Alba Carolina

Orașul Alba Iulia este recunoscut de către toți românii ca fiind locul unde s-a înfăptuit Marea
Unire, la 1 Decembrie 1918. Astăzi, cea mai mare cetate construită în stil Vauban din România,
Cetatea Alba Carolina, păstrează  mărturiile istorice și culturale ale evenimentelor ce au condus
la formarea poporului român. După marele proiect de restaurare, cetatea a devenit un punct de
atracție turistic și un simbol mai puternic al orașului, datorită patrimoniului cultural-istoric, fiind
vizitată de sute de mii de turiști anual.
Stilul Vauban reprezintă o modalitate de construire a fortificațiilor. Denumirea îi revine însuși
mareșalului francez de Vauban, care a proiectat acest modern sistem, caracterizat în principal prin forma
sa poligonală. Stilul Vauban în care a fost ridicată Cetatea Alba Carolina, oferă o notă de autenticitate
locului, remarcându-se prin forma de stea cu șapte colțuri, cărora le sunt atribuite câte un bastion (Sf.
Eugeniu, Sf. Ștefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) cu o înălțime de 12
metri, ajungându-se astfel la un perimentru al zidurilor de 12 kilometri.
Suprafața pe care se află construită cetatea astăzi, măsoară 70 de hectare, jumătate față de suprafața
atribuită inițial și pentru care au fost dărâmate numeroase case aflate pe vatra vechiului oraș. La
ridicarea cetății au ajutat mii de iobagii din împrejurul orașului, aduși cu forța și siliți să muncească pe
gratis. Dimensiunile cetății sunt extraordinare, încât putem compara plimbarea prin cetate cu o plimbare
prin Parul Tineretului din București.
Inainte de restaurare
Prima Poartă. Se asemănă cu un arc de triumf care are în alcătuire trei intrări separate. Statuile așezate
în planul superior simboliează, de la stânga la dreapta: zeița Venus, stema Austriei reprezentată de vulturul
bicefal cu o sabie și un sceptru și zeul Marte. Statuile sunt încadrate la exterior de două bombarde.
Basoreliefurile sculptate prezintă scene din mitologia antică
A doua Poartă. A fost refăcută după ce a fost distrusă la începutul secolului al XX-lea. Poarta se
regăsește la capătul superior al pantei unde se află și Poarta I. Cele două ziduri laterale, cu două
ghiulele deasupra, care au mai rămas din vechea Poartă a II-a, au reprezentat punctul de pornire pentru
reconstruirea întregii porți, realizată cu ajutorul fotografiile mai vechi, fiind reînnoită în anul 2009.
A treia Poartă. Reprezintă cea mea impresionantă constructie baroc dintre toate cele patru porți din cadrul
fortificației. Comparată tot cu un arc de triumf, având tot trei intrări, ca și Poarta I, se remarcă prin stilul
doric. Poarta a III-a  face intrarea propriu-zisă în fort, în zona unde sunt concentrate cele mai multe dintre
monumentele istorice. Statuia triumfătoare ce se ridică deasupra porții aparține împăratului Carol al VI-lea al
Austriei, sub domnia căruia s-a construit Cetatea Alba Carolina, care îi poartă și numele.
A patra Poartă. Încheie cercul monumentelor cu însemnătate importantă din cadrul Cetății Alba Carolina.
Se află la mjlocul dintre cele două mari catedrale, cea romano-catolică Sf. Mihail și cea ortodoxă a
Încoronării. Odată ce ai lăsat în urmă fortificația, poarta oferă ieșirea spre Platoul Romanilor
 Poarta a IV-a este singura poartă ornamentată de pe latura de vest a Cetății Alba Carolina, fiind
poziţionată la mijlocul curtinei ce leagă bastionul Trinitarienilor de bastionul Sf. Mihail şi la
capătul de vest al drumului principal care străbate cetatea. Poarta este împodobită numai pe
partea interioară, unde se remarcă printr-o intrarea semicirculară, flancată de doi pilaştri
prevăzuţi şi ei cu coloane şi atlanţi, la fel ca şi celelalte 3 porţi de la răsărit. Luneta, marcată în
centru de un mascheron deasupra căruia tronează simbolul heraldic al Habsburgilor, acvila
bicefală, este decorată cu motive ornamentale baroce (halebarde, scuturi, tolbe, tobe,
instrumente muzicale, fanioane şi steaguri cu însemnele împăratului Carol al VI-lea).
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul.
Lucrarea din bronz îl reprezintă pe
domnitor exact ca în ziua în care acesta
își făcea intrarea triumfală în Alba Iulia,
la 1 noiembrie 1599. Mihai Viteazul are o
postură de învingător, în mâna stângă
ridicând buzduganul, iar în cealaltă mână
hățurile calului. Sculptată de către Oscar
Han, statuia a fost ridicată în memoria
împlinirii a 50 de ani de la Marea Unire a
Transilvaniei cu România. Cu ocazia a mai
multe evenimente petrecute în anul 1968,
statuia a fost dezvelită alături de noile
expoziții ale Muzeului Unirii.
