UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS”GALATI

FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA

DISCIPLINA DE HISTOLOGIE
 GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

 
Sunt reprezentate de:
- glande salivare mici cu localizare în peretele cavității bucale – intraepitelială,
-glandele salivare mari : - parotida
- glanda submaxilară,
- glanda sublinguală.
- pancreasul,
- ficatul.
 Glandele salivare mari

Sunt anexate peretelui cavității bucale și au același plan de organizare:

- stroma,
- parenchimul.
 
Stroma. La exterior se găsește o capsulă conjunctivă fibroasă din care se desprind septuri
ce delimitează glanda în lobi și lobuli. Ramificațiile fine ale acestor septuri pătrund în
interiorul lobulului și se distribuie printre elementele epiteliale (secretorii și excretorii),
realizând țesutul conjunctiv lax interstițial al glandei. Pe calea septurilor și a
ramificațiilor acestora pătrund și ramificațiile nervoase și vasculare. Totalitatea țesutului
conjunctiv și a elementelor vasculo-nervoase constituie stroma glandei.
Parenchimul. Componenta epitelială a glandei constituie parenchimul glandular.
 Parotida

Este o glandă salivară seroasă pură.

Parenchimul este constituit din:
- acini seroși (componenta secretorie),
- canale excretorii (componenta excretorie).
 
Acinii seroși, formează totalitatea componentei secretorii. Canalele excretorii sunt:
- intralobulare
- extralobulare
 Parotida

Canalele excretorii intralobulare sunt prevăzute cu un epiteliu nestratificat (simplu).

Primul segment, canalul Boll sau canalul intercalar are un epiteliu simplu cubic.
Segmentul următor, canalul Pfluger sau excreto-secretor prezintă un epiteliu cilindric
simplu, în care cu hematoxilină ferică se pune în evidență un condriom bogat, filamentos
la polul bazal al celulelor.
Canalele extralobulare prezintă epiteliu bistratificat cubic.
Stroma este constituită din capsulă, septuri și țesut conjunctiv interstițial.În țesutul
conjunctiv interstițial pe lângă vase și filete nervoase se găsesc grupări de celule
adipoase, infiltrații limfoide și microganglioni vegetativi.
 Glanda submandibulară

Glanda submandibulară
Este o glandă salivară mixtă.
Parenchimul este constituit din acini (seroși, mucoși,și mixști- domină acinii seroși și
sero-mucoși, deci este o glandă salivară mixtă sero - mucoasă) și canale excretorii
(canale intercalare Boll foarte scurte și canale excreto-secretoare Pfluger, rare).
Stroma este asemănătoare cu cea scrisă la glanda parotidă.
 Glanda sublinguală

Este o glandă salivară mixtă.

Parenchimul este constituit din cele trei tipuri de acini ( domină acinii mucoși și muco-
seroși - este deci o glandă salivară mixtă muco-seroasă) și canale excretorii (lipsesc
aproape total canalele intercalare, iar canalele excreto-secretorii sunt foarte scurte).
Stroma este asemănătoare cu cea de la parotidă și glanda submaxilară.
 
 Pancreasul

 
Este o glandă abdominală, cu o capsulă subțire la exterior din care pleacă septuri ce
delimitează glanda în lobuli.
Parenchimul glandular situat în interiorul lobulilor are două componente:
- componenta grandulară exocrină (pancreasul exocrin),
- componenta grandulară endocrină (pancreasul endocrin).
 Pancreasul exocrin

Este constituit din : - acini seroși,

- canale excretoare.
Acinii pancreatici seroși sunt asemănători celor intâlniți la parotidă. Spre lumenul
acinului se pot intâlni celule turtite numite celule centroacinoase care sunt originea
canalelor excretorii. Canalele excretorii ale parenchimului glandular prezintă un segment
intralobular, segmentul intercalar Boll cu epiteliu simplu cubico-turtit, ce se continuă cu
canalele excretorii extralobulare ce prezintă epiteliu simplu cilindric.
 Pancreasul endocrin

Este repartizat printre elementele pancreasului exocrin.

