~ Capitolul 2~

GENEZA DIN ANII `90

Reconstituirea atitudinii sociale faţă de emigrarea temporară in străinătate

Regularităţile care structurau deja câmpul emergent al migraţiei
româneşti din rural pentru lucru în străinătate

1
 PROIECTE DE PLECARE ÎN
STRĂINĂTATE
• Emigrarea temporară pe termen indefinit în
străinătate reprezintă fenomenul de istorie socială
recentă în România anilor 2000.
• Începând cu anul 2001 ,literatura de specialitate din
România devine tot mai bogată dar pentru perioada
anterioară,datele sunt sărace.
• Ponderea celor care îşi puneau serios problema
plecării în străinătate pentru studii sau pentru lucru
era sub 10% din totalul populaţiei adulte.

2
• Educaţia pare să fi fost un factor important
pentru planurile de plecare la lucru peste
graniţe.
• La cei cu şcoala profesională şi minimă la cei
care aveau numai studii primare propensiunea
(înclinarea) spre o astfel de mobilitate era
maximă.
• Ierarhia era mai clară în special la cei cu intenţii
de plecare slb structurate.
3
• Principalii factori care favorizează intenţia de
emigrare temporară indică faptul că persoanele
cu propensiune sporită pentru acest
comportament sunt tineri cu şcoală
profesională,cu rude în străinătate,domiciliaţi
în judeţe cu grad sporit de urbanizare.

4
 CULTURA RURALĂ
• Cultura rurală reprezintă un fenomen în favorizarea
migraţiei tinerilor in mod special, de la sat la oras.
• In profilul lor cultural apar nu numai elemente de
modernitate identitară, de slabă identificare cu familia,
biserica şi comunitatea locală.
• Pe de altă parte, persoanele care nu intenţionează să
plece din localitate şi susţin ideologia stabilităţii folosesc,
foarte probabil, ideologia privatizării ca argument pentru
stabilitatea tinerilor. Este, în fapt, diferenţa dintre cei care
consideră posibilă adoptarea unor comportamente ale
economiei de piaţă numai în afara localităţii (migranţii
potenţiali) şi cei care văd această posibilitate realizabilă în
cadrul localităţii de domiciliu. 5
 Cultura mobilităţii rezidenţiale
• Aceasta are o puternică determinare ecologică:
• Un locale din care fac parte persoanenivel de
instrucţie ridicat la nivelul comunităţilor le care
exprimă opinii asupra migraţiei favorizează
ideologiile de stabilitate rezidenţială a tinerilor, dar şi
opinia că migraţia are o selectivitate pozitivă
• Oraşul este în favoarea stabilităţii tinerilor, iar satul în
favoarea mobilităţii lor;
Regiunile istorice în care se manifestă în 1991 un
ridicat nivel al culturii favorabile stabilităţii
rezidenţiale sunt Crişana-Maramureş şi Banat.
6
 Transnaţionalismul emergent
• Migraţia circulatorie a populaţiei rurale în străinătate, în anii 1990-2001,
este inteligibilă în principal prin setul de ipoteze formulate în termeni de
„valuri” , „reţele” , „capital com unitar” şi „sistem de migraţie
• Migraţia transnaţională circulatorie „sat - ţări străine” se dovedeşte a fi, din
perspectiva RCM, un fenomen de reţea
• Declinul navetismului rural-urban şi sporirea migraţiei de revenire sat-oraş
au contribuit hotărâtor la crearea presiunii sociale pentru migraţiile
circulatorii de val I, la începutul anilor ’90.
• Migraţia circulatorie a populaţiei rurale din România anilor ’90 în
străinătate a stat în principal sub semnul unor constrângeri şi oportunităţi
de tip regional. Fenomenul pare să fi fost determinat mai mult la nivel
regional decât strict comunitar.
• Mai mult decât cea urbană, populaţia rurală este predispusă spre adoptarea
formei circulatorii de migraţie externă, dat fiind capitalul uman relativ
redus de care dispune.

