Centru de Excelență în Medicină și Farmacie “Raisa Pacalo”

Unitatea de curs Medicina Calamităților

Antraxul

A coordonat: Dimineață Viorica

A elaborat : Didencu Mihaela
 Antraxul

Boală infecțioasă tegumentară acută, foarte contagioasă,provocată de Bacillus antracis, ce se manifestă prin:
 Intoxicație generală
 Inflamație sero-hemoragică a pielei
 Inflamația ganglionilor limfatici
Cu evoluție sub forme localizate și generalizate.

Este o boală infecțioasă acută determinată de Bacillus anthracis care afectează în primul rînd animalele, mai ales
ierbivorele, antraxul uman survenind rar, în urma contactului cu animalele bolnave sau produsele
animalelor contaminate.De asemenea există probabilitatea îmbolnăvirii umane în urma utilizării bacilului
cărbunos ca armă biologică.
 Etiologie

Bacillus anthracis:
o gram pozitiv
o aerob sau facultativ anaerob
o sporulat
o crește ușor pe agar-sînge, aspectul coloniei fiind comparat cu capul Meduzei.
o posedă factori de virulență,reprezentați de capsulă și 2-3 toxine c importante în patogeneza antraxului.

REZISTENȚA
 În cadavre de animale-50 ani
 la t de 120 grade -20 min
H2O2 4%-60 min.
SENSIBILITATE
la t de +80 grade timp-1-2 min
 penicilină,tetraciclină,
cloramfenicol, ampicilină.
 Epidemiologie

Sursa de infecție:
o animale erbivore domestice
și sălbatice
 bovine
 ovine
 caprine
 cai
 măgari
 porcine
Agentul patogen se elimină din orga-
nismul bolnav cu urina, materiile
fecale, laptele,saliva,sputa.
Antraxul este o zoonoză cunoscută încă din antichitate.
Antraxul uman este în prezent o boală rară, transmisă accidental de la animale, de obicei ierbivore, da și ca urmare a
utilizării sporilor de antrax ca armă biologică, unde există posibilitatea unui mare numar de îmbolnăviri în contextul unui
război sau act terorist biologic.
Poate afecta un mare număr de specii de animale ierbivore, domestice sau salbatice.
Sporii bacilului cărbunos persistă ani de zile în solul contaminat de fecalele, secrețiile nazale, sîngele animalelor
infectate.
Epidemiologie

Căile de transmitere:
 contact direct
 contact indirect
 alimentară
 aeriană
 Tabloul clinic

 Antraxul cutanat reprezintă 95% din cazurile de antrax uman.

 Perioada de incubație cîteva ore -14 zile
 Localizările cele mai frecvente fiind la nivelul capului, gîtului și membrelor superioare.
Mai fregvent poate apărea doar un carbuncul.
 În locul inoculării apare:macula roșie,apoi papula pruriginoasă, asemănătoare cu o înțepătură de insecte.
 Papula se transformă într-o veziculă sau bulă cu conținut serosangvinolent înconjurată de o zonă de edem care după ce se rupe formează o crustă
neagră – escara, înconjurată dehiperemie și de noi vezicule - coroana Chussier
 Veziculele se transformă în cruste care se unesc cu escara centrală,care poate atinge 10 cm.
 Escara este nedureroasă, este prezentă adenopatia regională dureroasă.
 Mai sunt prezente semne de intoxicatie generală, febra 39-40, mialgii.
Forme clinice
Edemul malign

Poate însoți pustula.

Edemul este:
 Masiv
 Moale gelatinos
 Nedureros
 Nu lasă godeu
Această formă este
periculoasă în caz de
localizare în regiunea feței,
gîtului.
Carbunele Bulos

Se manifestă prin flictene cu conținut serohemoragic care are

evoluție spre ulcerație și necroză.
 Antraxul pulmonar

 Apare în urma inhalării sporilor de antrax

 Perioada de incubație - 7 zile uneori durează mult mai mult
 Evoluția simptomatologiei este bifazică:
oFaza inițială - dureaza 1 -3 zile, are o simptomatologie moderată și nespecifică, fiind adesea confundată
cu viroze respiratorii: stare generală mediu alterată, febră moderată, tuse seacă și uneori jenă substernală.
oFaza a doua debutează brusc, cu febră înaltă, transpirații profuze, stridor, dispnee de repaus, constrictie
toracică, mialgii,tuse cu expectorație hemoragică evoluînd rapid spre deces prin șoc septic în 1 -2 zile.
 Antraxul digestiv

 este rar - sub 5% din cazurile de antrax uman

 există două forme clinice:
o antraxul orofaringian
o antraxul intestinal.
Antraxul oro-faringian:
o debutează după un interval cuprins între 2 ore -6 zile de la îngerarea bacililor cărbunoși și se
manifestă prin: febră, disfagie, disfonie și tumefierea sensibilă a regiunii cervicale datorită
adenopatiei și edemului țesuturilor moi. La nivelul amigdalelor, faringelui posterior și palatului
dur se constată inițial edem, apoi în decurs de 3 săptămîni apar necroze și ulcerații acoperite de
pseudomembrane.
 Meningita Carbunoasă

 forma rară
 starea bolnavului este foarte gravă
 semne meningiene pozitive
 LCR-hemoragic.

Septicemia Carbunoasă
 debut acut
 frisoane violente
 febră 39 -40
 dispnee
 șoc infectios
 hipotermie
 deces.
Diagnosticul pozitiv

Se bazează:
odatele epidemiologice - contactul pacientului cu animale
bolnave de antrax sau cu produse animale contaminate cu spori
de antrax, contextul utilizării militare sau teroriste a sporilor de
antrax
oclinice – prezența unei leziuni cutanate necrotice nedureroase,
înconjurată de vezicule.
o paraclinice.
 Diagnostic diferențial
Antraxul cutanat:
 tularemie

 infecții stafilococice cutanate

 erizipel

 erizipeloid

 eczemă

 înțepături de insecte.
Tratament

Tratamentul cu antibiotice este esențial, fiind necesară

administrarea precoce a acestuia pentru a reduce, prin
distrugerea bacililor carbunosi, cantitatea de toxină carbunoasă
potențială.
Se administrează inițial intravenos și constă dintr-o asociere de
2 sau 3 antibiotice, iar cînd evoluția clinică este favorabilă se
continuă cu un tratament oral cu un singur antibiotic. Durata
terapiei antibiotice este de 60 de zile, din cauza persistenței
potențiate a sporilor după expunerea la aerosoli cu spori de
antrax.
În cazul în care se suspectează meningita carbunoasă este
preferată ciprofloxacina.
Tratament

o Internarea obligatorie
o Regimul de activitate I-III
o Dieta-13/4
o Antibioticul de electie Penicilina
o Eritromicina, cloramfenicol
o Terapia antiinflamatorie
nesteroiană
o Corticosteroizi
o Remedii simptomatice
o Terapia de dezintoxicare
 Profilaxia
Controlul antraxului animalprin:
 vaccinarea animalelor
 incinerarea animalelor decedate in urma antraxului
aplicarea metodelor de sterilizare în medii cu potențial de
expunere la antrax: fabrici care prelucrează produsele animale,
laboratoare sau spitale implicate în investigarea și tratarea cazurilor
de antrax
vaccinarea preexpunere a persoanelor potențial expuse profesional
cu vaccin anticărbunos administrat s/c la 2, 4 săptămîni,
6, 12 și 18 luni, cu administrarea ulterioară anuală a unei doze.
Eficiența vaccinului - 92,5%.