Apare organizat sub forma unor mici insule celulare, ovalare sau rotunde al căror aspect
clar contrastează cu masa întunecată a acinilor seroși care le înconjoară. Aceste grupări
celulare constituie insulele Langerhans. O insulă Langerhans este constituită din celule
poliedrice dispuse cordonal. Celulele sunt de mai multe tipuri, două fiind mai importante:
- celulele beta,
- celulele alfa.
Celulele beta sunt mai mici, localizate mai central în interiorul insulei și mai
numeroase.
Celulele alfa sunt mai mari și situate în majoritate la periferia insulei. Între cordoanele
de celule se găsesc capilare sinusoide cu endoteliu obișnuit.
 Pancreasul

Stroma pancreasului este reprezentată de capsula, septuri și țesut conjunctiv lax

interstițial în care se găsesc elementele nervoase și o bogată vascularizație. Din stroma
conjunctivo- vasculară a pancreasului exocrin se desprind capilarele din interiorul
insulelor Langerhans.
 Ficatul

 
Ficatul este o glandă care are atât funcție endocrină cât și exocrină. Funcțiile sunt
îndeplinite de aceeași celulă (amficrină).
La suprafață, ficatul este acoperit de o capsulă formată din țesut conjunctiv dens fibros,
ce prin expansiunile sale împarte organul în lobi. Prin delicate septuri conjunctive, lobii
sunt împărțiți în lobuli. La om, lobulii nu sunt bine delimitați.
Pe secțiune histologice, un lobul hepatic apare poligonal și este constituit din cordoane
de celule epiteliale care secretă bila.
Între cordoane se găsesc capilare sanguine susținute într-o stromă conjunctivă.
La microscopul optic, în colorațiile obișnuite, cele patru componente ale lobulului
hepatic (epitelială, vascular, biliară și stromală) apar astfel:
Componenta epitelială este reprezentată de totalitatea cordoanelor celulare alcătuite din
celule poliedrice. Cordoanele celulare, numite cordoane Remack au o dispoziție radiară
către centrul lobulului și sunt mărginite de capilare sanguine.
Celulele, numite hepatocite, au 1-2 nuclei sferici, situați central și citoplasmă bogată în
organite și incluziuni în special de glicogen (colorate cu carmin-Best în roșu cărămiziu).
Hepatocitele, așezate cel puțin câte două în grosimea unui cordon, prin suprafața care se
învecinează secretă bila, realizând polul exocrin al hepatocitelor- polul biliar. Prin
suprafața externă, vecină cu capilarul sanguin, secretă în mediul intern endocrin – polul
endocrin.
 
Componenta vasculară este reprezentată de totalitatea capilarelor sanguine de tip
sinusoid, cu perete discontinuu din interiorul lobulului. Endoteliul capilar discontinuu
este constituit din celule endoteliale și celule Kupffer, așezate pe o rețea reticulinică care
le desparte de hepatocite.
Capilarele sunt ramificații ale venei porte (de fapt rezultă din capilarizarea ramurilor
venoase ale venei porte localizate în spațiul Kiernan dintre lobulii hepatici). Ele se varsă,
la mijlocul lobulului, în vena centrolobulară. Capilarele din ficat realizează o rețea
admirabilă venoasă.
Componenta biliară. Bila secretată de hepatocite, se acumulează între hepatocitele din
grosimea cordonului într-un conduct orientat spre exteriorul lobulului. Acest conduct este
lipsit de perete propriu și este delimitat de polii biliari ai hepatocitelor - traiectul biliar.
Traiectul biliar, la periferia lobulului se continuă cu un canalicul cu perete propriu,
pasajul Herring (tapetat cu epiteliu simplu turtit) ce se deschide în canaliculul biliar din
spațiul Kiernan (ce prezintă un epiteliu simplu cubic).
Componenta stromală este constituită din totalitatea fibrelor de reticulină ce înconjoară
cordoanele la suprafață și pe care se sprijină endoteliul capilar sinusoid. Între peretele
capilarului și suprafața cordonului Remack se pot găsi celulele lui Ito.
La periferia lobulului, stroma se continuă cu țesutul conjunctiv din spațiul Kiernan.
Pe un preparat histologic, colorat cu tehnicile obișnuite, se identifică chiar și cu un
obiectiv slab, o structură conjunctivă la intersecția a cel puțin trei lobuli hepatici, numit
spațiul Kiernan. În țesutul conjunctiv care-l formează se identifică 1-2 arteriole (ramuri
din artera hepatică), 1-2 venule (ramuri din vena porta) și 1-2 canalicule biliare cu
epiteliu cubic sau cubicocilindric (din această cauză, spațiul Kiernan, se mai numește și
spațiul porto-biliar).
 Vezicula biliară (colecistul)

