LUMILE SOCIALE

ALE MIGRAŢIEI ROMANEŞTI

IN STRĂINĂTATE
 Migraţia de revenire: proiect şi
stare de spirit

 În capitolul acesta vom incerca să

demonstrăm că intenţia de re-migraţie este
un’’fenomen social total’’ .
 Criza economică
 Criza economică începuse să fie deja
resimţită semnificativ în spaţiul spaniol.
 Imigranţii români de acolo începuseră să fie
îngrijoraţi, dar nu erau în stare de alertă.
 Între timp, lucrurile au evoluat, in sensul
afirmării clare a simptomelor crize financiare
şi economice in Spania, ca şi la nivel global.
 Efectele crizei în România şi în Spania au o
dinamică accentuată, stările de spirit care
reflectă aceste schimbări sunt de asemenea
dinamice şi, în plus, o declaraţie de intenţie nu
trebuie luată ca decizie.
 A spune „Am de gand să mă intorc in ţară”
este departe ca semnificaţie de „Mă voi
intoarce in următorul an de zile”, spre
exemplu.
 Însă datele permit cu mai mare certitudine
estimarea condiţiilor în care românii vor
reveni în ţară, precum şi specificarea
categoriilor de migranţi ca probabilitate
sporită de revenire sau de rămânere.
 Însă datele permit cu mai mare certitudine
estimarea condiţiilor în care românii vor
reveni în ţară, precum şi specificarea
categoriilor de migranţi ca probabilitate
sporită de revenire sau de rămânere .
 În fapt,intenţia de revenire în ţară este un plan
care poate fi mai mult sau mai puţin structurat.
Acesta nu este niciodată izolat. Se leagă, foarte
probabil, cu planuri familiale, cu percepţia
asupra viitorului copiilor, cu proiecte de locuire
sau de muncă.
 Intenţia de re-migraţie este un„fenomen
social total”. Fapt care are rădăcini sociale şi
efecte multiple, atât de extinse încât, aşa cum
în picătura de apă poţi citi fluviul.
 În concluzie, vom încerca să folosim
intenţia de migraţie ca perspectivă pentru
înţelegerea fenomenului de migraţie a
românilor în Spania, la momentul de turnură
dintre creştere şi criză economică.
 Caracteristici ale Sondajului Naţional
asupra Imigranţilor
 Intenţiile de revenire în ţară sunt
diferenţiate nu numai ca grad, ca intensitate,
ci şi ca tip.
 Combinaţia dintre intervalul de timp
prevăzut pentru revenire şi probabilitatea de a
reveni în ţară dau tipologia respectivă.
Aproape o treime din imigranţii români din
Spania declară, cu probabilitate foarte mare
(sunt „siguri” <„foarte siguri”), că vor reveni
în ţară în următorii cinci ani de zile.
 Intenţia de revenire din Spania pare să fie,
în principal, rezultatul unei decizii personal-
familiale legate de :
 resurse şi experienţe;
 evaluarea situaţiei de migraţie;
 sentimentele identitare.
 Premise teoretice ale explicării intenţiilor
de revenire în ţară

 Aşteptarea de la care pornesc este că

factorii care condiţionează intenţia de
revenire sau de re-migrare, dar şi pe cea de
plecare temporară din ţară sunt legaţi, în
esenţă, de nevoile şi preferinţele pentru
consum de la nivel individual şi familial.
 Din acest punct de vedere, este de aşteptat
ca factorii explicativi să fie asociaţi cu:
 ocupare-venituri;
 familia;
 instituţiile;
 locul preferat pentru consumul personal-
familial.
 Migrantul potenţial sau migrantul activ
poate folosi migraţia ca element central
pentru construirea unei strategii proprii
de viaţă.
 Este o strategie în care consumul este
scopul, iar veniturile asigurate prin locul
de muncă şi instituţiile de deservire a
populaţiei sunt principalul mijloc.
Rolul resurselor în proiectele de revenire
 Sub aspectul resurselor, persoanele cu
probabilitate mare de revenire în ţară se
disting prin faptul că au venituri relativ
ridicate în Spania , situaţie materială
bună în România.
 Rezultă că tind să revină în ţară
persoanele care au acumulat venituri
peste media specifică migranţilor români,
au situaţie materială relativ bună şi în
ţară, dar nu s-au integrat bine în mediul
spaniol sub aspectul cunoaşterii limbii
 Cunoaşterea limbii spaniole
 Cunoaşterea limbii din ţara de imigrare este
unul dintre predictorii dinamici ai intenţiei de
re-migrare.
 O explicitare a condiţiilor care favorizează
cunoaşterea bună a spaniolei poate fi utilă
pentru înţelegerea integrării sociale a
migranţilor.
 Concluzie
 Migraţia de revenire este nu numai un
proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Ca
proiect, implică o planificare în timp a
revenirii în ţară, cu probabilităţi de realizare,
cu o puternică asociere cu alte proiecte de
viaţă.
 Ca stare de spirit, este definită prin
nemulţumire dominantă în legătură cu
efectele pe care le-a avut plecarea la lucru în
străinătate asupra propriei familii.
