mult decat un
rezultat
 scumpa
 Conferă putere relatiei de  Expunerea se poate
cauzalitate datorita secvenţei schimba în timpul
tempporale
cercetarii
 Posibile probleme în cadrul unui
tip de studiu
 “Confounderul” (factorul de confuzie)
 Ceea ce pare o relatie de cauzalitate se poate datora unui
alt factor care nu a fost luat în considerare
 Factorul de confuzie este asociat cu factorul cercetat şi cu
boala într-o manieră în care acel factor şi boala par a fi
legate
 Asocierea observată între două condiţii este în fapt
secundară acţiunii unui al treilea factor
 Posibile probleme în cadrul unui
tip de studiu-2
 The “Matchmaker”
 Sub-potrivirea este incapacitatea de a selecta cazuri si
martori cu caracteristicile majore suficient de
asemanatoare; poate demonstra in mod fals ca exita o
asociere între o boala si o cauza presupusa.
 Supra-potrivirea este eroarea de selectie de martori ce
seamana excesiv de mult cu cazurile; poti sa nu
descoperi o asociere care este prezenta si reala
 Posibile probleme în cadrul unui
tip de studiu-3
 Efectul cohorta
 Persoane nascute in anumiti ani au tendinta de a avea
un risc relativ mai mare (sau mai mic) faţă de o
anumită boală pe tot parcursul vieții lor
 În cadrul studiului, distributia pe grupe de varsta a
bolii ar putea fi incorect afectată de diferentele
aparute în experimentele anterioare în cadrul
diferitelor loturi de nasteri din populația de studiat