Are un perete constituit din:

- mucoasă,
- musculo-elastică,
- adventice.
Mucoasa cu pliuri foarte ramificate este constituită din epiteliu și corion. La examenul
microscopic cu obiectiv puternic, epiteliul apare monostratificat cilindric (celule cu
platou striat, celule caliciforme și prin colorații speciale.se evidențiază celule
argentafine). Corionul, aglandular, este un țesut conjunctiv lax bine vascularizat.
Musculo - elastica este formată din două pături de fibre musculare netede, între care se
găsesc numeroase fibre elastice.
Adventicea situată la exterior, este un țesut conjunctiv lax, care în cea mai mare parte este
înlocuit de seroasă peritoneală.
 Activitate practică
GLANDE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

 
Preparate de desenat:
1.Pancreas - aspect general – col.HE
2.Ficat – lobulul hepatic – col. HE
3.Glandă salivară mixtă – glandă submaxilară – col HE
4.Colecist – col. HE
1.Pancreas - aspect general – col.HE

1 – capsula
2 – stroma: sept conjunctiv
3 – stroma intralobulară
4 – vase
5 – acinii seroși a. celule serozimogene
b. celule centroacinoase
6 – insula Langerhans
7- canalicul excretor intralobular
8 – canal excretor interlobular
2.Ficat – lobul hepatic – col. HE

Lobulul hepatic clasic (I)

1 – vena centrolobulară
2 – cordoane de hepatocite
3 – capilare sinusoide

Stroma conjunctivă
perilobulară (II)

Spațiul port (III)

4 - canalicul biliar
5 – venă
6 – arteră
7 – vas de sânge

Spațiul port :
4 - canalicul biliar
5 – venă
6 – arteră
7 – vas de sânge
4.Colecist – col. HE

1
7
Colecist – col.HE
2 1 – ep.cilindric
2 – lamina proprie
4
3 3 – diverticuli sau cripte
4 – fibre elastice
5 5 – fibră musculară netedă
6 – arteră/venă
6 7 – mucoasa
8 – nerv
9 – țesut conjunctiv
8
10 - seroasă
9

10
3.Glandă salivară mixtă – glandă submaxilară – col HE

Glandă salivară submandibulară, col.HE

A – acini seroși
S – semiluna seroasă (Gianuzzi)
M – celule mucoase
ID – canale intralobulare
Ficat aspect microscopic H.E.
1.Vena centrolobulară
2.Hepatocite în cordoane
Remarck
3.Spațiul portohiliar Kiernau
4.Canalicul biliar
5.Arteriolă
6.Venula
7.Vas limfatic
Vezica Biliară H.E.
1.Epiteliu simplu cilindric
2.Corion
3.Sinusuri ROKITANSKY –
ASCHOR
4.Fibre musculare netede
5.Mucoasa
6.Musculara externă
7.Adventice