Absenteismul şcolar

“Educaţia este cea mai puternică armă pe

care voi o puteţi folosi pentru a schimba
lumea”
Nelson Mandela
Atitudinea copilului faţă de
şcoală este diferită în funcţie de
vârsta şi mediul în care acesta
se dezvoltă.
 Elevul încearcă să evite insuccesul
preferând să-şi petreacă timpul într-un
mediu în care, crede el, se poate remarca.
Din păcate, de cele mai multe ori acest
mediu îl reprezintă strada.
Absenteismul

 problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă

atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în
educaţia şcolară;

 fuga de la ore este o problemă predominant emoţională

(conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din
situaţia percepută ca traumatizantă);

 formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al

existenţei unor probleme);

 reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu

obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi);
Forme ale absenteismului şcolar
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o
singură disciplină sau doar la câteva discipline);

 absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi

generalizată, prefigurează abandonul şcolar);

 căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra-

sau interpersonală);

 dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi);

 dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’);

 atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem;

Fenomen multicauzal

 Cauzele reale care pot duce la apariţia

absenteismului pot fi de natură:

 Social familială

 Pedagogică
 CAUZE SOCIAL-FAMILIALE

 Familii dezorganizate;
 Stãrile conflictuale dintre pãrinţi, care genereazã o
atmosferã nefavorabilã pentru copii;
 Indiferenţa unor pãrinţi faţã de situaţia şcolarã a
copiilor ;
 Lipsa de supraveghere din partea pãrinţilor;
 Starea materialã precară;
 Condiţii de trai nefavorabile;
 Lipsuri în dotarea elevului cu cele necesare pentru
şcoalã;
 Lipsa influenţelor educative pozitive (în familie sau în
anturajul copiilor)
CAUZE PEDAGOGICE
 insuficienta pregãtire
profesionalã si psiho-
pedagogicã a unor cadre
didactice, precum şi lipsa
unor cursuri de formare
continuă;
 insuficienta folosire a
metodelor activ-participative,
care sã stimuleze dezvoltarea
capacitãţilor intelectuale ale
elevilor;
 cunoasterea insuficientã a
elevilor şi de aici
nerespectarea
particularitãţilor de vârstã şi
individuale ale acestora;
 lipsa de preocupare a unor
cadre didactice pentru
stimularea interesului
elevilor faţã de învãţãturã.
 Dezinteresul cadrelor didactice faţă de preocupările
şi de dorinţele elevilor este urmat de reticenţa celor
din urmă faţă de şcoală.
 Elevii au nevoie de un climat concurenţial în care să-
şi pună în valoare aptitudinile şi calitaţile. Lipsa
acestuia îi descurajează şi, nu de puţine ori, îi alungă
din şcoală în faţa televizorului sau de-a dreptul în
găştile de cartier.
Motive care determină frecvenţa
şcolară neritmică

• anturajul (prietenii)
• teama de corijenţă;
• probleme de sănătate;
• atitudinea profesorului(relaţia profesor-elev,stilul de
predare,personalitatea profesorului);
• probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.);
• supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber;
• lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă;
• stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog,
acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere);
• suprasolicitarea informaţională (programe şcolare încărcate);
• neasigurarea unei baze materiale şcolare viabile;
• neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de
absolvire;
Soluţii pentru îmbunătăţirea frecvenţei:

 colaborare mai strânsă şcoală-familie

 schimbarea mentalităţii elevilor privind actul

de învăţare

 respectarea strictă a regulamentului privind

sancţiunile date elevilor pentru absenţe
nemotivate.
Efecte ale reducerii absenteismului

 Reducerea absenteismului şcolar va duce la

un procent mai mic al abandonului şcolar şi
al delincvenţei juvenile.

 Un efect pe termen lung al acestui proces

este acela de a crea o societate educată cu
valori stabile.
Măsuri de prevenţie şi reducere a
abandonului şcolar

 Identificarea surselor de stres şcolar şi reducerea acestora;

 Conştientizarea reacţiilor la stres;

 Dezvoltarea stimei de sine a elevilor;

 Construirea unei imagini de sine pozitivă a elevilor;

 Autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoaştere şi creşterea

coeziunii grupului din care aceştia fac parte;

 Dezvoltarea asertivităţii;

 Însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare;

Măsuri de prevenţie şi reducere a
abandonului şcolar

 Învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului;

 Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi;

 facilitarea exprimării emoţionale;

 Dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a rezultatelor;

 Dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu;

 Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată;

 Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor;

MULȚUMESC !