Alexandru Lăpușneanul (1552-1568)

Domnitor al Moldovei
 Prima domnie a lui Lăpușneanu
(1552-1561)

Ioan Joldea Despot Ioan Vodă

predecesor succesor
 ALEXANDRU Această politică
LĂPUȘNEANU dusă de
fost ridicat la Lăpuşneanu faţă
domnie prin de polonezi a
puterea atras asupra lui
poloneză, şi ura lui Ferdinand,
prin urmare, împăratul
țara a fost Germaniei, din
plasată sub cauza că regele
suzeranitatea Poloniei era
Poloniei, fratele Izabelei
depunând (regina Ungariei)
jurământ de care era în relaţii
fidelitate duşmănoase cu
regelui Ferdinand. Din
polonez şi acest motiv,
obligându-se Ferdinand a
să-i dea în încercat prin
timp de război toate metodele
700 de să-l răstoarne de
călăreţi pe tron.
 Și turcilor le devine suspectă
domnia lui Lăpuşneanul,aflat sub
protecţia Poloniei şi în 1555 îl
cheamă la Constantinopol. El însă
nu se duce, trimitând niște pungi
cu bani, punându-se astfel bine
și cu Poarta.
În acest fel îşi întărește domnia
fiind protejat atât de polonezi
cât şi de turci.
În momentul în care era cel mai
sigur pe domnie, este detronat
de un venetic crescut la curtea
sa, Iacob Heraclid, poreclit şi
Despotul. Acesta, prin înşelăciuni
şi intrigi, îşi adună o oaste de
mercenari şi-l bate pe
Lăpuşneanu la Verbia în 18
noiembrie 1561.
 A doua domnie a lui Lăpușneanu
octombrie 1564 - 11 martie 1568

Ștefan Tomșa Bogdan IV

predecesor succesor
După ce Despot Vodă Armatele turceşti şi
este ucis în 1563 de tătăreşti, care îl
Ştefan Tomşa, care aduceau pe
domnește pentru scurt Lăpuşneanu la
timp, Lăpuşneanu domnie, au invadat
reuşeşte să ţara, prădând şi
redobândească tronul jefuind. Tomşa
Moldovei. Acest lucru neputând să se
îl costă mai mult de menţină pe tron,
200 000 de galbeni fuge la polonezi, dar
daţi turcilor şi un este decapitat de
crâncen război civil, aceştia la Lemberg.
pe care a trebuit să-l A doua domnie a lui
poarte contra lui Lăpuşneanu începută
Ştefan Tomşa, în sânge, avea să
candidatul boierilor. înoate în sânge până
la sfârşitul ei.
 El promite la Ei au cerut să
început tuturor dărâme toate
boierilor duşmani cetăţile, pentru ca
lui iertare, însă ţara să fie
imediat ce şi-a incapabilă să se
consolidat domnia, apere. Astfel, a
a facut un prânz umplut toate cetăţile
mare la care a cu lemne şi le-a dat
invitat pe cei mai foc. Excepţie a
de seamă boieri, făcut-o Hotinul,
şi în timp ce unde s-a aşezat o
aceştia petreceau, garnizoană
mercenari străini turcească, care a
au năvălit asupra început să jefuiască
lor şi i-au cu cruzime ţara.
măcelărit. Incendierea însă, nu
Lăpuşneanu fiind a produs pagube mari
aşezat pe tron de cetăţilor, şi a fost
turci, a trebuit sa doar un şiretlic
ţină cont de pentru a se evita
dorinţele lor. dărâmarea lor.
„De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! ”

În 1568, Lăpuşneanu a căzut grav

bolnav şi a cerut ca atunci când va fi
aproape de moarte să fie călugărit.
Căzând în agonie, cei din jurul lui s-
au grăbit să-l călugărească, dându-i
numele de Pahomie. Revenindu-şi în
simţiri şi auzind că a fost călugărit, a
zis către boieri: "că de mă voiu scula
pre mulţi am să popesc şi eu"
Se crede că boierii, auzindu-i
cuvintele, s-au înspăimântat şi ca să-l
împiedice să-şi împlinească
promisiunea, l-au otrăvit la 11 martie
1568. E îngropat la ctitoria sa,
Mănăstirea Slatina, împreună cu soţia
sa, Ruxandra, băiatul lui Petru Rareş,
şi cu două fete ale lui.