Venirea la putere a Imperiului Austriac la sfârșitul secolului al XVII-lea reprezintă momentul în care este
decisă construirea cetații. Victoriile acestora împotriva Imperiului Otoman le conferă o mare putere
politică, administrativă, economică și militară peste ținutul Transilvaniei. Dat fiind faptul că austriecii erau
conștienți de această mare putere, astfel se hotărăște ridicarea cetății în stil Vauban, care astfel va purta
și numele împăratului Carol al VI-lea. Cetatea Alba Carolina a fost ridicată între anii 1715-1738, sub
aprobările lui Eugeniu de Savoia, îndrumarea generalului Steinville și planurile arhitectului italian Giovanni
Morando Visconti. Porți în stil baroc cu basoreliefuri, șanțuri, bastioane, cazemate, galerii și alte lucrări de
fortificații descriau pe atunci cetatea ridicată în stil Vauban, stil căruia îi era caracteristică forma
heptagonală.
. Cetatea a fost construita de peste 10.000 de iobagi. Nu intreaga istorie a Cetatii este una de
glorie si splendoare, detalii mai putin cunoscute despre constructia acesteia sunt legate de modul in care
a fost ridicata, cu ajutorul a peste 10.000 de iobagi fortati sa munceasca in serii de cate 2 saptamani.
Proiectul Cetatii nu a fost niciodata realizat in intregime, iar in perioada de constructie au fost adusi
iobagi din toate comitetele si scaunele Transilvaniei.
Inginerul Giovanni Visconti nu si-a vazut proiectul terminat, insa este ingropat la Alba Iulia.
Inginerul Giovanni Visconti Morando a murit la varsta de 65 de ani, in anul 1717 cu mult inainte ca
cetatea sa fie finalizata. Acesta a fost inmormantat in Catedrala Romano-Catolica unde exista si un
epitaf in cinstea sa.
10. Palatul Princiar din Cetate, locul in care a locuit Mihai Viteazul. In scurta sedere la Alba Iulia,
Mihai Viteazul a locuit in Palatul Princiar din Cetatea Alba Carolina, cladirea fiind afectata de
numeroase dezastre inainte de a fi refacuta, in anul 1615.
De astăzi, pe toată perioada sezonului turistic, vizitatorii municipiului Alba Iulia vor putea asista la
spectacolul Gărzii Cetății Alba Carolina, care aduce la viață momente din istoria celei mai mari
fortificații de tip Vauban din România, ridicată în urmă cu 300 de ani
Ceremonialul schimbului de gardă are loc, zilnic, la ora 12.00, printr-o defilare a militarilor între Porțile a
III-a și a IV-a ale cetății iar pe Esplanada Obeliscului sunt trase salve de tun.( 01.05.2018)
Incident GRAV la schimbul de Gardă la Alba Iulia: vegetația de pe zidurile Cetății Alba Carolina a
luat foto după ce soldații au tras cu tunul.
Ceremonialul militar al schimbului de Gardă, unul dintre simbolurile Cetății Alba Carolina, s-a
încheiat, vineri, cu un incident, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La scurt timp după ce au fost trase cele trei salve de tun, în aer s-a simțit un fum înecăcios, iar
spectatorii și-au îndreptat privirile spre locul în care a ajuns pulberea.(02.06.2017)
Povestea statuilor din interiorul Cetății Alba Carolina a început în urmă cu un an și jumătate. Zece
dintre cele 22 de personaje din bronz și trei dintre cele cinci statui mari din piatră și metal au
fost realizate de un singur sculptor, într-un an și jumătate, la comanda Grup Corint. Bugetul
stabilit pentru piesele de artă a fost „subțiat” pe parcursul lucrărilor, iar banii pentru realizarea
a două dintre statui au fost „tăiați”, de la 213.000 lei pe bucată, la 80.000 lei pe bucată.
Niciuna dintre piese nu este încă însoțită de o plachetă cu informații despre semnificația sa, ceea
ce a generat tot felul de comentarii din partea trecătorilor, a istoricilor.( 20.11.2013)
Pentru realizarea sculpturilor și a personajelor din
bronz din Cetate, firma Grup Corint a dat „titlul”
lucrărilor pentru scuplturi și „numărul și tipul”
personajelor din bronz. Conceptul artistic îi aparține
lui Ștefan Bințințan.
În proiectul de reabilitare a Cetății, pentru statuile din bronz a fost alocat un buget mediu de 60.000
lei pe bucată, iar pentru sculpturile din piatră și metal, în jur de 213.000 lei pe bucată, potrivit
datelor furnizate de Primăria Municipiului Alba Iulia. Pe parcursul lucrărilor, bugetul pentru
monumente a fost „tăiat” pentru acoperirea altor cheltuieli din proiect. Este cazul Monumentului Dacii
și Romanii și al statuii Filozofului din piatră, care au fost realizate cu aproximativ o treime din banii
estimați inițial, adică 80.000 lei pe bucată din 213.000 bugetați de Primărie. Această valoare include
materialul, conceptul, creația, realizarea, instalarea, mai precis, „totul, de la locul virgin, la ce se vede
acum”, după cum s-a exprimat autorul lucrărilor.
sulu.ioan@gmail.com