7
• Oportunităţile comunitar-regionale de a converti
nemulţumirile economice ale populaţiei rurale în
propensiune spre migraţia tem porară în străinătate au
fost date în special de experienţele anterioare de
migraţie la nivelul satului, al comunei sau
microregiunii de domiciliu.
• Minorităţile de diferite tipuri, etnice sau religioase, au
fost cele mai mobile la începutul anilor ’90. Valul
masiv de plecare a saşilor din sudul Transilvaniei şi
din Banat a contribuit în mod hotărâtor la structurarea
unor reţele de migraţie transnaţională.
8
• Stocul de experienţă migratorie la nivel de comunitate - constituit fie prin
fostul navetism la oraş, fie prin locuirea permanentă la oraş, fie prin
plecările relativ reduse pentru muncă în străinătate - a influenţat dinamica
noilor fluxuri şi atitudinal, prin consolidarea unei orientări favorabile
migraţiei ca soluţie de viaţă.
• Capitalul uman, stocul de educaţie de care dispune persoana nu contează
prea mult în influenţarea circulaţiei migratorii sau, oricum, contează mai
puţin decât stocul de capital relaţional. în fapt, este vorba, foarte probabil,
nu de o ierarhie importantă între cele două forme de capital, ci de o
diferenţiere funcţională.
• Ulterior, pe măsură ce sporeşte durata de şedere în străinătate, capitalul
uman, cunoştinţele de limbă, de tip profesional şi informaţia în genere
câştigă tot mai multă importanţă. Probabil că durata de şedere în străinătate
şi, eventual, convertirea migraţiei temporare în migraţie definitivă se
produc, în bună măsură, în funcţie de parametrii de capital uman.

9
• Recensămăntul comunitar poate fi citit si din
perspectiva implicațiilor sale practice pentru
politicile de migrație
• Studiile calitative si cantitative asupra migrației
circulatorii in strainătate evidențiază
consecințele pozitive tip economic .
• Deschiderea spațiului Schengen de la 1 ianuarie
2002 a contribuit la sporirea fluxurilor de
migratie circulatorii dar si la restructurarea lor .
10
• Analiza din acest capitol în primul rând este
relevantă pentru problematica sociala a lumii
rurale românesti .Una din implicațiile majore
susține ca ,pentru rezolvarea problemelor
rurale nu este suficientă orientarea politicilor
de dezvoltare numai asupra agriculturii si
infrastructurii rurale.

11
• Instituirea modelului Uniunii Europene a
parcurs căteva secvențe notabile însa
practica de dezvoltare se menține la cote
modeste .
• Gândirea de tip sectorial continuă sa fie
prezentă in decizii de dezvoltare .

12
• Pentru mediul rural ,relansarea dezvoltării nu
poate veni decât in baza unei abordări regionale

• Similar ,rezultatele analizei indica necesitatea

de a considera mai atent diferențele de
dezvoltare dintre satele-centru si comuna si
satele periferice . Acestea din urma sunt mai
sărace si in consecință exercita o presiune
migratorie de tip social.

13
• Soluția de principiu pentru optimizarea
fluxurilor de migrație circulatorie a populației in
strainătate rezidă in conjugarea politicilor,astfel
încat sa fie multiplicate oportunitațile de
împlinire personala si familiala.
• Desigur de la formarea acestor principii până la
formularea unor sugestii concrete de politica de
dezvoltare si de populație este un drum lung .
• Elaborarea acestor propuneri revine unor studii
specializate pe probleme de politici de migrație
si de dezvoltare. 14
• În concluzie, pentru cunoaştere, pentru
realizarea unor studii cât mai bine
fundamentate asupra migraţiei în genere,
a celei internaţionale în mod particular,
este nevoie însă, în primul rând, de
specialişti în domeniu.

15
16