H I P E R T E N S I U N E A

A R T E R I A L A
V. Istrati, sef catedra,
prof. univ.
 HTA
 Cresterea persistenta a valorilor
presiunii arteriale sistolice si
diastolice peste 140/90 mmHg.

 Regulile masurarii tensiunii

arteriale
 In functie de valorile tensiunii
arteriale
TA Sistolica Diastolica
normala <130 <85
limita superoara normala 130-139 85-89
HTA usoara gr.1 140-159 90-99

HTA moderata gr.2 160-179 100-109

HTA severa gr.3 180-209 110-119
HTA f.severa >210 >120
 In functie de afectarea
organelor-tinta
Stadiul 1
 marirea TA fara semne obiective
de afectare a organelor tinta
 Stadiul 2 -
 Prezenta a cel putin unuia din semnele de
afectare a organelor tinta
 hipertrofia VS (radiologic, ECG, ecografie)
 ingustare locala sau generalizata a
arterelor retinei
 proteinurie si sporire usoara a creatininei
(1,2-2,0mg/dl)
 placi aterosclerotice demonstrate
angiographic sau la USG (art.carotide,
iliace, femurale si in aorta
 Stadiul 3
Afectiunile organelor ţinta
 Cord - angina pectorala
 infarctul miocardic
 insuficienta cardiaca
 Creier – atacul ischemic tranzitoriu
 encefalopatia hipertensiva avansata
 Retina – hemoragie si exsudate cu sau fara
edem papilar
 Rinichi – hipercreatiniemia peste 2,0mg/dl,
insuficienta renala
 Vase - anevrizmul disecant de aorta
 afectiunile arteriale ocluzive simptomatice
 CLASIFICAREA HTA
(etiologica)
 esenţială (dacă nu se depistează
cauza HTA)

 secundară (ca manifestare a unei

suferinţe de bază) – simptomatică
 CAUZELE HTA SECUNDARE
1. Renale: a - renoparenhimatoase
 glomerulonefrita acută şi cronică
 pielonefrita cronică
 nefrolitiaza
 nefropatie diabetică
 hidronefroza
 nefrită interstiţială
 amiloidoză renală
 tuberculoză renală
 tumorile renale
 anomaliile de dezvoltare
 b - renovasculare
 ateroscleroza arterelor renale
 displazae fibromusculară

 aortoarteriita

 tromembolizm de artere renale

 anomalii de dezvoltare de arteră

 comprimarea din exterior a arterei

 2. ENDOCRINE
 feocromocitom
 sindrom Cushing (hiperproducţie de
glucocorticoizi)
 sindrom Conn (hiperproducăie de
mineralocorticoizi)
 tireotoxicoză
 acromegalie
 hiperparatireoză
 tumori secretante de renină
 3. HEMODINAMICE
(cardiovasculare)
 ateroscleroza aortei
 coarctaţie de aortă
 insuficienţa aortică gravă
 canal arterial persistent
 eritremie
 bloc atrioventricular complet
 fistule arteriovenoase
 4. NEUROGENE
 tumori cerebrale
 traume cerebrale
 encefalite
 hemoragii subarahnoidale
 sindrom diencefalic
 stenoza arterelor cerebrale cu
ischemia creierului
 neurita nervului glosofaringian
 5. EXOGENE
 intoxicaţie cu plumb, cadmiu, taliu
 utilizarea glucocorticoizilor
 utilizarea mineralocorticoizilor
 contraceptive orale

6. HTA de SARCINĂ
 Simptomele HTA
 Cefaleea, manifestarile
neuropsihice (iritabilitate, astenie)
 Tulburari de vedere si auditive
(scotoame, vedere neclara)
 In stari avansate – dispneea,
angina pectorala şi sau claudecaţie
intermitetnta
Din anamneza se atrage atenţia
la:
 Durata cunoscuta a HTA şi nivelele ei
 Prezenţa factorilor de risc (DZ,
hiperlipidemie, tabacizm, obezitate,
crampe musculare)
 Elemente caracteristice pentru HTA
secundară (palpitaţii, contraceptive
etc)
 Simptomatologia afecţiunilor
principale, ce duc la HTA
 Examen obiectiv
 Măsurarea repetată a TA: cel puţin
de 2 ori la interval de 1-2min.
 Măsurarea la braţ controlateral

 Determinarea taliei şi masei

corporale
 In reg. Cervicală: turgescenţa
venelor, dimensiunile glandei tiroide,
suflurile vasculare
 Sistemul respirator

