RITMUL PLASTIC

Cuvântul “ritm” provine din grecescul “rhythmos” care semnifică

cadența. Ritmul reprezintă repetarea regulată a unei mișcări, activități, este o
periodicitate și se află în corelație cu timpul.
Ritmul în natură este prezent în modul de organizare al frunzelor pe tulpinile
florilor, dispunerea nervurilor, la valurile apei, trunchiurile copacilor, alcătuirea
cristalelor.
Ritmul se obține prin reluarea unui element de limbaj plastic pe o suprafață sau
o structură spațială. În artele plastice omul simte nevoia de ordine.
Elementele componente ale ritmului plastic sunt:

●întinderea - este suprafața pe care sunt dispuse elementele de limbaj plastic

●înălțimea- este poziția elementelor de limbaj plastic față de marginea de jos a

suprafeței

●calitatea- însușirea prin care un element se deosebește de altul

●accentul- este un plus de intensitate tonală sau cromatică

●intervalul- distanța dintre două elemente

●celula ritmică- este alcătuită din două sau mai multe elemente de limbaj plastic corelate
între ele
 Prin ordonarea diferitelor elemente de limbaj plastic se obțin
ritmul de formă, ritmul liniar, valoric sau cromatic.

★ Ritmul de formă rezultă din repetarea formei în funcție de

dimensiunile, culorile și valorile acestora
★ Ritmul valoric constă în repetarea unor forme de valori egale
★ Ritmul cromatic utilizează forme de culori identice cu sau fără
modificarea dimensiunilor
★ Ritmul liniar se obține prin linii de același fel, dispuse pe
aceeași direcție la intervale egale
 Ritmul liniar drept este obținut prin utilizarea liniilor drepte. Este un ritm
care exprimă forță, fermitate. Ritmul liniar curb este delicat, lipsit de asprime.

Paul Gauguin Bridget Riley

“Acoperișul abastru. Fermă în Pouldu” “Cataractă”
 Ritmul direcțional, ritmul direcției se obține prin repetarea formei
îndreptate într-un unic sens.

Ritm liniar drept, vertical - static Ritm liniar oblic- ritm dinamic
Gustav Klimt- “Pădure” Umberto Boccioni- “Dinamismul unui
biciclist”
Ritmul dinamic se obține prin dispunerea elementelor pe direcții oblice
ascendente sau descendente, linii curbe, șerpuite, în zigzag.

Peter Paul Rubens

“Vânătoarea de tigri”
Ritmul cromatic utilizează forme de culori identice cu sau fără
modificarea dimensiunilor.

“Iriși”
Vincent van Gogh
Ritmul de formă rezultă din repetarea formei în funcție de culoarea, valoarea și dimensiunile aceasta o are.

Paul Cezanne
“Natură statică cu mere și
portocale”
Ritmul poziției se stabilește prin repetarea situației poziționale a unei
anumite forme.

Gino Severini
“Lancieri italiani la galop”
 Ritmul ascendent presupune dispunerea elementelor îndreptate pe diagonala ce
pornește din colțul din stânga jos către cel din dreapta sus. Acesta are o
conotație pozitivă.

Toulose Lautrec Toulouse Lautrec Peter Paul Rubens

“Marcelle Lender dansând bolero în Chilperic“ “Jocheu” “Masacrul inocenților“
 Ritmul descendent este obținut prin organizarea elementelor pe diagonala ce pornește
din colțul din stânga sus, către cel din dreapta joc ți are o conotație negativă.

Peter Paul Rubens Peter Bruegel

“Coborârea de pe cruce” “Parabola orbilor”
Ritmul aglomerat/ dispesat poate fi obținut prin alternața între elemente
aglomerate și dispersate.

George Braque Camille Pissarro

“Ghitară” “Strada Saint Lazare”