 Semnele insuficientei VS
 Cordul :

 apecierea FCC,
 dimensiunilor,
 prezenţa suflurilor şi zgomotelor
suplimentare
 Artere periferice – scăderea,
absenţa pulsului
 Abdomenul
 sufluri,
 mărirea rinichilor,

 dilatarea aortei
 Creier
 suflu la nivel carotidian,
 schimbări senzoriale
 Retina

– modificări patologice
EXPLORĂRI PARACLINICE
 ECG - semne de hipertrofia VS - Sokolow-
Lion Sv1+Rv5-6 =38mm
 Radiologia toracelui - semne de stază
pulmonară venoasă
 Urografia intravenoasă – aprecierea
morfologiei şi funcţiei renale
 Ecocardiografia – hipertrofia VS, etiologia
HTA (ins.aortică, coarctaţie de aortă).
Complicaţiile - disecţie de aortă
 EXPLORĂRI PARACLINICE
 Ultrasonografia vaselor magistrale -
coarctaţia de aortă, stenoza arterei renale,
anevrizm de aortă, arteriita Takayasu,
ecografia renală , eco- glandelor suprarenale.
 Tomografia computerizată - rinichilor,
suprarenalelor
 Metode angiografice - aortografia –
coarctaţia de aortă, arteriita Takayasu
 Arteriografia arterelor renale - displazia
fibromusculară, anomalii a arterei renale,
 Leziuni aterosclerotice de artere renale,
tumori renale.
 Explorări cu radionucleizi - scintigrafia
renală.
 HTA renală
- activarea sistemului RAAS, dezechilibru
sistemelor de prostaglandine, kalicreine,
retenţia sodică şi lichidiană, disfuncţia
sistemului simpato-adrenal (cel mai des
ar fi glomerulonifrită acută sau cronică,
pielonefritele cronice)
 Renovasculară – ateroscleroză, displazie
fibromusculară
 FEOCROMOCITOM
- tumoare a medulosuprarenalei – exces
de cateholamine
 palpitaţii, cefalee, anxietate, apariţia in
paroxizme (roşeaţa pielii, oboseală,
poliurie)
 Boala Cuşhing
- hiperplazie corticosuprarenală –
obezitate, „faţa in lună plină”, slăbiciune
musculară (determinarea excreţiei
urinare re cortizol
 ALDOSTERONIZMUL
PRIMAR
 provoacă retenţie sodică, HTA şi
hipopotasemie

 Adenom al suprarenalei – Sindromul

Conn
 Coarctaţia aortei

 îngustarea sau obstrucţia în

regiunea istmusului aortic, la
graniţa între arc şi porţiunea
descendentă.
 Artera subclavia în 90% cazuri se
ramifică de la aortă de la regiunea
prestenotică a aortei,

 În 4-6% - de la porţiunea stenotică

 În 3-4% - de la regiunea
poststenotică.
 Examenul clinic obiectiv
Acuzele :
 Dispnee
 Hemotaxis
 Cefalee
 Membre inferioare reci
 Inspecţia

La pacienţii după 10 ani se determină

dezvoltarea satisfăcătoare a cutiei
toracice, centurii scapulare, a
gîtului
şi rămînerea în urmă în dezvoltare a
membrelor inferioare.
 Inspecţia
 cianoza membrelor inferioare

 semnelel insuficienţei cardiace

 TA
 TA la mîini este ridicată,

 TA la membrele inferioare este

scazută.
 Palparea:
La vîrsta mai avansată – pulsarea
arterelor intercostale,
 şocul cardiac puternic,

 freamăt sistolic în sp. 2-3 i/c.

 Auscultaţia :

 suflu sistolic de asupra

cordului, care se transmite în
spaţiul interscapular;
 accentul zgomotului II pe aortă.
 ECG

 hipertrofia VS
 hipertrofia VD
 insuficienţa coronariană
ECG semne ale hipertrofiei VD – bloc
complet de ramură dreaptă , devierea
AEC în dreapta, schimbarea ST-T
 Radiografia
 În 70-80% - uzurarea coastelor, din
cauza presiunii arterelor
intercostale.

 Umbra aortei ascendente este

dilatată.
Coarctaţia aortei
Aortografia. Coarctaţia aortei.
Colateralele din artera mamilară internă
la pacienţii cu coarctaţia aortei